În ziua de azi, când tehnologia este din ce în ce mai facilă, arta media nu mai reprezintă neapărat o formă nouă de artă. Suntem familiarizați deja cu inteligența artificială, cu realitatea virtuală sau augmentată, cu codurile QR și diferitele interacțiuni accesibile prin intermediul unui telefon. Nu mai încape nicio îndoială: suntem pregătiți (ready). Ceea ce rămâne pentru experimentul artistic vizual și sonor, tehnologic și hibrid (digital și analog), este modalitatea de joacă, respectiv spațiile disponibile pe post de pretext.

Asta e și deviza Media Art Festival Arad (MAFA), eveniment ajuns la ediția a zecea (X), care a debutat vineri, 29 septembrie, în sala Ovidiu Maitec a Muzeului de Artă. Dar dincolo de explorarea intersecțiilor posibile dintre artă și tehnologie, MAFA X este și o sinteză circumferențială despre starea actuală a artei experimentale. Un laitmotiv deloc nou pentru organizatorul evenimentului, kinema ikon.

Nu întâmplător, subtitlul acestei ediții este „Ready Media”, un termen reciclat, folosit de kinema ikon în trecut, în anii ’90.

Inspirația vine, desigur, din readymade-urile lui Duchamp: obiecte ordinare repoziționate sau modificate, recontextualizate ironic și ambiguu ca antidot pentru arta convențională, ceea ce artistul numea „arta retinală”, menită doar să încânte privirea. „Întotdeauna ideea a fost prima, nu exemplul vizual. E o formă de a nega posibilitatea de a defini arta”, spunea Duchamp.

Actuala ediție MAFA reactualizează titlul „Ready Media” în contextul noilor posibilități tehnologice și, în mod special, virtuale. Am ajuns în punctul în care arta video și audio (creată inclusiv de inteligență artificială), ori realitatea artificială și cea augmentată pot fi considerate deja readymade, luate ca atare, chiar dacă intervenția umană în procesul de creație nu a dispărut (încă) în totalitate.

Aceste reveniri și reconfigurări ale conceptelor (already) experimentate de kinema ikon au fost, de altfel, prezente și în edițiile anterioare ale Media Art Festival. Anul trecut, de exemplu, s-a refolosit titlul „Wunderkammer”, iar ediția a IV-a s-a numit „Cinema”, o trimitere la începuturile kinema ikon, axate exclusiv pe filmele experimentale.

MAFA X este compus din cinci segmente:

•  „Salon des Refusés” – care se concentrează cel mai mult pe refuzul duchampian de a defini arta, dar poate și pe refuzul de mai demult a muzeelor convenționale de a accepta astfel de instalații ca formă de artă. Lucrările expuse sunt realizate de artiștii invitați Saint Machine, Josepha Blanchet, Raluca Paraschiv, Diana Serghiuță, Mihai Păcurar, Ioana Aron, Mircea Modreanu, Călina Coman, Mimi Ciora, Sergiu Sas, Mihai Zgondoiu, Alex Boca, Adina Ochea, Raffard-Roussel, Khairani Barokka, Maria Luiza Dimulescu, Beatrice Tudor, Thea Lazar, Taietzel Ticalos și Adrian Ganea;

•  „Tech Rider’s Dilemma” – expoziția grupului Marginal (Antoni Rayzhekov din Austria/Belgia), Ioana Vreme-Moser din Germania/România, sub coordonarea artiștilor Suzana Dan și Andrei Tudose) – se „joacă” cu ideea relicvelor tehnologice prin exponate interactive deteriorate, dar reexpuse într-o formă semi-funcțională, propunând „o discuție incomodă despre obsolescență, conservare și responsabilitate în new media”;

