Proiectul-mamut – sau, mai bine zis – proiectul-himeră demarat de kinema ikon în această toamnă continuă să ia forme din ce în ce mai bizare, sofisticate și totodată incitante, în primele trei săli ale Secției de istorie a Complexului Muzeal Arad, în incinta Palatului Cultural. Sâmbătă, 17 septembrie, la ora 18, se lansează partea expozițională supranumită „Mecanisme de supraviețuire”.

După cum am relatat anterior, grupul de artă experimentală kinema ikon a câștigat acest proiect de lungă durată (cca. un an și jumătate) ca parte a dosarului „Timișoara – Capitală Culturală Europeană” (finanțat de Primăria orașului vecin!), prin care se creează un pod cultural între Arad și Timișoara în mod special în anul 2023, dar începând deja din această vară-toamnă.

Denumit generic „Kimæra”, proiectul înseamnă o expoziție de artă multimedia la care se vor tot adăuga noi și noi elemente artistice, vernisaj cu vernisaj, rezultând pe parcurs și în cele din urmă o mega-meta-instalație interactivă cu autori multipli, care combină vechile media cu cele digitale, arta în spațiul public cu IoT (internetul lucrurilor), AR (realitatea augmentată), imprimarea 3D, sunete și imagini generate de AI, aplicații mobile și NFT.

Prima expoziție, „Affective Space. Hybrid Organs”, a fost lansată în data de 25 august (VEZI AICI), iar sâmbăta aceasta, 17 septembrie, ora 18, urmează partea a doua, „Mecanisme de supraviețuire”. Aceasta va avea loc în aceleași săli ale Complexului Muzeal Arad, în Palatul Cultural (intrare dinspre Bd. General Dragalina).

Proiectul „Mecanisme de supraviețuire” – realizat de elevii Colegiului de Arte „Sabin Drăgoi” (Ileana Aciocîrlănoaei, Maia Glăvan, Oana Gureanu, Alexandra Irimia, Andra Istrate, Roxana Man, Patricia Mateș, Bianca Mera, Laura Merăuți, Teodora Mocanu, Borza Jasmine Pop, Hanelore Popa, Andreea Sîrbuț, Timeea Suciu, Tașcău Denisa), coordonați de Cosmin Moldovan, Nita Mocanu, Marius Stoica și Diana Serghiuță – are ca subiect central modalitățile prin care adolescenții își creează mecanisme de rezistență și reziliență în fața dificultăților.

Din descrierea proiectului aflăm că „Mecanisme de supraviețuire” se constituie din lucrări în care abordările sunt diverse ca tehnică și conținut, dar persistă perspectiva personală și extrem de sensibilă asupra lumii în care trăim. În acest context, mecanismele de supraviețuire trimit către strategiile de adaptare pe care oamenii le folosesc adesea în fața stresului și/sau a traumei pentru a-i ajuta la gestionarea emoțiilor dureroase sau dificile, ajutându-i în același timp să-și mențină bunăstarea emoțională. Lucrările create de elevi sunt modalități conștiente folosite pentru adaptarea la astfel de situații dificile prin care ei trec în această perioadă. Ele sunt testimoniale ale trăirilor, ale lumii lor interioare și sociale care dezvăluie o candoare specifică adolescenților.

Un alt aspect important în cadrul acestui proiect este modalitatea prin care noile tehnologii au fost folosite pentru a scoate în evidență mesajul uman și personal al lucrărilor. De obicei, când noile tehnologii și mediul digital sunt folosite pentru a crea și prezenta o lucrare artistică, aceasta tinde să scoată în evidență mai mult sau mai puțin intenționat, chiar aspectele inovative dar tehnice ale aparatelor și mediilor electronice folosite, obturând sau anulând mesajele artistice.

În termenii lui Vilém Flusser, acest lucru se întâmplă când artistul rămâne captiv în limitele „programului” cu care este prevăzut aparatul. Programarea aparatului trebuie deturnată, iar artistul nu trebuie să se lase acaparat de încărcătură pur tehnică și programată a instrumentelor cu care lucrează. El spune că intenția aparatului este una de generare de feedback în utilizatori pentru dezvoltarea tehnologică continuă. Din punct de vedere al criticii fotografice o fotografie reușită este cea în care „fotograful învinge programul aparatului în direcția intenției sale umane, adică în măsura în care aparatul este supus intenției umane”. (Vilém Flusser, Pentru o filosofie a fotografiei, ed IDEA).

Partenerii kinema ikon în cadrul proiectului general sunt Asociația Doar Mâine și Biblioteca Județeană „A.D. Xenopol” din Arad, UNArte București, Laboratorul de experiențe estetice și de dezvoltare creativă Minitremu și Spațiul Indecis din Timișoara.