Trei societăți comerciale care aparțin unei singure familii au reușit să obțină, în perioada 2018-2024 (până în luna martie) investigată de noi, de la instituțiile de cultură subordonate direct directorului Centrului Cultural Județean/alias viceprimarului/alias vicepreședintelui Consiliului Județean Arad, Ionel Bulbuc, peste 200 de contracte de achiziții publice directe (fără organizarea unei licitații în care să concureze cu alte firme).

Valoarea însumată a acestor lucrări obținute de cele trei firme de construcții este de milioane de euro.

Practic, aceste trei societăți (acestea au ca sediu declarat aceeași adresă, în Cartierul Alfa, într-un apartament, la parter – vezi fotografia de mai jos) care, cum spuneam, aparțin unei singure familii din Arad, au acaparat majoritatea lucrărilor de construcții pe care Centrul Cultural Județean Arad, Biblioteca Județeană Arad, Complexul Muzeal Arad, Liceul Special Sfânta Maria, Centrul Școlar pentru Educație Incluzivă și Centrul Județean de Resurse și Asistență Educațională le-au avut în ultimii cinci ani.

Profitul celor trei societăți este și el tot de ordinul milioanelor, firmele înfruptându-se – fără o concurență reală (o să înțelegeți de ce) – din bugetul tuturor instituțiilor de cultură pe care le are Consiliul Județean Arad.

Doar o singură societate, apropiată de un polițist de la Economic, mai are oareșce lucrări „primite” de la Centrul Cultural Județean, prin achiziție publică, însă acestea nu sunt bătătoare la ochi. Deocamdată.

Coincidențe și nu prea

Legăturile dintre Ionel Bulbuc, vicepreședintele Consiliului Județean Arad și cele trei societăți nu sunt directe. Însă, o serie de amănunte, informații și mult mai mult decât coincidențe, ne-au făcut și ne fac să ne întrebăm serios dacă nu Ionel Bulbuc este cel care se află în partea superioară a piramidei. Dacă nu Bulbuc este cel care, după ce aprobă bugetul tuturor instituțiilor de cultură aflate în subordinea sa prin organigramă, le sugerează conducătorilor acestora, instalați bineînțeles politic și sprijiniți de el, unde și cum să direcționeze milioanele de euro.

Conform unei analize cazuistice a DNA, privind abuzul în serviciu în domeniul achizițiilor publice, „cele trei surse ale puterii agentului principal (persoana cu putere de decizie din cadrul autorității contractante – n.n.) sunt date de funcția deținută (îi asigură puterea formală), de capitalul simbolic deținut (prin imaginea de „ales” al comunității, istoricul funcțiilor ocupate și importanța funcției actuale deținute) și de capitalul social dat de apartenența la o grupare politică (acesta beneficiind și de susținerea celorlalți membri de partid care, la rândul lor, pot ocupa funcții de decizie).

Funcțiile publice deținute, ca funcții de putere în raport cu deținerea deciziei asupra modului în care se cheltuie banul public, dau posibilitatea ocupanților să influențeze în ce domenii se fac investițiile și care sunt prioritățile de bugetat, cât se cheltuie și care sunt criteriile de accesare a banului public, dar și cât și cui se decontează”.

Vicepreședintele de la CJ Arad, actor de profesie, pare a fi păpușarul din spatele împărțirii tuturor bugetelor instituțiilor de cultură, directorii acestora mulțumindu-se cu funcțiile condiționate politic și cu buna înțelegere cu Bulbuc și partidul.

Actorul și controlul

Ionel Bulbuc a ajuns vicepreședinte desemnat de consilieri în anul 2020, după alegerile locale. Traseul său politic este unul fulgerător. Până în 2017 era actor la Teatrul Clasic „Ioan Slavici”, dar în același timp, din 2016 a fost deja consilier local, ajuns în funcție în urma rundei a doua a proiectului gândit de Gheorghe Falcă, „3 pentru Arad”. În acel ultim an de actor cu angajament de muncă, 2017, a fost numit director interimar la Centrul Cultural Județean Arad, după doar două luni câștigând concursul pe funcție. În vara lui 2019 a ajuns viceprimarul municipiului Arad și, cum am arătat, din decembrie 2020 este vicepreședinte la CJ Arad. În plan politic este vicepreședinte al organizației municipale PNL.

Ca și obligații pe linie de muncă, vicepreședintele CJ Arad, Ionel Bulbuc, prin dispoziție a președintelui Consiliului Județean Arad, Iustin Cionca, are delegate atribuțiile de coordonare și control ale Complexului Muzeal Arad, Bibliotecii Județene „A.D. Xenopol” și Centrului Cultural Județean Arad.

