Bine v-am regăsit. Sper că n-am lipsit prea mult. Nu a trecut mult din ianuarie, așa că vă propun să o luăm mai moale. Să nu exagerăm nici cu știrile, nici cu problemele. Suntem doar la început, mai e mult până departe. Nu am o recomandare mai bună și, oricum, după recomandarea șefei diplomației europene, Kaja Kallas, care consideră că „e un moment bun să ne apucăm de băut”, orice alt sfat ofilește.

Recomandarea a fost făcută liderilor grupurilor politice din Parlamentul European cu trimitere directă la situația politică în care se găsește lumea. Kallas nu obișnuiește să consume alcool, așa că, venind de la ea, putem înțelege rapid cât de groasă este situația la nivel global.

Calup de știri care ne amenință sănătatea

Trump vrea Groenlanda și vrea să-i pedepsească pe toți cei care nu sunt de acord cu dorințele sale, deşi trei sferturi din americani sunt împotriva anexării insulei, Iranul și-a tăiat toate legăturile cu lumea, ca nimeni să nu vadă măcelul de acolo, dar curajul le-a rămas protestatarilor, chiar şi aşa, învăluit în ameninţare şi moarte.

 

View this post on Instagram

 

A post shared by Indian Stories (@indianstories.io)

E ziua 1.425 de război cu Rusia în Ucraina și, în pofida prognozelor de la început, conflictul nu pare să fie pe sfârșite. Nici o veste bună nu vine nici dispre Gaza; Europa pluteşte pe mai departe în derivă, fără să ştie exact cum să-și apere principiile, iar România e înecată în zăpadă și ură.

Săptămâna ce tocmai a trecut a început în România aşa cum încep săptămânile la noi, cu câte un şoc.  A venit luni un nou plagiat demascat dar și informația că furtul nu e furt, plagiatul nu-i chiar plagiat, dacă nu e în mandatul politic de acum.  De luni am constatat, din nou, de parcă mai era nevoie, că  ura poate însă să treacă de orice perioadă, de orice graniță, de orice principii.

Mai apoi, am aflat că în România, trebuie din nou să avem grijă ce și cum vorbim. Se fac liste:
Colonelul Anca Alexandrescu anunță că-i va da raportul lui Trump: ”Voi arăta la Washington ce se întâmplă în România, o să redactez o scrisoare către administrația SUA cum este batjocorit partenerul strategic”

Nu mai e nimic salvator în politica de la noi, nimic care să ne facă fericiți. Președintele tace, premierul ne îngroapă și bruma de speranță pe care o mai aveam. Așa că, precum anticipasem la final de 2025, voi miza pe sănătate mai degrabă decât pe politică și nefericire în știrile mele ratate din acest an.
Încep anevoios, dar încep.

Sănătate, cu câteva noutăți și dezvăluiri

Sunt schimbări în sistemul sanitar din România la început de an. Teoretic, ar trebui ca cei care nu au boli cronice să aibă acces mult mai ușor la analizele medicale. Cei care suferă de boli grave vor suferi un pic mai mult anul acesta, din cauza birocrației și a schimbărilor legislative care îi vizează.

Totul despre ce s-a schimbat, ce e nou și ce a rămas la fel în sistemul de asigurări de sănătate din România puteți afla din newsletterul Sorianei Stănescu, pe care l-am tot recomandat în știrile mele ratate.

La început de an, a pregătit un interviu pe tema schimbărilor din sistem cu șeful Casei de Asigurări de Sănătate din România. E lung, dar, dacă nu aveți timp să-l citiți, Sorana a pregătit și un TL;DR pe temă.

„Pentru pacienții din Programele Naționale de Sănătate (PNS) care sunt asigurați (fie plătesc, fie sunt într-una dintre categoriile exceptate, de mai sus) nu se schimbă nimic.

