Știri aproape ratate (48). O tonă de hârtii, 10.000 de prezervative, botox pentru migrene și victoriile altora, cu respirații gură la gură
Așa mi-am început săptămâna: cu câțiva castori pe Mureș, cu un prieten care mi-a spus că „Aradul, dragă Adi, a intrat în Evul Mediu” și cu fraza asta ce mi-a pus zâmbetul pe buze de luni, deși nu-i nimic de râs aici: „Scopul birocrației e să existe hârtii, nu să se uite cineva peste ele”. E dintr-o postare a lui Alex Tocilescu pe tema supărării actorilor că ministrul Culturii le-a zis că trebuie să se ponteze ca și cum vin la uzină. Mai toți care am lucrat vreodată la un privat cu multă birocrație sau la stat știm cum merge cu pontajul.
Nu va fi cu justiţie şi dreptate pe aici, pentru că în tura asta de știri aproape ratate nu mai pot privi justiția cu rezerve ca să scriu relativ calm despre ea. Sunt decizii la care te uiți perplex și nu înțelegi dacă e vorba de bătaie de joc sau doar de faptul că lumea lor se uită la noi ca la niște proști.
Pun doar știrea aceasta despre cum înţelegem puterea în țara noastră dragă, o știre care-mi desenează tabloul României lui 2026: un pompier a fost amendat şi lăsat fără permis de un poliţist pentru că nu l-a lăsat să treacă de maşina de intervenţie. Se grăbea cum ştia mai bine la un incendiu, dar ăsta e un detaliu minor. Focul a fost stins de localnici în aşteptarea pompierilor, care stăteau şi ei în aşteptarea proceselor-verbale:
View this post on Instagram
Nici despre Arad nu o să fie pe aici, pentru că nu-i cu nicio urmă de lumină la început de Ev Mediu. Și, chiar și în întunericul selecțiilor mele săptămânale, vreau puțină voioşie.
Știri din sănătate cu supărări, roboți și amânări
Ce-i drept, nici în lumea medicală n-a fost bine săptămâna aceasta. A fost cu de toate, dar în primul rând cu supărări. Supărări pe ministru, care îi vrea pe medici dați afară dacă lucrează la privat:
Rogobete vrea să-i dea afară pe medicii care lucrează la privat în timpul programului de la stat: „Pleacă la ora 11:00 de la spital”
Iar la nivel local cu supărări pe politicieni și pe media, comunicate pe te miri unde, dar nu neapărat unde ar trebui. N-am văzut, însă, în mediul acesta medical, care s-a supărat pe modul cum îi băgăm pe toţi în aceeaşi oală şi discredităm profesia, ca cineva de acolo să iasă să ne spună cât de supărat e şi el, ca şi noi, pe condiţiile din spital, pe faptul că nu sunt medicamente, că vii cu lucruri de acasă ca să-ţi fie bine în spital..
Dar, e adevărat: e ruşinos, nedemn şi nedrept să generalizăm. Sunt şi medici buni, profesionişti, care muncesc mult, cărora le pasă mult de pacienţi. Sunt şi medici care îşi dau demisia pentru că lipsesc condiţiile din sistemul sanitar şi nu sunt şanse să se îndrepte lucrurile în curând. Din interior, însă, din zona oficială, e vorba tot de volumul mare de muncă şi de presiunea imensă de la UPU. Nu vorbim niciodată aceeaşi limbă; nimeni nu știe să traducă elegant limba celuilalt. De cele mai multe ori, nu vorbim nicio limbă aici:
Nu numai cu supărări e în sistemul de sănătate din România, ci și cu amânări. Mai stăm și după Institutul de oncologie de la Timișoara, cum stăm după multe alte promisiuni:
Despre sănătate a fost vorba și într-o serie întreagă de dezvăluiri de pe Snoop. E cu muzică, politică, roboți medicali și cum știu spitalele din România să plătească mult, cel mai mare preț posibil pe roboţi medicali, dacă aceştia sunt livraţi de politicieni, de copiii acestora, de prietenii lor. Avem bani în sănătate, dar ei nu merg în sistem:
Botox pentru sănătate și extrovertiți pentru puțină iubire
Propun să nu mai zăbovim în zona aceasta dacă vrem să stăm bine cu sănătatea minții.