Decizia Președintelui CJ Arad:

Prin organigrama aprobată a CJ Arad, Ionel Bulbuc are în subordine, conform schiței prezentate, cele trei instituții de mai sus, plus Liceul Special Sfânta Maria, Centrul Școlar pentru Educație Incluzivă și Centrul Județean de Resurse și Asistență Educațională și Liceul Tehnologic Sava Brancovici.

Asistenta „norocoasă”

Ioan Dorin Riviș, un apropiat al PD-L pe vremuri și al PNL acum, este personajul care controlează și coordonează cele trei societăți comerciale care jonglează cu milioanele de la stat. Riviș nu este o persoană publică, apare pe la unele dintre chefurile pedeliste/peneliste, este un apropiat al fostului lider PDL Sandu Leah (acesta este și nașul fiicei sale, cea care a fost angajată ca șef de serviciu în cadrul Consiliului Județean Arad până în anul 2019).

Pare că legăturile lui Riviș cu liderii liberali datează de mai mult timp și sunt și de natură de vot neoprotestant, dar nu facem din asta un capăt de țară, mai ales că nu credem că sexul sau religia pot avea vreo legătură cu obținerea unor lucrări de construcții avantajoase.

Așadar, Dorin Ioan Riviș deține, controlează și conduce:

•  RIVIȘ CONSTRUCT SRL (înființată în 2007), în care Dorin Riviș este administrator și asociat, dar în care și soția sa, Liliana Riviș este asociată. Obiectul de activitate al firmei este „Lucrări de construcții a clădirilor rezidențiale și nerezidențiale”;

•  MEDLIR CARE SRL (înființată în 2011), în care administrator și asociat unic este Liliana Riviș. Obiectul de activitate al firmei este „Lucrări de construcții a clădirilor rezidențiale și nerezidențiale”;

•  ECOSERV CONSAR SRL (înființată în 2018), în care administrator și asociat unic este chiar el, Ioan Dorin Riviș. Obiectul de activitate al firmei este „Lucrări de construcții a clădirilor rezidențiale și nerezidențiale”.

Liliana Riviș este asistentă medicală la Spitalul Matern Arad, nu are nicio treabă cu construcțiile (decât că este administrator al unei societăți în acest domeniu), dar câștigă, o să vedeți, prin achiziție publică, lucrări pe bandă rulantă. Până în 2017, Liliana Riviș a fost și membru al partidului condus la Arad de către Gheorghe Falcă. S-a retras… probabil din cauza conflictului de interese. Dar, în urmă cu mai puțin de o săptămână, aceasta a fost prezentă la lansarea candidatului liberal la Primăria Târnova. Semn că „dragostea nu moare”, doar este puțin „ascunsă”, din motive lesne de înțeles.

Doamna Liliana Riviș (prima din stânga, cu vesta Moncler), la întâlnirea galben-albastră de la Târnova.

Pe lângă firmele controlate de familia Riviș, una care făcea parte din aceeași familie, și-a schimbat proprietarul. Este vorba despre LOREDALYSS SRL, înființată în 2010 și deținută la început de fiica lui Dorin Riviș până cel puțin în 2019 (potrivit declarației de avere și interese a acesteia), ulterior „trecând” la Alin Marian Tătar, ginerele lui Dorin Riviș.

Dorin Riviș și ginerele, Alin Marian Tătar

Legea 98/2016, art. 167 prevede că „Autoritatea contractantă exclude din procedura de atribuire a contractului de achiziţie publică/acordului-cadru orice operator economic care se află în oricare dintre următoarele situaţii: d) autoritatea contractantă are suficiente indicii rezonabile/informaţii concrete pentru a considera că operatorul economic a încheiat cu alţi operatori economici acorduri care vizează denaturarea concurenţei în cadrul sau în legătură cu procedura în cauză”.

Or, participarea la procedura de achiziție a mai multor societăți ce aparțin unor persoane ce se află în diferite grade de rudenie, sau chiar aparțin unei singure persoane, constituie un caz tipic de denaturare a concurenței, chiar de eliminare a ei.

La același articol se arată: „(6) Înainte de excluderea unui operator economic în temeiul alin. (1) lit. d), autoritatea contractantă solicită în scris Consiliului Concurenţei punctul de vedere cu privire la indiciile identificate care vizează denaturarea concurenţei în cadrul sau în legătură cu procedura de atribuire în cauză, pe care acesta îl va înainta în termen de maximum 15 zile.

(7) Autoritatea contractantă are obligaţia furnizării tuturor informaţiilor solicitate de Consiliul Concurenţei, în vederea formulării punctului de vedere, conform dispoziţiilor alin. (6)”.

Ceea ce, evident, nu s-a întâmplat în niciuna dintre situațiile prezentate în demersul nostru.