Pacienții din PNS (cu excepția oncologiei, HIV/SIDA și tuberculozei) care nu plătesc CASS sau nu fac parte din categoriile exceptate rămân asigurați doar pentru afecțiunea din PNS, până la vindecarea ei. Adică primesc consultații la medicul de familie – doar pentru prescrierea tratamentului lor; consultații și investigații doar pentru boala lor, în spitalizare de zi sau continuă, peste plafon; servicii conexe, rețete compensate și dispozitive medicale doar pentru boala lor.

În plus, au acces la pachetul minimal, la fel ca cei neasigurați. Nu mai primesc vaccinuri gratuite sau compensate și nici medicamente compensate pentru alte afecțiuni.”

Celelalte modificări le găsiți AICI.

În ultimul său newsletter din 2025 a scris și despre cine rămâne fără asigurare din 2026.

„Dacă ești într-un Program Național de Sănătate – PNS (ex.: diabet, boli neurologice, boli rare) și NU plătești contribuții la sănătate, de la 1 ianuarie rămâi asigurat doar pentru afecțiunea «de bază», adică pentru aceea pentru care ai fost inclus în Program, nu și pentru alte afecțiuni, așa cum se întâmplă acum.”

Citește-l și pe acesta AICI, merită.

Tot despre noutățile anului 2026 pentru bolnavii cronici a scris și România Liberă în această săptămână:

„Pacienții cu afecțiuni cronice precum diabetul zaharat sau bolile de inimă vor putea face analizele cerute de medici o singură dată pe an, cu prioritate.
Dacă este nevoie de mai multe analize imagistice sau biologice, acești pacienți se vor programa doar dacă laboratorul mai are bani.
Trimiterile de tip <monitor>, folosite pentru bolile cronice, vor putea fi date limitat”.

Pe larg, puteți citi mai jos:

Când și în ce mod pot bolnavii cu afecțiuni cronice să își facă analizele în 2026

Cât de încâlcite sunt căile Domnului în sistemul de sănătate din țară s-a scris mult, chiar și în această săptămână de groază când vine vorba despre așteptările noastre despre justiția din România și despre politica din lume.

Dacă ați ratat cumva investigațiile din săptămâna aceasta, pe cele din sănătate le puteți accesa de aici.

Snoop a publicat primul episod din seria de investigații care vizează sistemul sanitar din România și nașterile.

Investigații
Nașteri furate. „M-au tăiat, m-am rupt, m-au cusut fără anestezie”

Este o investigație semnată de Luiza Vasiliu, împreună cu Barbara Matejčić (Croația) și Anna Pamuła (Polonia), despre sute de femei care au născut în ultimii zece ani în spitale publice și clinici private din România și care au descris experiențele trăite la naștere, multe dintre ele violente. Sunt documentate și practicile medicilor de la noi și din întreaga Europă de Est, în care ce-și dorește pacienta nu contează. Medicii decid cum naști.

G4Media a făcut dezvăluiri despre cum se „vând” parafele medicilor de la Stat atunci când vine vorba de radiografii.

EXCLUSIV SURSE Zeci de radiologi din spitale publice și-au „vândut parafele” unor clinici private / Interpretarea analizelor este făcută de alți doctori, cu calificări inferioare / Oficial: cazuri de doctori la stat care figurează cu program la privat, la zeci sau sute de kilometri distanță

A continuat subiectul, mai apoi, cu:
Noi reacții din sistem după dezvăluirea G4Media.ro despre radiologii de la stat care „își vând parafele” la privat / Șeful CNAS: „Facem o mini-revoluție pe zona de controale” / Un rezident acuză că a fost forțat să lucreze la clinici private în timpul programului de la spitalul public

Despre AI și sănătate scrie Raportul de gardă. Mai exact, despre un studiu realizat cu ajutorul inteligenței artificiale pe o provocare medicală căruia pare că nu-i dăm de capăt, indiferent cât de rapid evoluează știința:

Un model AI arată ce schimbări din sistemul de sănătate cresc cel mai mult supraviețuirea în cancer, pentru fiecare țară