Mai bine să vorbim puţin despre sănătatea intestinului, care ne afectează creierul. S-a mai tot scris şi am mai tot pus în știrile mele ratate despre asta, dar acum este despre cât de bine ne fac unele produse la modă în aceşti ani:
Olive oil and bone broth: Do viral gut health foods actually work?
Ce n-am mai scris până acum, ce mi-ar fi plăcut să știu de mai demult, e faptul că şi migrenele se tratează cu botox, nu doar îmbătrânirea. Iar migrenele nu-s un moft și sunt aproape imposibil de tratat:
Botox to nose vibrations: The new treatments offering hope to migraine patients
Apropo de botox și de proceduri de înfrumusețare, poate e timpul să ne oprim din a arăta cu degetul societatea de acum și din glorificat trecutul. Sunt doar niţel mai accesibile intervenţiile acum, o ducem cu toţii puţin mai bine. De iubit, iubim cu toții frumosul. O făceam și atunci, o facem și acum.
View this post on Instagram
Apropo de îmbătrânire, poluarea din aer e unul dintre factorii care accelerează procesul. În ce loc ajunge poluarea din aer în corp? Circulă prin sânge și ajunge cam peste tot:
I inhaled traffic fumes to find out where air pollution goes in my body
Dacă poluarea îți strică toată sănătatea, locul în care ai crescut îți afectează personalitatea. Eu am copilărit și la Copșa Mică. Numai vești bune am din sănătate, pare-se.
How where you grow up affects your personality
Nici ce vine mai jos nu-i o veste bună, cel puțin nu pentru introvertiți: extrovertiții sunt mai atractivi, spun studiile și, desigur, și realitatea. Deși, introverţii au un magnetism aparte, dacă e să întrebaţi femeile:
The qualities that are more attractive than our looks
AI, 200 de cărți într-un an, o poveste din Irlanda și una despre sași
Nu am veşti bune nici pentru lumea scriitoricească. Se scriu romane în 45 de minute cu AI, se şi vând, se fac şi bani, probabil că cineva le citeşte. Tinerii nu au timp oricum să mai citească poveşti lungi. Zece pagini despre cineva care intră într-o vană poate fi prea mult:
Dar sunt şi veşti bune pentru scriitori. Pentru artişti. Nu neapărat de aici, ci de pe o altă planetă, dar încă mai e de crezut în puterea exemplului de oriunde vine el. Irlanda acordă un sprijin de cca 1.300 de euro/lunar (325 de euro pe săptămână), timp de 3 ani, pentru 2.000 de artiști aleși aleatoriu dintre cei care aplică.
Ireland’s basic income for the arts scheme becomes permanent
Sunt doar 2.000, dar poți spune că e un început bun.
Mai jos e puţină frumuseţe de la scriitori: cronica intimă a unei Românii ascunse, fermecătoare, dar imposibil de uitat.
Meditație despre destinul sașilor transilvăneni
E şi cu iubire mai sus. A fost, oricum, totul despre iubire zilele acestea pe unde ne-am uitat, fie că a fost vorba de reţele sociale, fie de filme sau de evenimente culturale. Chiar şi la Jocurile Olimpice de la Milano a fost tot despre iubire. Şi despre 10.000 de prezervative din satele olimpice, împărţite pe gratis şi epuizate în doar 3 zile.
Italia, iubire cu 10.000 de prezervative, scrisul ca medicament
Săptămâna aceasta nu a prea fost cu insule pe nicăieri prin lumea mea. Nici nu va mai fi foarte uşor cu insule pentru nimeni, pentru că au și ele limitele lor: în Capri, de pildă, nu se mai intră buluc.
Italia şi stilul ei de viaţă ne face bine oricum, chiar şi de la distanţă, şi asta e tot o formă de iubire.
Sunt tot mai criticată că știrile mele ratate (dar nu numai ele, știrile mele în general) sunt prea lungi. Sper că a fost destul de scurt calupul acesta de propuneri. Deși, să știți, folosesc scrisul pe post de medicament. O să îl iau în doze mai mici:
Reading and writing can lower dementia risk by almost 40%, study suggests
Nu-s foarte multe linkuri nici din lumea bună, aşa că nu o să o lungesc mult.