Centrul Cultural Județean aruncă cu banii

Din păcate, sistemul de achiziții publice nu ne-a permis să verificăm contractele cu mai mult de cinci ani în urmă. Astfel, cercetările noastre includ doar perioada de la anul 2018 până în martie 2024.

Deși vă punem la dispoziție ample schițe cu lucrările obținute de aceste societăți, ni se pare absolut normal și important pentru a avea o imagine cât mai clară, să scoatem anumite aspecte în evidență.

În anul 2018, când Ionel Bulbuc era director la Centrul Cultural Județean Arad, Riviș Construct obține direct 10 contracte de lucrări în valoare totală de 207.153 lei, numai cu Centrul Cultural Județean Arad.

În 2019, până să plece viceprimar, și Riviș Construct, și Medlir Care, și Ecoserv Consar și Loredalyss primesc prin achiziție directă de la Centrul Cultural Județean Arad mai multe lucrări în valoare de:

•  Medlir Care – 2 contracte în valoare totală de 135.997 lei;
•  Riviș Construct – 4 contracte în valoare totală de 298.223 lei;
•  Ecoserv Consar – 6 contracte în valoare de 232.470 lei;
•  Loredalyss – 3 contracte în valoare de 325.590 lei.

Nu sunt singurele lucrări primite de la instituții de stat, dar noi am vrut să scoatem altceva în evidență.

În 2020, cu Ioana Engelhardt director (lăsat) interimar, în locul său, la Centrul Cultural Județean Arad, Ionel Bulbuc încă viceprimar (dar cu funcția doar suspendată la Centrul Cultural Județean Arad), cele trei firme ale lui Riviș își împart din nou banii pentru investițiile anului respectiv, de la CCJ Arad, astfel:

•  Medlir Care – 2 contracte în valoare totală de 156.791 lei;
•  Riviș Construct – 8 contracte în valoare totală de 298.066 lei;
•  Ecoserv Consar – 7 contracte în valoare totală de 290.194 lei;
•  Loredalyss – 10 contracte în valoare totală de 327.655 lei.

Trebuie să subliniem că societatea doamnei asistente de la Matern a mai avut lucrări și la Biblioteca Județeană Arad, condusă în acea perioadă de Doru Sinaci, un alt lider liberal.

Începe boom-ul economic al firmelor lui Riviș, în 2021, după „numirea” lui Bulbuc

Lucrările primite de Ecoserv Consar de la instituțiile subordonate CJ Arad explodează pur și simplu după instalarea ca vicepreședinte, la finalul anului 2020, cu votul majorității liberale din Consiliu, a lui Ionel Bulbuc.

În 2021, Ecoserv Consar primește lucrări în valoare totală de 793.896 lei de la:

•  Centrul Cultural Județean – 7 contracte în valoare totală de 532.821 lei;
•  Complexul Muzeal Arad – 2 contracte în valoare totală de 116.373 lei;
•  Direcția pentru Agricultură Județeană – un contract în valoare de 78.850 lei;
•  Centrul Județean de Resurse și Asistența Educațională – un contract în valoare de 15.000 lei;
•  Biblioteca Județeană – un contract în valoare de 19.947 lei;
•  Consiliul Județean Arad – un contract în valoare de 18.000 lei;
•  Comuna Zărand – un contract în valoare de 5.400 lei (locul de naștere a lui Dorin Riviș);
•  Școala Gimnazială Zărand – un contract în valoare de 7.505 lei.

Celelalte două societăți controlate de Dorin Riviș au avut lucrări doar cu Centrul Cultural Județean și Biblioteca Județeană (11 contracte, din care 10 cu CCJ, în valoare totală de 599.998 lei), în timp ce firma ginerelui a reușit „doar” 9 contracte în valoare totală de 528.980 lei.

Instituțiile de cultură subordonate CJ-ului nu mai știu decât un nume: Riviș

O și mai mare explozie a lucrărilor pe care le obține Dorin Riviș, ascuns de public sub cele trei firme, are loc în 2022, atunci când toate instituțiile de cultură aflate în subordinea lui Bulbuc se întrec în a împărți lucrările de construcții către:

Ecoserv Consar primește lucrări în valoare totală de 2.168.650 lei de la:

•  Centrul Cultural Județean – 11 contracte în valoare totală de 1.179.255 lei;
•  Biblioteca Județeană – 9 contracte în valoare totală de 431.813 lei;
•  Complexul Muzeal Arad – un contract în valoare de 115.861 lei;
•  Liceul Special Sfânta Maria – 4 contracte în valoare totală de 278.601 lei;
•  Centrul Școlar Educație Incluzivă – două contracte în valoare totală de 85.439 lei;
•  Inspectoratul Teritorial pentru Calitatea Semințelor Arad – un contract în valoare de 45.946 lei;
•  Comuna Zărand – un contract în valoare de 31.735 lei.