•  „Desktop studies – The Wrong Biennale” – expoziția grupului spam-index (Antonia Corduneanu, Cezar Mocan, 3Delusional, Anastasia Manole, Claudia Brăileanu, Datejuice, Diana Gheorghiu, Dragoș Dogioiu, Flaviu Rogojan, Herne Hiili, Maria Băcilă, Marta Mattioli, Nico Mureș, Vitaly Yankovy), care își propune să evidențieze perspectiva românească în spațiul online, punând accent pe realitățile contemporane în contextul local;

•  „R.M.N. (Ready Media Network)”  – o colecție de filme realizate de artiștii 13m10j, Antonia Corduneanu, Cristina Iliescu, Dan Chiș, Dragoș Dogioiu, Gea, Herne Hiili, Irina Bako, Marian Codrea, Marta Mattioli, Mihnea Rareș Hanțiu, Nico Mureș, Radu Pandele, însă cu ajutorul inteligenței artificiale. Ineditul proiectului este faptul că ele au fost prezentate nu doar la MAFA, ci și pe televizoarele magazinelor de produse electronice din București, Constanța și Brașov, prezumtivul cumpărător devenind astfel, fără voia sa, un vizitator al unei galerii atipice de artă;

Nu în ultimul rând… de fapt, chiar în primul rând, cel de-al cincilea segment MAFA X este culminarea proiectului kimæra, compus din nouă lucrări realizate pe parcursul a doi ani de către 12 artiști (Alex Halka, gH, reVoltaire, Bogdanator, Floriama Cândea, Marina Oprea, Ioana Marșic, Thea Lazăr, Adrian Ganea, Flaviu Rogojan, Suzana Dan și Dragoș Dogioiu), care și-a propus de la început să devină dintr-un corp hibrid o meta-instalație digitală interactivă, în care fiecare lucrare/modul funcționează ca parte și ca întreg.

Meta-instalația respectivă – cu titlul „kimæra MNMNTS” – este o reală himeră, un avatar compus al celor nouă lucrări, în fapt o statuie digitală, care își modifică starea în timp real și este vizibilă prin intermediul telefoanelor mobile, deci prin realitate augmentată.

Pentru a vedea „monumentul”, este nevoie de descărcarea aplicației de pe App Store sau Google Play. Este situat în sensul giratoriu de la colțul Muzeului de Artă (respectiv clădirea Bibliotecii), dar poate fi văzut din acel punct până la Palatul Cultural (vezi harta de mai jos).

De asemenea, este vizibil și la Timișoara, în Piața Libertății, după ce a fost vizibil și în orașul Linz din Austria, în timpul festivalului Ars Electronica.

Cele nouă exponate ale proiectului kimæra se găsesc în continuare în sala kinema ikon a Muzeului de Artă, dar sunt vizibile și în anexa sălii Ovidiu Maitec, unde se află computerul central, un cod QR și un greenscreen. Selectând modulul dorit, pe greenscreen apare instalația respectivă. De altfel, funcționează în timp real și în afara muzeului pe orice suprafață verde, accesând cu telefonul mobil acest link.

Tehnologia de realitate augmentată este cea folosită anterior, la ediția a opta MAFA.

Mai mult, în videoul de mai jos, sala kinema ikon poate fi vizitată digital, în 360°, în timp real:

Inclus în eveniment, vineri seara, a fost și un performance de Beatrice Tudor, prin care artista a redat/ imitat pulsul instalațiilor, reacționând prin dans contemporan atât la „vibe”-ul virtual al expoziției, cât și la reacțiile publicului. Tot vineri, a fost lansată în premieră la Arad revista de artă digitală ETAJ Magazine (numărul 3, mai exact), deocamdată disponibilă doar în București, la galeria de artă E T A J artist-run space.

A doua zi (30 septembrie), Media Art Festival a avut și o dezbatere cu titlul „R.M.N. ready media network”, cu profesorii universitari și doctorii în Arte Vizuale și Istoria Artei Raluca Oancea, Mirela Stoeac Vlăduți (directoarea centrului de artă și știință MV sci-art de la Universitatea Politehnică Timișoara), Ileana Selejan, Cristian Nae și Horea Avram.