La UTA, problemele financiare nu mai sunt de mult o surpriză, ci un perpetum-mobile de la un sezon la altul. Se întâmplă an de an atât în lunile de toamnă cât și primăvara, clubul stând cu mâna-ntinsă la Primărie sau la cei cu banii din drepturile de televizare. Jucătorii așteaptă salariile, datoriile clubului se adună, iar soluțiile întârzie să apară, iar riscul ca unul dintre cele mai importante branduri ale fotbalului românesc să ajungă în pragul dispariției nu mai poate fi tratat ca o simplă exagerare.

UTA a avut probleme cu plata salariilor și în 2020 sau 2021, când datoriile erau inexistente sau foarte mici. În fiecare toamnă apăreau aceleași explicații: nu veniseră banii de la Primărie, se așteptau drepturile TV, încasările întârziau. Până la urmă, salariile se achitau, însă această aparentă rezolvare nu făcea decât să amâne următoarea criză. Între timp, datoriile creșteau cu aproximativ un milion de euro pe an. De la puțin peste două milioane în 2022 s-a ajuns la peste patru milioane în 2024, iar acum, în pragul lui 2027, clubul se apropie de șapte milioane de euro datorii.

Este o evoluție care spune multe despre modul în care este administrat financiar clubul. Nu poți să cheltuiești în fiecare an mai mult decât încasezi și să speri că lucrurile se vor regla de la sine. Mai ales că UTA nu mai este în situația de acum câțiva ani. Concordatul preventiv presupune obligații financiare clare, iar plata unor tranșe de aproximativ 300.000 de euro la fiecare trei luni pune o presiune suplimentară pe un buget care oricum nu reușește să acopere cheltuielile curente.

În acest timp, trebuie plătite salariile, primele, deplasările, hotelurile, chiriile bazelor sportive, tratamentele jucătorilor accidentați și toate celelalte costuri ale participării în Superligă. Iar sursele de finanțare au rămas, în mare, aceleași. Diferența este că necesarul de bani a crescut, datoriile au devenit apăsătoare, iar spațiul de manevră s-a redus considerabil. Cu alte cuvinte, UTA încearcă să supraviețuiască într-un sistem financiar care, în forma actuală, nu poate funcționa la nesfârșit.

Peste toate acestea vine și solicitarea AFAN privind modificarea regulamentelor, astfel încât echipele aflate în insolvență sau concordat preventiv să poată fi retrogradate. Nu știm dacă propunerea va deveni lege și nici în ce formă ar putea fi aplicată, dar simpla perspectivă ar trebui să reprezinte un semnal de alarmă pentru conducerea clubului. UTA nu își mai permite să privească pasiv cum se adună problemele. Dacă lucrurile continuă în aceeași direcție, riscul nu mai este doar o depunctare sau un sezon compromis, ci pierderea locului în fotbalul de primă ligă și, în cele din urmă, dispariția clubului.

În acest context, informațiile despre un posibil grup de investitori care ar dori să preia UTA reprezintă poate cea mai importantă veste din ultimele luni. Se vorbește despre Tudor Guțilă, agent de jucători și scouter, care ar veni alături de mai mulți oameni de afaceri de naționalități diferite, printre care italieni, americani, români sau israelieni. Grupul ar avea legături și cu Universitatea Cluj și ar vedea în UTA un brand cu potențial, dar și o comunitate de suporteri care poate susține un proiect serios. Dacă tranzacția s-ar concretiza, actuala conducere, în frunte cu Alexandru Meszar, ar pleca de la club.

Numai că din martie și până acum lucrurile nu au avansat prea mult și de aceea ne întrebăm: dacă există interes real, de ce durează atât? Discuțiile sunt vehiculate încă de la începutul anului, iar timpul trece în defavoarea clubului. UTA are nevoie de bani acum, ba chiar ieri, are nevoie de un plan concret și de o schimbare care să producă efecte înainte ca situația să devină ireversibilă, mai ales că eventualii investitori nu ar prelua doar un club cu tradiție și suporteri, ci și un volum mare de probleme financiare și administrative.

„Tudor Guțilă, agent de jucători și scouter, dorește să preia clubul împreună cu un grup de investitori. (N.m. Întrebat dacă sunt americani, așa cum s-a zvonit, arădeanul a răspuns) Nu, nu sunt americani. Sunt de mai multe naționalități, român, italian, american, israelian, sunt mai mulți. Tudor și acești oameni nu sunt străini nici de ceea ce se întâmplă la Universitatea Cluj, ei fiind implicați și acolo. Ei văd potențial la UTA, atât ca brand cât și ca emulație. Dacă vin ei, Meszar va pleca și vor conduce ei clubul, dar până atunci actuala conducere trebuie să își rezolve problemele, mai ales cele pe care le are la FRF în care clubul e amenințat cu depunctarea”, spune un apropiat al lui Tudor Guțilă, cel despre care s-a mai scris începând din luna martie și care este fratele mai mic al Danei Budeanu.

UTA nu mai are luxul de a aștepta încă un an pentru o soluție. Poate veni grupul despre care se vorbește, poate apărea un alt investitor, poate exista o variantă care acum nici nu este luată în calcul. Important este ca cineva să vină cu resursele financiare necesare și cu un proiect capabil să scoată clubul din această spirală a datoriilor. Pentru că actualul model și-a arătat limitele, iar rezultatele sportive nu pot ascunde la nesfârșit dezastrul financiar.

UTA este un nume care a însemnat enorm pentru Arad și pentru fotbalul românesc, un club cu istorie, cu performanțe și cu o identitate pe care nu o poți reconstrui peste noapte. Tocmai de aceea ar fi tragic ca toate acestea să fie sacrificate din cauza incapacității de a găsi o soluție financiară.

Dacă nimeni nu intervine, întrebarea nu va mai fi cât de repede poate ieși clubul din criză, ci cât mai poate rezista până la colaps. Când se va întâmpla? Nu știm. Dar, din păcate, nu mai pare atât de departe.

Citește și:

UTA riscă excluderea din Superliga! AFAN pregătește o schimbare radicală a regulilor insolvenței și concordatului