Riviș Construct primește lucrări în valoare totală de 687.606 lei de la:

•  Centrul Cultural Județean – 5 contracte în valoare totală de 291.701 lei;
•  Biblioteca Județeană – 5 contracte în valoare totală de 348.319 lei;
•  Liceul Special Sfânta Maria – 2 contracte în valoare de 40.503 lei;
•  Centrul Scolar Educație Incluzivă – un contract în valoare de 10.083 lei.

Medlir Care primește lucrări în valoare totală de 294.211 lei de la:

•  Centrul Cultural Județean – 2 contracte în valoare totală de 131.054 lei;
•  Biblioteca Județeană – 11 contracte în valoare totală de 138.195 lei;
•  Liceul Special Sfânta Maria – un contract în valoare de  19.963 lei;
•  Centrul Școlar Educație Incluzivă – un contract în valoare de 4.999 lei.

În 2023 se păstrează trendul bogăției de achiziții publice directe

Ecoserv Consar primește lucrări în valoare totală de 1.106.778 lei de la:

•  Centrul Cultural Județean – 5 contracte în valoare totală de 499.351 lei;
•  Biblioteca Județeană – 3 contracte în valoare totală de 312.467 lei;
•  Centrul Școlar Educație Incluzivă – 2 contracte în valoare totală de 95.149 lei;
•  Liceul Special Sfânta Maria -2 contracte în valoare totală de 190.744 lei;
•  Comuna Zărand – un contract în valoare de 9.067 lei.

Riviș Construct primește lucrări în valoare totală de 1.385.414 lei

•  Centrul Cultural Județean – 18 contracte în valoare totală de 807.713 lei;
•  Biblioteca Județeană – 9 contracte în valoare totală de 432.376 lei;
•  Liceul Special Sfânta Maria – 3 contracte în valoare totală de 139.455 lei;
•  Consiliul Județean Arad – un contract în valoare de 5.870 lei.

Medlir Care primește lucrări în valoare totală de 285.500 de lei de la:

•  Centrul Cultural Județean – 2 contracte în valoare totală de 168.000 lei;
•  Biblioteca Județeană – 3 contracte în valoare totală de 92.500 lei;
•  Liceul Special Sfânta Maria – un contract în valoare de  25.000 lei.

Pe anul 2023, Loredalyss a „prins” două contracte cu CCJA, mai exact la tabăra Căsoaia, iar valoarea totală a contractelor este de 356.284 lei.

La mijlocul lunii martie 2024, în conferința de presă a Consiliului Județean Arad și a instituțiilor de cultură subordonate, la Pinacotecă, vicepreședintele Bulbuc a afirmat că, cităm, „La Căsoaia, în aceste zile, lucrăm la proiectare tehnică, avem o firmă cu care ținem aproape (…)”. Cu ce firmă „ține aproape” vicepreședintele CJ și de ce? – ne întrebăm.

Început promițător în 2024 pentru firmele familiei Riviș

Nici în anul 2024 nu au început rău, fiind acordate, prin achiziție directă, nu mai puțin de zece contracte către cele patru societăți.

•  Ecoserv Consar – 3 contracte în valoare totală de 394.957 lei;
•  Riviș Construct – 4 contracte în valoare totală de 308.705 lei;
•  Medlir Care – 6 contracte în valoare totală de 118.137 lei;
•  LOREDALYSS – 3 contracte în valoare totală de 129.998 lei.

Menționăm că, mai sus, am evidențiat doar contractele acestor patru firme cu instituțiile aflate în subordinea directă a vicepreședintelui CJ Ionel Bulbuc. În infograficele de mai jos (și în capturile de pe SEAP, atașate mai jos), vedeți sumele totale câștigate din 2018 până în 2023 de către firmele Riviș Construct, Ecoserv Consar, Medlir Care și Loredalyss.

Profit mare, angajați ioc

Tot interesantă, ca să nu spunem altfel, stă situația în momentul în care studiem datele Registrului Comerțului. În 2022, societatea Riviș Construct a avut un profit declarat de 586.662 lei și numărul mediu de angajați: 0 (zero), potrivit termene.ro. La fel, în 2022, Ecorserv Consar a avut un profit declarat de 1.271.328 lei și numărul mediu de angajați: 0 (zero), potrivit listafirme.ro. Nici societatea doamnei asistente Liliana Riviș nu s-a lăsat mai prejos, a declarat profit în anul 2022, dar nu a avut niciun angajat.

