Antibioticele, o afacere bolnavă
Antibioticele sunt responsabile pentru salvarea a milioane de vieţi, însă administrarea abuzivă provoacă apariţia bacteriilor care nu mai răspund la medicamentele folosite. În următorii 35 de ani, 10 milioane de oameni îşi vor pierde viaţa din cauza bacteriilor rezistente, arată un studiu finanţat de guvernul britanic. Pentru economia globală, preţul pierderilor până în 2050 va fi de 100.000 de miliarde de dolari. O soluţie de scăpare există: dezvoltarea antibioticelor noi, la care bacteriile încă nu s-au adaptat. Dar acest lucru nu se întâmplă, pur şi simplu nu e profitabil.
Au trecut aproape 30 de ani de când a fost inventată o clasă complet nouă de antibiotice. A trecut mult timp, astfel că organismul uman și bacteriile tind să devină imune la ele. Se estimează că, numai anul trecut, au murit 700.000 de oameni din cauza bacteriilor rezistente la antibiotice și o parte a problemei e abuzul de medicamente.
În România, zilnic, jumătate de milion de persoane le utilizează, însă, potrivit Organizației Mondiale a Sănătății, în 4 din 10 cazuri acestea sunt prescrise deși nu sunt necesare.
Și efectele pot fi plătite scump. Statele Unite cheltuiesc anual 20 de miliarde de dolari pe tratarea infecțiilor rezistente, dar alte 35 de miliarde sunt factura productivității reduse – spitalizările și concediile medicale. Soluția ar fi dezvoltarea unor antibiotice capabile să anihileze tulpinile care s-au tot modificat în vreme ce medicamentele au rămas în urmă.
„Potrivit estimărilor noastre, costul pentru aceste investiții ar putea fi de minimum 16 miliarde de dolari pe o perioadă de 10 ani și maximum 37 de miliarde. Privită în context global și comparată cu prețul lipsei de acțiune, costurile sunt, de fapt, foarte mici”, a declarat Jim O’Neill, autorul studiului finanțat de guvernul britanic.
Citește continuarea pe Digi24.ro
Comentariile portalului
Dragoș Vâlcu? „Am căutat și un finanțator care urma să susțină financiar proiectul și ne-am asociat cu Dragoș Vâlcu, persoană cu afaceri în zona de (...)
Aici e vorba despre biserici, nu despre presă. Iar definiția extremismului, conform Dicționarului Explicativ al Limbii Române înseamnă: „Atitudine, a unor curente, mișcări, persoane politice (...)
Mizerii. Cine decide cine e extremist? Presa??? Hai mah lasi.