Cu stomacul gol, cu disconfortul pe aproape

Câte alimente ar trebui să existe în casa ta ca să trăiești mult şi bine, ne spune Libertatea,

Patru alimente care nu ar trebui să existe în casa ta dacă vrei să trăiești 100 de ani, potrivit nutriționiștilor

în timp ce PressOne spune  cât de bine ne face umblatul pe jos și disconfortul și cum se pot schimba viețile prin gesturi simple:

Christine Thürmer. Despre umblatul ca meserie și forța discretă a disconfortului

Despre cum ar trebui să ne resetăm în ianuarie găsim pe G4Media:

Resetul de ianuarie: De ce dietele drastice de început de an eșuează și ce funcționează, de fapt

Pe scurt, cam așa ar trebui să mâncăm ca să rămânem tineri, frumoși și energici.

 

View this post on Instagram

 

A post shared by Daily Nutrition Fact (@caloriesmix)

Și digitalizarea ține tot de sănătatea noastră. E, mai apoi, greu cu și digitalizarea în țara asta, așa cum e greu și cu sistemul sanitar. E greu cu toate, mai ales pentru vârstnici, care au nevoie de sprijin. Sprijinul vine, uneori, doar de la magazinul din colț:

„Știu pe cineva care se pricepe.” Digitalizarea României, prin vecini, nepoți, la biblioteca din sat și la magazinul de la colț

Tot cu sănătate, așa cum este ea prin Arad

Câteva vești medicale vin și din Arad.

Patru medici au ieșit la pensie din cei șapte care erau pe lista pensionabililor spitalului de stat. Nu e neapărat o veste bună, deși ai spune că așa au șansa să vină puternic  din urmă și să iasă din umbră tinerii, iar  abodările lor, noi, diferite, vor putea schimba imaginea spitalului din Arad.

Două cazuri, unul tratat într-un final la Szeged, altul care s-a încheiat cu deces, petrecute acolo tot în ianuarie și semnalate nouă, nu vin să planteze niciun pic de optimism cu privire la Spitalul Judeţean din Arad.

În timp ce despre spitalul de stat se spune că e bine să fugi cât mai departe, privații încearcă să te atragă de partea lor cu oferte. Concurența s-ar putea să ne facă bine.

În fiecare miercuri din ianuarie este Happy Hour la noua clinică MedLife:  70% reducere la consultația de ginecologie, 50% reducere la consultația de medicină internă, 50% reducere la consultația de endocrinologie.

La Clinica Athena vine un cunoscut medic urolog  din Timişoara, care oferă consultații o dată pe săptămână. Mai sunt locuri la analize, pe la diferite laboratoare; încă nu e rău.

Cu gratuitățile, oricâte anunțuri avem și oricât de mult ne lăudăm cu ofertele, nu stăm bine. Mi-am amintit, citind postarea aceasta despre apa gratuită de la Roma și nasurile lor, cât ne costă apa pe noi, dezvăluiri dintr-o anchetă din toamnă. Celelalte gratuități ne costă mai scump. dar despre acestea voi scrie, poate, într-o material viitor.

Schimbări ale realității și adevăruri despre bunătate

Și de la apă la microplastice nu mai e decât un pas, pentru că microplasticele sunt peste tot. Dar s-ar putea să nu fie chiar atât de multe și nici chiar atât de grav cu ele pe cât am citit până acum, peste tot, prin online.

 

View this post on Instagram

 

A post shared by The Guardian (@guardian)

Tot la capitolul ştiri din sănătate care erau altfel înainte e şi ştirea cu sucul de portocale. E cu zahăr mult, nu e de bine, asta ştim deja cu toţii, a fost demonizat ani la rând, dar cercetătorii de acum au ajuns la concluzia că ne face bine. Întotdeauna e mai sănătos un fruct întreg, dar trei, patru pahare de suc de portocale, proaspăt stors, ne ajută la creier, inimă, intestine.