În ceilalți ani, de până în 2023, totalul numărul de angajați la societățile (3) aflate sub „tutela” lui Dorin Riviș, deși cu multe lucrări de construcții în portofoliu, nu a depășit cifra 19:

•  2020 – 12 angajați în total – zeci de lucrări
•  2021 – 17 angajați – zeci de lucrări
•  2022 – 0 (zero) angajați – zeci de lucrări
•  2023 – 19 angajați în total – zeci de lucrări

Va fi foarte interesant de constatat cum a acționat Riviș. Dacă a avut angajați zero pe toate firmele și nu i-a declarat cu carte de muncă. A subcontractat lucrările? Cui? Firmei ginerelui? Altor liberali? Aceste contracte de subcontractare nu au fost declarate.

Conform Legii 98/2016 privind achizițiile publice, art. 218: „(4) Autoritatea contractantă are obligaţia de a solicita, la încheierea contractului de achiziţie publică sau atunci când se introduc noi subcontractanţi, prezentarea contractelor încheiate între contractant şi subcontractant/subcontractanţi nominalizaţi în ofertă sau declaraţi ulterior, astfel încât activităţile ce revin acestora, precum şi sumele aferente prestaţiilor, să fie cuprinse în contractul de achiziţie publică.

(5) Contractele prezentate conform prevederilor alin. (4) trebuie să fie în concordanţă cu oferta şi se vor constitui în anexe la contractul de achiziţie publică”. Cu alte cuvinte, subcontractarea unor lucrări din cele contractate (nicidecum a tuturor lucrărilor!) trebuie notificată autorității contractante.

Mai mult, autoritatea contractantă, în procesul de elaborare a cererii de ofertă, trebuie să solicite informații cu privire la condițiile de eligibilitate ale ofertanților, inclusiv privind capacitatea lor tehnică sau economico-financiară, chiar şi cea privitoare la calificarea profesională a celor ce execută lucrările, pentru a se evita situația ilegală în care sunt folosiți lucrători neinstruiți, dar plătiți ca specialiști în domeniu.

Ca să nu mai vorbim despre folosirea unor lucrători fără contracte de muncă, plătiți „la negru”. De altfel, acceptarea unui contractor pentru executarea unor lucrări de construcții/reparații fără niciun angajat, ar ridica și problema decontării manoperei. Pentru că decontarea manoperei unei firme care nu are niciun lucrător angajat este și un nonsens, și o ilegalitate, întrucât facturarea manoperei în acest caz reprezintă un fals.

Cum reușesc firmele lui Riviș să câștige atâtea contracte

O autoritate contractantă, în cazul nostru instituțiile de cultură subordonate lui Ionel Bulbuc și CJ-ului (implicit președintelui Iustin Cionca), are dreptul de a achiziţiona direct produse sau servicii în cazul în care valoarea estimată a achiziţiei, fără TVA, este mai mică de 270.120 lei, respectiv lucrări, în cazul în care valoarea estimată a achiziţiei, fără TVA, este mai mică de 900.400 lei.

Cum se întâmplă totul? Această autoritate solicită oferte pentru lucrarea de investiții pe care o are. Are obligația de a solicita cel puțin trei oferte. Ulterior, o comisie va evalua cele trei oferte și va stabili care este cea mai bună din punct de vedere tehnic si economic.

Cum se poate observa mai sus, comisiile de la toate instituțiile de cultură din Arad au stabilit că ofertele cele mai bune din punct de vedere tehnic și economic (adică prețul cel mai scăzut) sunt ori ale SC RIVIȘ CONSTRUCT SRL, ori ale MEDLIR CARE SRL, ori ale ECOSERV CONSAR SRL, ori ale LOREDALYSS.

Toate lucrările câștigate de Riviș și soția sunt în marja stabilită de stat. Însă, din informațiile noastre (și se poate și observa asta), unele lucrări, de valoare mai mare, au fost împărțite în lucrări mai mici tocmai pentru a nu fi scoase la licitație, adică a nu fi văzute pe SEAP și de alte firme, care să dorească să îl concureze pe Riviș și, spunem noi, Bulbuc.

Astfel că, fragmentate în sume mai mici, acestea au fost acordate direct către una dintre cele trei societăți.

Fragmentarea achiziției este operațiunea ilegală prin care, la achiziționarea succesivă și la intervale de timp relativ scurte a unor produse/lucrări sau servicii similare se aplică o procedură inferioară pentru fiecare contract în parte (spre exemplu, achiziția directă) deși, în raport cu valoarea totală anuală a achizițiilor pentru acele produse/lucrări/ servicii similare, se impunea, conform legii, organizarea unei proceduri concurențiale de nivel superior.

Cu alte cuvinte, achiziția se fragmentează în părți mai mici în scopul aplicării unei proceduri mai puțin transparente și mai puțin competitive (achiziția directă). Exemplul clasic: autoritatea contractantă avea de reparat trei clădiri pe care le avea în proprietate dar, în loc să facă o singură procedură de achiziție publică, împarte investiția în trei, pentru fiecare clădire individual și pentru fiecare organizează o procedură de achiziție distinctă și astfel atribuie direct lucrările, pentru că se încadrează în plafonul valoric pentru procedura de achiziție directă.

