Enola Day – Indiferent cine câștigă, Ludovic Orban va face Guvernul
Ultimul sondaj IMAS indică o scădere a PNL (33%) și o creștere cam tot pe acolo a PSD (24%). Nici USR nu stă mai bine, față de 20% în octombrie a coborât la 18% în noiembrie. Pro-ul lui Ponta este însă în creștere, tinzând, după sondaj, spre 10%. Ce mai rămâne se împarte între UDMR și PMP, singurele partide care au șanse să mai intre în Parlament, aflate amândouă la limită în jur de 5%.
Nici autorul acestor rânduri nu crede că în afara acestor partide mai există șanse pentru multitudinea de partidulețe care parazitează dreapta, încercând să se adape de la izvorul secat al corifeilor naționalismului postcomunist în frunte cu Vadim și Funar. Nemaivorbind de partidele care se cred de stânga, încercând să călărească pseudonostalgia ceaușistă a statului la coadă și a alimentelor raționalizate.
Observăm doar în treacăt personajele în reciclare precum Adrian Severin sau Mircea Diaconu pe lângă micuțele nervoase cum ar fi AUR sau ANR.
Pe bune, PNL are încă prima șansă chiar dacă departe de procentele pe care le doresc peneliștii de provincie, în fond este un loc comun în politică: guvernarea erodează, iar guvernarea în pandemie erodează chiar peste măsură. Din acest punct de vedere PNL-ul nici nu a pierdut atâta cât putea să piardă dacă continua cu măsurile până la capăt, trecând la carantinarea marilor orașe infestate mult peste media pe țară. Marele atu a PNL-ului este însă faptul că la ora actuală posedă probabil cel mai rafinat politician românesc al momentului, un as al negocierilor și compromisurilor admisibile, dar și inadmisibile și care rezistă indiferent de miștoul continuu care curge spre el de pe site-urile de socializare și presa potrivnică. Dacă Johannis este fața de acum a PNL-ului, o față de altfel, precum rânjetul pisicii din Cheshire, în progresivă descompunere, Ludovic Orban este motorul, ca să nu spunem creierul odihnit, nițel prea odihnit al liberalismului românesc al zilelor noastre.
PSD-ul, este evident în revenire după șocul Dragnea-Viorica, Ciolacu, dar mai ales Dâncu încearcă o deturnare a PSD-ului spre social-democrația cât de cât autentică. Greu, foarte greu, moștenirea și metehnele învățate cu atâta trudă nu se lasă așa de ușor, dar și așa, dacă reținem că Pro România este partidul lui Ponta care se vrea în fruntea PSD-ului, tot ei sunt cei care vor câștiga alegerile. Degeaba desigur, chiar și cu Pro împreună nu vor ajunge la majoritatea minimă cerută de o guvernare, așa că le rămâne construcția în continuare, în fond nu-i așa de rău să fii în opoziție în criză, atunci când virusul bântuie și nimeni nu știe de ce, unde și până când.
Nemaivorbind de faptul că, la o adică, Pro poate fi calul troian al PSD-ului în viitoarea alianță a lui Orban. Din acest punct de vedere nimic nu poate fi exclus și toate îi cântă în strună PSD-ului.
Problema cea mare, ca mai mereu de când s-au întrupat din visul bucureștean a lui Nicușor Dan, este în continuare și din nou USR. Și de parcă nu ar avea și așa destule probleme, s-au pricopsit și cu Plusul uninominal al sălăjanului parizian care mai nou își face calculele și socotelile la Bruxelles, alături de Băsescu și Tomac. În intenție, un partid neoliberal de intenție europeană – la USR-PLUS totul fiind intenție -, contestă, prin simpla sa existență, sintagma de liberal din partidul lui Orban și Johannis, întrebându-se pe bună dreptate de ce nu recunosc ăștia doi că ei sunt de mult mult prea de dreapta ca să mai poată fi socotiți liberali de-adevăratelea. Partidul bicefal a lui Barna-Cioloș e ca adolescentul care în sfârșit și-a găsit fata visurilor sale, dar după ce o cunoaște mai bine realizează că nici frumoasă, nici deșteaptă nu e și, pe deasupra, nici fecioară nu mai este de mult. Așa că sau o ia așa sau caută în continuare.
UDMR și PMP în aceeași barcă a intrării sau rămânerii pe din afară. Ni-l și imaginăm pe Băsescu și Mihai Neamțu învățând ungurește în timp ce Kelemen Hunor se uită cruciș la ei. Oricum, dacă intră, șansa lor e ca PNL, în îmbrățișarea falsă cu USR-PLUS sau cu Victor Ponta, să aibă nevoie de ei în alianță.
Oricum ar fi, chiar dacă – dăm și noi cu oiștea-n gard, că mai rău nu poate fi -, ar ieși PSD pe primul loc, guvernul nu poate fi format decât de PNL-ul lui Orban sub privirile președintelui său, Johannis. Este singurul care poate asigura o majoritate stabilă, chiar dacă va avea nevoie de asta și de Băsescu și de Kelemen, poate chiar și de Ponta.
Orice altă apariție între partidele parlamentare ține de o minune, dar, precum se știe, în țara lui Dracula și a lui Băse minunile sunt la ordinea zilei.
Ce naiba, aici nu suntem în SUA sau în URSS. Pardon, Federația Rusă.
Acestea fiind zise, rămâne ca până vineri seara să ne delectăm cu afișele, textele și videoclipurile electorale ale concurenților. Nu contează care, toate sunt la fel, făcute parcă de aceeași echipă bine plătită. Toate ne promit sarea și marea, fericirea și bunăstarea, păcat că nu iau exemplu de la singurul partid-parodie oficial constituit din Europa – e vorba mai precis de Ungaria, o țară prietenă și foarte actuală mai nou prin aventurile europarlamentarilor unguri – PCCDC, adică Partidul Câinelui Cu Două Cozi, cel care promite electoratului maghiar de ani de zile viață eternă, bere gratis și scăderea impozitelor.
Până atunci, începeți cu videoclipul de mai jos, nu de alta, dar e de la noi și spune totul.
Despre speranțele noastre și crunta noastră realitate politică…
Comentariile portalului
Și de votat cine-i votează? Eu aș vrea să-l votez pe Falcă. Cu el la primărie Aradul a " înflorit "
Faur dintr-un ilustru necunoscut secretar de comuna la Petris a devenit jurnalist, unde in scurt timp a devenit lingau a lui Falca pe la televiziunile de casa. Apoi Falca l-a (...)
==NORMALITATE == E LA NIVELUL OLTENIEI SI A BARAGANULUI == SCARBA MI E DE FANARIHOTZII LOCALI ==