The surprising benefits of a glass of orange juice

Să nu fim răi cu știrile care se schimbă de la un an la altul, mai ales în sănătate. Bunătatea ne face bine, credeți-mă. Sunt studii care demonstrează asta și nu au fost contrazise. Încă. Nu face bine la afaceri, dar asta e altă poveste.

Nu știu de care parte a poveștii veți fi când veți citi materialul acesta despre bunătate și afaceri. Adevărul nu-i numai unul și e greu să decizi pe unde stă dreptatea:

Holiday Inn turned away homeless men despite rooms being paid for

Despre schimbări în sănătate este și în SUA.
Noua ordine a Americii a schimbat și dieta recomandată americanilor. De la sute de pagini, noua dietă a încăput în 20. Deși unele recomandări sunt lăudate de medici, dieta face rocada între grăsimile saturate provenite din plante și carnea roșie și brânza, spre deliciul populației și al marilor producători de carne. Sunt voci care spun că, în noile recomandări, grija nu e pentru primii, ci pentru cei din urmă și că astfel va fi afectată nu doar sănătatea americanilor, ci și mediul.

RFK Jr’s new diet guidelines pose risks for health and the environment, experts say

Se merge pe carne în America, deși dieta bogată în fibre e mult mai la modă. Pe deasupra, mai e și sănătoasă, spun experții. Nu-i uşor de dus pe termen lung, dar ce e ușor din ce e frumos și sănătos?

Is fibre the new protein? The surprising health benefits of the latest wellness trend

Fibrele ne-ar ajuta și la bacteriile din intestin. Câte bacterii sunt acolo, cât contează intestinele în îmbătrânirea organismului și cât de important e un iaurt, două, trei pe zi, în textul de mai jos:

I spent months trying to find out if boosting my gut health could help me age better

Întoarcerea memoriei, epuizarea și ce nu putem să dăm uitării

Sunt și câteva vești tare bune din lumea medicală. Una dintre ele e legată de faptul că s-ar putea să ne amintim istorii pierdute prin memoria noastră. E și despre cum salvăm mereu în memorie cea mai recentă versiune a poveștii, așa cum salvăm cea mai nouă versiune a unui document în calculator, fapt ce explică de ce, dacă cineva povestește o întâmplare de multe ori, de fiecare dată aceasta suferă modificări.

Steve Ramirez, neuroscientist: ‘We have been able to restore memories that were thought to be lost’

Dacă v-a obosit deja selecţia asta de ştiri din sănătate, dacă sunteţi epuizat deja şi vă e groază că e doar ianuarie şi energia vacanţei, câtă a fost ea, s-a dus de mult, atunci sfaturile acestea de pe The Guardian s-ar putea să vă prindă bine.

Extreme exhaustion and burnout: How it happens and what to do about it

Suficient despre sănătate la început de nou an, în știrile mele aproape ratate.

N-aș vrea însă să rataţi ce mi s-a părut mie că ne definește atât de bine ca nație (și) acum, la început de 2026. Nu pot să nu pun materialul aici, chiar dacă pare căzut din cer în succesiunea de mai sus. Nu-i aşa.

Cât ne costă fugarii români, cât plătim pentru ei ca să vină acasă și cum scapă aceștia de pușcăriile în care i-am primi pentru un timp:

700–800 de fugari români sunt prinși anual și aduși în țară. Poliția le deschide procese să recupereze cheltuielile mari ale capturării lor. Cine se mai află pe lista fugarilor celebri

Și mai vreau să vă amintesc, în caz că ați uitat de începutul de săptămână, că ministrul Justiției, Radu Marinescu, a plagiat 140 de pagini din cele 247 ale tezei sale de doctorat, adică 56,68%; adică mai mult de jumătate. Dar asta nu vine cu  vreun bai într-o Românie în care justiția face și desface bunul mers al țării, orice mers al țării, în fapt, sub ochii protectivi sau închiși ai liderilor politici.

Și cum arată sănătatea în cealaltă lume

Pun puțin, chiar puțin, și din lumea aceea în care cu toții vrem să trăim, pentru că e cu sănătate curată: filme, călătorii, muzică, expoziții, teatru, poezie.