Noi nu am fost în măsură să aflăm, nefiind o informație publică, dacă în cazul unora dintre lucrările câștigate, cele trei oferte depuse la sediile instituțiilor de cultură/comisiei tehnice a CJ Arad nu au fost cumva doar ale celor patru societăți care fac subiectul investigațiilor noastre.

Cum spuneam, nu am reușit să aflăm, însă dacă mai e în Aradul acesta vreo instituție de control care să mai și lucreze, poate ne vor spune.

Achiziția lucrării câștigătoare, făcută ulterior pe SEAP (sistemul de achiziții publice), este o banalitate. Nu mai contează. Este posibil că o parte din lucrări sau achiziții, la Bibliotecă, la Muzeu, la școli sau la Centrul Cultural Județean, au fost necesare, dar aici depinde, firește, dacă s-au dat prețurile corecte, cele de pe piață. Văzând, în schimb, că aceleași patru firme „prind”, an de an, „contractele cu dedicație”, ceea ce contează cu adevărat este doar ce s-a făcut – și cum – în subteran.

La această clădire din Moneasa lucrează doi muncitori. Sunt ucraineni, cazați la tabără. Ne-au spus că i-a luat domnu’ Riviș de la el de acasă, unde lucrau, în Vladimirescu, la vila acestuia și i-a dus la lucru „aici”.

Ce spun actorul Ionel Bulbuc, constructorul Dorin Riviș, asistenta medicală Liliana Riviș și directoarea Centrului Cultural Județean, Ioana Engelhardt

IONEL BULBUC, vicepreședinte al Consiliului Județean Arad:

„Care este implicarea dumneavoastră, ca vicepreședinte CJ, în procesul de achiziție publică a lucrărilor de renovare?” – a fost prima întrebare pe care am adresat-o telefonic vicepreședintelui Consiliului Județean, Ionel Bulbuc.

„Zero!”, a răspuns Bulbuc hotărât. „Nu știu absolut niciodată cine candidează, cine câștigă, până nu mă întâlnesc cu constructorul pe șantier”. Întrebat despre verificările privind legalitatea procesului de achiziție publică, Bulbuc a răspuns, din nou, foarte hotărât: „Juridicul! Nu mă lasă! Comisia respectivă nu ne dă niciun detaliu, nicio informație până când nu avem un câștigător.

În tot demersul ăsta și în tot procesul ăsta, până la câștigarea unui proiect tehnic, a unui studiu de fezabilitate sau a unei lucrări, nu aflu niciodată nimic. Vă dau un exemplu acum, proiectarea tehnică a câștigat-o, la proiectul de la Căsoaia, o firmă de la Iași. Ne-am întâlnit ziua-n care a venit la Arad. Nu știu nimic, n-am nicio legătură, nu cunosc pe nimeni”.

Întrebat cine numește sau cine alege această comisie, cineva de la Consiliului Județean sau cineva de la fiecare instituție subordonată în parte, Ionel Bulbuc a spus: „Directorii de la Tehnic fac asta cu consemnarea comisiei respective. De obicei se dă și din instituția respectivă, dacă ne referim la proiectul de la Bibliotecă, se dă un om și din instituția respectivă, dar restul, Tehnicul Consiliului Județean”.

Sigur, Ionel Bulbuc ne-a spus tot ce trebuia să spună cu privire la neimplicarea sa în achiziții, așa cum prevede și legea. „Nu mă lasă! (n. red. – se referă, din nou, la Direcția Tehnică CJ) „Ascultați-mă: câteodată așa mi-aș dori să știu și eu, că dacă o firmă cu care am mai avut probleme și îmi câștigă o lucrare… dar m-a ferit bunuțul Dumnezeu, pentru că sunt bun la suflet, că noi, artiștii, suntem buni la suflet, nu am avut rateuri la nicio lucrare. Deci n-am avut niciun litigiu pe nicio lucrare de infrastructură culturală până acuma”.

Cum explică vicepreședintele CJ, totuși, faptul că aproape toate lucrările din ultimii cinci ani, cel puțin, au fost atribuite firmelor care aparțin, practic, aceleiași familii, pe nume Riviș? „Parcă sună ciudat, ca să nu spunem altfel, parcă ar fi dirijat”, i-am spus la telefon vicepreședintelui CJ, Ionel Bulbuc, precizându-i și faptul că aceste firme nu prea au angajați.

„Nu au angajați pe acte? Nu cred că lucrează membrii familiei. Dar, auziți, ITM-ul sau cine coordonează, poa’ să meargă pe șantiere și să-i găsească”, a răspuns Bulbuc. I-am atras însă atenția că există o comisie care selectează dosarele, iar dacă există astfel de suspiciuni, această problemă ajunge, de regulă, la Consiliul Concurenței.

