vineri, 29 martie, 2024

Special Arad Logo

    Un haos viu la Muzeu. Himera kinema ikon evoluează într-un spațiu afectiv și în organe hibride

    de Tomck@t | 26 august 2022, 3:24 PM | Cultură | Recomandările editorilor

    0

    Secția de istorie a muzeului din Palatul Cultural e… istorie. Pe un termen definit, cel puțin. Sala a trecut printr-o metamorfoză agresivă și transgresivă, s-a transformat într-o biosferă crudă, sintetică, într-un metabolism imersiv, într-o monstruozitate afectiv-hibridă…. Himera kinema ikon tocmai s-a trezit la viață.

    Scara circulară care duce spre sală a rămas nealterată, însă din ceea ce a fost nu demult secția de istorie a rămas doar „scheletul” sălii, care a fost „virusat”, „parazitat” de gruparea de artă alternativă kinema ikon, iar „vietatea neidentificată” – rezultat al experimentului numit „kimæra” – a cuprins în totalitate spațiul ocupat, s-a răspândit în trei săli menite a fi renovate și toate semnele arată că anomalia se va multiplica, e în plin proces de evoluție incongruentă, inexplicabilă și incalificabilă.

    În prima sală, vizitatorii sunt așteptați să fie „aspirați” în HĂUL lui Alex Halka, un „Black Hole” imens care nu doar oglindește intrarea, ci are o putere vizual-virtuală de a deforma realitatea, de a dispersa publicul, precum un „Snap” al lui Thanos. Sala a doua arată destul de mult ca o clonă a ultimei ediții MAFA (Media Art Festival Arad), cu mici modificări, eliminări, completări și complementații, cum ar fi o secțiune VR, prototip al proiectului Kimæra MNMNTS (monuments), o rețea alternativă de monumente virtuale în orașul Arad, care – cu timpul – se va dezvolta într-o aplicație de realitate augmentată accesibilă în anul 2023 cu ajutorul telefoanelor mobile în Piața Enescu (din fața Muzeului din Arad) și Piața Libertății din Timișoara.

    Rețineți – în această ecuație artistic-alternativă – cuvântul „Timișoara”, deoarece întreaga expoziție de tip meta-instalație face parte din primele etape ale proiectului „Timișoara – Capitală Culturală Europeană 2023”, în încercarea de a sincroniza Aradul cu Timișoara începând de acum și pe parcursul întregului an 2023. Nu în ultimul rând, proiectul cu artiști multipli, coordonați de kinema ikon, este finanțat în întregime de Primăria Timișoara. Mai multe detalii despre tot ce va urma, aici.

    Tot ce am descris mai sus din exponatele primei săli au fost vernisate, de fapt, în urmă cu câteva zile, în cadrul expoziției-pilot „Meet Kimæra #0”, care mai include instalația „blănoasă” a lui Bogdanator, „Befall everything else maters > Simulator de căderi nervoase” și colecția de „take_your_my_breath_away” a lui gH., numit „0r4c13_th(3,33333…)_s33r” și supranumit „c4put 4b5ci55um kimæræ” (a se citi „Caput Abscissum Kimæræ”) și cu toate că instalația poate fi descrisă / explicată, ar fi păcat.

    Exponatul lui reVoltaire (Călin Man, coordonatorul kinema ikon) provine tot dintr-o expoziție anterioară, de anul trecut, și este un dispozitiv cu o înfățișare antic-fantastică și un rol științific cuantic-ludic de a transforma imaginile RMN ale artistului în cod ASCII, suprapuse cu un font bloc108b și aplicate pe o pagină HTML source code… dacă toate astea au vreun sens pentru un vizitator obișnuit de muzeu, însă la o expoziție kinema ikon au sens absolut și, mai mult de atât, inclusiv un sens istoriografic.

    Stadiul actual al proiectului Kimæra își are originile, de fapt, în instalația hypermedia „alteridem_exe” din 2002, prima tentativă kinema ikon de a produce lucrări digitale în care interactivitatea dintre privitor (devenit utilizator) și lucrare/computer să treacă la un alt nivel. O versiune mai complexă a fost expusă în pavilionul României la Bienala de la Veneția în 2003. A urmat, în 2005, la MNAC, seria de ecrane transparente pe care se derula retrospectiv/prospectiv în format HTML întreaga operă kinema ikon. Apoi, în 2014, edițiile MAFA au încercat și uneori chiar au reușit să expună lucrări care aveau capacitatea de a interacționa între ele, iar în 2020, proiectul Kimæra, în versiunea beta, a fost prezentat la Arad și la Rezidența BRD Scena9 din București.

    Acum, proiectul Kimæra, compus din zece lucrări realizate de zece artiști, pe parcursul a doi ani, își propune să devină dintr-un corp hibrid, o meta-instalație digitală interactivă în care fiecare lucrare / modul va fi funcțional ca parte și ca întreg.

    Țesătura-instalație rezidual-antropomorfă din cea de-a treia sală din fosta secție de istorie a Complexului Muzeal Arad – cea mai nouă anexă a Kimærei – ilustrează, poate, cel mai bine această primă latură „creepy”-evolutivă, viu-virtuală, respectiv bionic-electronică a proiectului general Kimæra. „Reverii mașinice sau biomorfice ce antrenează neașteptate mutații ale umanului”, „deveniri-animal însoțite de deveniri-mașină”, „spații afective de imersiune în cosmosul animal sau vegetal ce încurajează hibridizări diverse cu tentă ludică, erotică sau chiar morbidă”, „colaje spațio-temporale”, „amestec de voci și identități într-un creuzet unic, într-o (non)memorie a tuturor, a nimănui”, „augmentări ce inițiază noi funcții, noi posibilități de conectare și afectare”, „ e-corpuri”… — am folosit câteva spicuiri din textul introductiv al curatorului Raluca Oancea, dar cel mai bine e să vedeți această parte haotic-fascinantă a expoziției cu organele vizuale proprii, la fața locului, ori în imaginile de mai jos.

    Expoziția „Affective Space. Hybrid Organs. kimaera #1” adună la un loc lucrări ale tinerilor artiști Dan Chiș, Marian Codrea, Georgiana Cojocaru, Dragoș Dogioiu, Alexandra Drăgulinescu, Dilmana Yordanova, Mihaela Kavdanska, Andrei Mateescu, Gabriela Mateescu, Ioana Marșic, Liliana Mercioiu Popa, Ema Motea, Marina Oprea și Selina Yilmaz.

    Urmărește Special Arad și pe Google News, Twitter, LinkedIn și Instagram!

    Distribuie articolul

    Scrie un comentariu

    5 + 0 =

    Redacția Special Arad își rezervă dreptul de a selecta și a modera comentariile în funcție de relevanța lor față de subiect. Comentariile care nu fac referire la subiectul prezentat nu vor fi aprobate. De asemenea, răspunderea juridică aparține autorului comentariului.