Ați tot văzut, cred, zeci de topuri despre filme la final de 2025 și început de 2026. Tom v-a pus pe tavă cam tot ce ar fi trebuit să vedeţi în 2025, așa că merită să recitiți articolul.

TOP 40 FILME 2025 – Tragedii personale și globale, bătălii cu toții și cu nimeni, și absurdități la fiecare pas

Prea multe nu ar mai fi de spus. Nici n-am văzut prea multe în 2025. Puține filme care să-mi fi rămas în memorie, care să mă fi marcat. Am vrut neapărat să văd, la final de an, Bugonia. Încă nu m-am hotărât dacă mi-a displăcut total sau doar puțin.

Despre câteva filme ciudate, care te pot scoate din sărite, șoca, marca, pe care vrei neapărat să le revezi cu ochii de acum sau care îți dorești să nu le fi văzut vreodată, e mai jos. Portocala mecanică și Climax sunt pe lista mea bună și nebună din calupul acesta de filme care împart cinefilii:

 

View this post on Instagram

 

A post shared by pop my bub (@popmybub)

A fost cu cer roz în Anglia, dacă vă era dor de imagini apocaliptice:

 

View this post on Instagram

 

A post shared by The Independent (@the.independent)

Va fi cu pictori în Arad, la cafeneaua literară Joy’s ,  cu fete cu păr roșcat, din Arad la Cărturești Timișoara, e cu altfel de artă la After 5 Escape , care a început în forță anul:

„Oh no… Art!” – expoziție inedită cu „artiști” patrupezi, găzduită de After 5 | Video

Cu „Retinal Vertigo”, tot la Timișoara, cu „You wanted a hit”, tot acolo, dar tot cu un pic de Arad, şi e cu sold out-uri pe la Filarmonică, aproape inexplicabil pentru Arad. Dar cine mai stă să mai caute de unde vin minunile în galerii şi în sălile de spectacol. E de ajuns că există acești căpşuni pe suflet.

N-a fost cu poezie în acest început de ianuarie, pentru că, dincolo de sold-out-uri, „orașul ăsta ne sfâșie și ne mănâncă, baby”.
Dar, cum se vede, n-a dispărut de tot, am găsit-o într-un alt newsletter foarte bun. Cel al Biancăi Oanea.

Despina Bădescu – „Carte de bucate pentru hiene mici”

Am dat de puţină poezie şi pe pereţii de prin locurile prin care poposesc. Poezie, nu ipocrizie.

Muzica, când nu vine de la neobositul meu coleg Tom, e tot de prin zona asta în care sunt cu tot sufletul:

Fotografia, care nu trebuie să fie frumoasă, e din 2025, de la final, dintr-un calup de știri ratate pe care nu l-am mai publicat. E acolo despre cum ar trebui să luptăm împotriva selfie-urilor care ne transformă și a pozelor care ne obligă pe toți să fim frumoși și tineri. Despre Peter Lindbergh.

How Peter Lindbergh Changed Fashion Photography Forever

Dacă vă e prea frig ca să vă încălziţi doar cu fotografii, pun aici ceva numai bun pentru a lupta cu gerul: 52 de locuri de vizitat în 2026. Dacă nu vă hotărâţi care din acestea ar fi cele numai bune pentru evadări în acest an, atunci vă spun că e bine aproape oricând şi oriunde în Italia. Sunt trei locuri pe lista NZT, dar sunt sute acolo.

52 Places to Go in 2026

Suntem doar la început de an, haideţi să visăm frumos.
Ne vedem cu treburi mai serioase, cu un pic mai multă sănătate și cu alte lucruri spre care ne fug ochii și mintea, săptămâna viitoare, dacă totul va fi bine.

Citeşte şi:

Ştiri aproape ratate (43). Oameni de împrumut din alte lumi, singura Românie pe care o vedem cu toţii şi o mână de şantajişti tăcuți în Arad