„Știți care era problema? Dacă n-aveau oameni pe șantier, nu aveau lucrările și era o problemă”, ne-a răspuns Bulbuc, „dar dumneavoastră știți foarte bine care-i problema cu munca la negru”, i-am replicat. „Ca să-i prindă și ca să-i controleze… șantierele toate sunt deschise peste tot… dar dacă fac astfel de lucruri, să-i prindă! Noi suntem în colaborare cu instituțiile, n-avem nicio problemă, dacă am lucrat cu oameni la negru.

Dar ascultați-mă: toată viața mea, n-am avut nicio angajare să nu plătesc la stat, niciodată! N-am câștigat niciun ban să nu fie taxați, impozitați! Deci dacă îi găsește și îi prinde, să se aplice legea! Sunt total de acord cu demersul ăsta al dumneavoastră pe care îl căutați”. I-am atras atenția, după aceea, că nu ne-a răspuns la prima parte a întrebării: dacă are vreo explicație pentru faptul că familia Riviș câștigă toate achizițiile publice.

„Stați să vă spun, că sunt, probabil, cele care sunt cu atribuire directă. Atunci, la Centrul Cultural… că probabil vorbiți despre Centrul Cultural…” – Și Centrul Cultural, dar nu numai, i-am precizat – „Sunt lucrări mici și alea sunt cu atribuire directă sau licitație și nu s-a prezentat nimica… dacă ne referim și la Moneasa, a fost altă firmă care a câștigat licitația pe curte, pe care am pus-o în patrimoniu acuma.

A fost altă firmă, pe blocul alimentar altă firmă… deci sunt mai multe, lucrăm cu mai multe firme. Vă spun așa, pentru că m-am întâlnit cu ei pe șantier. De exemplu, ce am băgat în patrimoniu, curtea plus gazon, plus așa… a fost o firmă. Cu ce lucrăm acuma, pe sala de sport e altă firmă, deci ele sunt mai multe și variate, dar nu știu să vă dau un răspuns despre astea”.

Am menționat că atunci când a fost directorul Centrului Cultural Județean, tot cu aceleași firme ale familiei Riviș a colaborat, tot prin atribuire directă.

Ionel Bulbuc: „Pe lucrări, știți, că ne lasă legea. La lucrările mici ne dă legea voie să facem povestea asta. Când e o lucrare mică, fără o licitație, fără competiție sau așa… ne dă voie să facem atribuire directă”. Dar numai familiei Riviș? Aveți vreun parti-pris cu familia Riviș? – l-am întrebat. „Nu! Nu, nu. Nu, niciodată! Niciodată n-am avut și n-o să am în domeniul ăsta”.

„Este adevărat că există o relație de familie între soția dumneavoastră și soția domnului Riviș?” – l-am mai întrebat pe Ionel Bulbuc, cu precizarea că la această întrebare va răspunde numai dacă dorește, având în vedere caracterul personal. „Nuu… soția mea e din Dolj”, a răspuns Bulbuc, însă tocmai din acest motiv l-am întrebat: pentru că și Liliana Riviș (asistentă medicală la Spitalul Matern Arad, soția lui Dorin Riviș) este din Dolj. „Nuuu… doamna Riviș e născută în Craiova (n. red. – tot județul Dolj). Soția mea e născută în Dolj, Cetate de munte. Nu au nicio legătură”.

Dorin Riviș, administratorul firmelor Riviș Construct și Ecoserv Consar:

Foto: Facebook

Întrebat cum a obținut lucrările de la Centrul Cultural Județean (CCJ), Riviș ne-a răspuns că de pe SEAP, cu atribuire directă: „Da, pentru că erau lucrări mai mici care se încadrau… nu a fost numai una… au fost mai multe”, însă nu a știut să ne spună un număr aproximativ de lucrări pe anul trecut și pe anul acesta:

„Trei-patru, nu știu să vă spun acuma. Știu că acum avem o lucrare. Eu am două firme, cu opt-nouă oameni pe fiecare cu care facem lucrările. Riviș Construct și Ecoserv. Dar nu facem toate lucrările, că n-ai cum. Le facem pe rând. Că avem și multe intervenții, că s-a spart ceva, că s-a stricat altceva și trebuie făcute”.

Sunt câțiva ani de când există această colaborare strânsă între Riviș și CCJ, însă Ioan Riviș nu a știut să ne spună cam de când, sau un număr aproximativ de ani: „De mult. Nu știu exact de când, dar de dinainte de pandemie și am lucrat și în pandemie. Toate firmele de construcții din Arad, nu doar ale mele, au lucrat în pandemie”.

