Enola Day: Oare bunul Francisc știe că, venind în România, vizitează un cuib de viespi?

    de Lajos Notaros | 14 februarie 2019, 8:18 AM | Opinii

    2

    Întrebare retorică, desigur, în fond de cinci ani, de când a fost ales, Francisc  cam trăiește într-un cuib de viespi, atitudinea și activitatea sa în spiritul autentic al liderului simbolic al creștinității produce de atunci mirări și tensiuni chiar și în sânul bisericii catolice.

    La exact 20 de ani de la prima vizită a unui pontif de la Vatican într-o țară ortodoxă, iată, la sfârșitul lunii mai, cu o săptămâna înaintea Rusaliilor catolice, un alt Papă, în persoana argentinianului incomod, vine din nou în România, însă de această dată va face un gest și spre comunitatea catolică maghiară din țară, făcând o vizită la Șumuleu Ciuc (Csíksomlyó), loc de pelerinaj de peste jumătate de mileniu al catolicilor maghiari din zonă, devenit în ultimul timp și un simbol al năzuințelor maghiare din România.

    Oficial, la nivel de șefi de stat, Papa a fost invitat de președintele Klaus Iohannis, însă vizita din 31 Mai-2 Iunie încheie de fapt un turneu papal mult mai lung, care a început deja în Panama și Emiratele Arabe Unite, va continua la sfârșitul lui martie în Maroc, respectiv la începutul lui mai în Bulgaria și Macedonia, România fiind ultimul popas al acestui pelerinaj de primăvară prin lume al Sfântului Părinte.

    Papa Francisc  mai proiectează la toamnă și o vizită în Japonia, un vis vechi al Sanctității Sale, toate acestea în spiritul de pe acum familiar al unității și al binelui comun al umanității, promovate de primul Papă dat de catolicii din Lumea Nouă.

    De altfel aici e sămânța scandalului.

    Jorge Mario Bergoglio și-a ales numele de Papă după Sfântul Francisc de Assisi, în timp ce viața sa monahală s-a desfășurat sub auspiciile Ordinului Iezuit, fiind cunoscut și ca un susținător fervent al cultului Fecioarei Maria.

    Cu toate acestea, devenit Papă, a promovat de la început o linie mult mai liberală și tolerantă față de celelalte confesiuni și religii, indiferent dacă a fost vorba de biserici creștine sau de Islam.

    Poziția sa – noi am spune, profund creștinească – în problema migrației din ultimii ani îi este reproșată de mulți, mai ales de regimurile europene care prezintă acest fenomen ca fiind amenințarea principală la identitatea creștină a Europei.

    Ungaria, pusă încă de regele întemeietor Ștefan cel Sfânt sub patronajul Fecioarei Maria, este în elita țărilor care privesc astfel fenomenul migraționist din ultimii ani, Francisc  fiind considerat de aceea de mulți unguri apropiați puterii actuale ca un Papă slab, un liberal care a trădat spiritul creștin autentic.

    Cu toate acestea în 2016 se vorbea deja în Ungaria de o vizită papală care, iată, nu s-a mai produs, în schimb Papa Francisc  vine acum în România, într-o țară majoritar ortodoxă, renunțând la țara Fecioarei Maria, chiar dacă, așa cum am văzut, Sfântul Părinte este foarte apropiat de cultul Mariei.

    Faptul că Papa Francisc și-a însușit deschis apelativul de Grădina Maicii Domnului, folosit de predecesorul Ioan Paul al II-lea pentru România și că va face un pelerinaj la Șumuleu Ciuc, dedicat tot Fecioarei Maria, ne arată însă foarte clar că Sfântul Părinte știe exact în ce se bagă, urmând neabătut calea sa în spiritul unității și al binelui comun al omenirii.

    Pentru România, vizita papală dincolo de prestigiul simbolic imens, pune, totuși, și niște probleme, atât confesionale, dar mai ales politice.

    Chiar dacă Patriarhia, în spiritul său atât de lumesc și practic, va face tot posibilul ca întâlnirile de la Patriarhie și Catedrala Mântuirii Neamului să decurgă perfect, sunt destule voci în Biserica Ortodoxă care nu sunt deloc încântate de vizita Suveranului Pontif.

    Chiar dacă o petiție supusă atenției acum 11 ani împotriva unei vizite papale a strâns până acum doar 5000 de semnături, cifră absolut insignifiantă, tensiunile tradiționale pe aceste meleaguri – mai ales vizând-i pe românii ardeleni – dintre ortodocși și catolici, oferă o altă dimensiune a cuibului de viespi în care coboară Sfântul Părinte.

    Nemaivorbind de aspectul politic al confruntării dintre ortodoxul de stânga, românul Dragnea și neamțul luteran de dreapta Iohannis, în situația în care, este cât se poate de evident, această vizită răspunde invitației președintelui, cum, de altfel, este și firesc.

    În concluzie, putem fi siguri că după tăcerea surprinsă de după anunțarea vizitei, zgomotele vor crește odată cu apropierea datei, părerile și opiniile ascuțindu-se, în stil propriu și caracteristic, cu cât ne apropiem de sfârșitul lunii mai.

    Cu observația finală, răspuns la întrebarea din titlu, că Papa Francisc dovedește și prin această vizită o adâncă cunoaștere a naturii umane și a problemelor contemporane cele mai importante, să sperăm că evenimentul, oricum l-am privi, ieșit din comun, nu se va îneca în mâlul neînțelegerii și al zarvei reciproce româno-maghiare și catolico-ortodoxe, ci va fi ceea ce dorește să fie Suveranul de la Vatican: o celebrare a unității și a binelui comun al oamenilor de pe aceste plaiuri.

    Semne, că s-ar putea să fie și bine, există: în zonele pe care le vizitează Sfântul Părinte – Iași, zona Miercurea Ciuc, Blaj – nu mai există locuri libere la cazare.

    Distribuie articolul

    Comentarii

    1. Eu cred că pt România această vizită este mai mult pentru imagine. Cel puțin așa o va folosi statul român.
      Apoi, foarte mulți români nu fac diferența între catolic și maghiar, deci probleme confesionale nu prea se arată sa avem. 🙂 Pt 90% e vb de bozgori și nu-s curioși.:)
      Politice? O avem pe d-na Prim-ministru. Îl ia deoparte pe papă și-i reamintește că” Sfinţia Voastră, I am very glad for this opportunity”. :))
      Trecem și peste asta ușor. Prea ușor, veți vedea.

      0 voturi
      +1
      -1

    Scrie un comentariu

    9 + 3 =

    Redacția Special Arad își rezervă dreptul de a selecta și a modera comentariile în funcție de relevanța lor față de subiect. Comentariile care nu fac referire la subiectul prezentat nu vor fi aprobate. De asemenea, răspunderea juridică aparține autorului comentariului.

    Acest site folosește cookies. Prin navigarea pe acest site, vã exprimați acordul asupra folosirii lor. Am actualizat politicile în conformitate cu Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Detalii.