Referitor la modul de atribuire a lucrărilor, Ioan Riviș ne-a declarat că: „Poate veni oricine să depună ofertele. Se face un deviz estimativ, se evaluează lucrarea… nu e un singur om acolo. Ei (n.red. – comisia) fac o evaluare pe fiecare lucrare în parte. Vă dau un exemplu: în tabără sunt copii cu probleme. Atunci ei distrug, în sensul că rup dușul, rup ușa…”

De votat, Ioan Riviș ne-a spus că mai bine se abține și că nu e membru nici PNL, nici PSD, și că el se ocupă de administrarea firmelor pe care le are… „că așa e viața”.

Ioana Engelhardt, directoarea Centrului Cultural Județean:

Fotografie făcută în vara anului 2023, când Ioana Engelhardt (în mijloc) ocupa deja funcția de manager al Centrului Cultural Județean (nu interimar, în locul lui Bulbuc, cum era la început). Cu toate acestea, despre orice activitate a Centrului Cultural Județean, la mai multe conferințe de presă, a avut mai multe de spus fostul manager, actualul vicepreședinte CJ, Ionel Bulbuc.

Când am contactat-o telefonic, Ioana Engelhardt s-a scuzat că este tocmai într-o discuție, dar la insistențele noastre, ne-a spus, totuși, că cele mai importante investiții ale Centrului Cultural Județean ar fi în taberele pe care instituția le are în subordine (la Căsoaia și la Moneasa). Întrebată cum au fost atribuite lucrările de reparație care apar pe SEAP, dacă e vreo comisie și dacă ea face parte din această comisie, managerul ne-a răspuns, după o scurtă pauză, că sigur, există o comisie, dar ea nu face parte din ea.

„Am observat că sunt foarte multe lucrări atribuite unor firme precum Riviș Construct, Ecoserv Consar, Medlir Care și Loredalyss. Vă spun ceva aceste firme?”, am întrebat-o. După o scurtă pauză, Ioana Engelhardt s-a scuzat că nu poate răspunde, pentru că între timp a sunat-o cineva. „O singură întrebare: cum comentați că aceste patru firme au obținut cele mai multe și cele mai importante investiții pe SEAP ale Centrului Cultural Județean? Vorbim de sume mari și destul de multe achiziții”, am insistat.

„Sunt firme care au făcut achiziții după proceduri”, ne-a răspuns. „Achiziții directe, nu licitații. Dar nu vi se pare suspect că destul de multe astfel de achiziții importante au ajuns tocmai la cele patru firme pe care vi le-am enumerat?”, am mai întrebat-o. „Nu… sunt firme care au făcut achizițiile conform procedurilor”, ne-a răspuns ezitantă, dar și mirată, managerul instituției de cultură. „Și doar ele s-au oferit pe SEAP sau vi s-a sugerat să lucrați cu aceste firme? – am mai întrebat-o pe Ioana Engelhardt. „Nu au fost sugerate. Sunt achiziții făcute prin SEAP”, a fost răspunsul scurt al managerului, adăugând că putem discuta eventual altădată, fiind ocupată și tocmai într-o conversație.

Liliana Riviș, administratoarea firmei Medlir Care și asociata firmei Riviș Construct:

Am sunt-o pe doamna asistentă medicală Liliana Riviș. La apelul nostru nu a răspuns, dar ne-a sunat după o oră. Am întrebat-o direct dacă e administrator al societății Medlir Care care se ocupă cu construcții. Ne-a spus că da. A doua întrebare și… ultima: „Câte contracte de achiziții are cu Centrul Cultural Județean Arad, în 2024, societatea pe care o administrați și sunteți unic asociat?”. „Nu știu să am lucrări, pe firma mea, anul acesta, cu Centrul Cultural Județean”. După care… discuția s-a încheiat brusc.

Pentru conformitate, Medlir Care are „câștigate”, în doar trei luni în 2024, cinci contracte de achiziție. Cu Biblioteca Județeană – 3 și trei cu Centrul Cultural Județean Arad: unul achiziție lucrări de reparație căsuțe de lemn – valoare 39.495,80 lei, achiziție lucrări de reparații curente – 22.462,18 lei și achiziție de servicii de curățare rigole, cămine decantoare și sistem drenaj – 8160,67 lei.

Contracte de achiziție publică RIVIȘ CONSTRUCT:

Contracte de achiziție publică ECOSERV CONSAR:

Contracte de achiziție publică MEDLIR CARE:

Contracte de achiziție publică LOREDALYSS:

Citește și:

•  Investiții în „Tabără Regală” la Săvârșin și în Tabăra de la Căsoaia și evenimentele Centrului Cultural Județean în „Anul Avram Iancu”

•  Investiții pentru viitor la Bibliotecă: modelare și imprimare 3D, săli noi de lectură, punerea în valoare a cărților vechi, dar și șantier, „un an în mod sigur”