Dar aș începe așa, puțin neserios, tot cu zâmbetul pe buze: există viață și după sport:
View this post on Instagram
Apoi, sunt vești bune de la Celălalt Teatru, de la Flex, cu Sur Austru și tot de aici, dar puțin mai încolo, cu Fără Zahăr.
La Bibliotecă e cu saloane de iarnă. Din zona cinemaului, dacă tot a fost cu iubire, vin câteva filme care te fac să te uiți altfel la ea:
View this post on Instagram
Dar și câte nouă filme din 10 în 10 ani:
View this post on Instagram
Din zona întâlnirilor, pun despre cele în care nu ești de acord cu celălalt, dar tot te aduni; poate îți iese să spui asta:
View this post on Instagram
Cărțile, muzica, pastilele din Gemenii şi respiraţia gură la gură
Din zona cărților, recomandările vin de la Codruța Simina și de la Adriana Babeți, care este îndrăgostită de Ovidiu Nimigean. De la Roma vine Bernini la Barberini, v-am mai spus, așa-i? O repet, chiar dacă este din altă lume.
Muzica este departe, dar uneori nu-i de ratat, indiferent cât de departe e. Nu știu cât vă place Moby, dar uneori este cu „Lift me up” și cu Extrem ways, La Budapesta, la Belgrad, la Viena, ca să fie totuşi aproape.
Dincolo de perioada aceasta cu iubire, dincolo de muzică, dincolo de zâmbete, am avut zilele acestea senzația că uneori nu merită să lupți, că abandonul – așa ca cel al Ginei din Gemeni de la Joy s, împăcată cu cele vreo 20 de pastile ale sale – este drumul cel bun. Apoi mi-am amintit de știrea aceasta și m-am gândit că trebuie doar să-ți alegi luptele. Nu toate merită, dar uneori zbaterea este miraculoasă și vine cu Oda bucuriei.
Tom are muzică de Oscar, în caz că ați ratat calupul lui. Este și cu Cave:
Mai este și muzica din literatură, nu doar cea din filme: From Brontë to Ballard, Orwell to Okri: the best songs inspired by literature – ranked!
Și mai este și cu oamenii care nu vor să lase nici muzica, nici moartea în pace.
Kurt Cobain’s death was ‘homicide’: Shocking new forensic investigation questions suicide ruling
E destulă poezie în muzica pe care o ascult acum, sper că și în a voastră, deși în viață am înaintat și eu, zilele acestea, prin victoriile celorlalți ca printr-o colonie de meduze. Așa ca-n poezia Domnicăi Drumea:

Sunt genul de om care nu știe să-și ia la revedere. Preferă să părăsească incinta fără mult tam-tam, mai ales când aceasta e golită de conținutul care să te mai provoace, așa că informația aceasta mi s-a părut că-mi face dreptate. Cei care pleacă fără să-și ia rămas bun de la petreceri salvează două ore din viață pe an. Uneori e bine să pleci repede de la petrecerile altora, ca nu cumva „camera însăși, ca un parazit cubic și halucinat, să sugă în dungi late, pe pereți, sângele de afară”.
View this post on Instagram
Până la următoarea întâlnire, vă las cu această afirmație a Adrianei Babeți de ieri, de la Joy’s, despre literatură, elevi și profesori: „Profesorul trebuie să fie un fel de SMURD”, numai că uneori „e greu să faci respirație gură la gură lui Ion”.
Haideți, zâmbiți!
Citește și:
Urmărește Special Arad și pe Google News, Twitter, LinkedIn și Instagram!
Comments are closed.


















Comentariile portalului
Problema este a șoferilor care nu mai pot întoarce după bunul plac și a bicicliștilor care nu mai pot traversa pe bicicleta.
Pai aplicatia de ride sharing poate spune cu ce viteza circula pe tot traseul. Log-ul masinii la fel.
Chiar ar trebui și o consultare,și chiar un referendum. Menționez și zona Garii ,care este efectiv inundată,și care din păcate polarizează și boschetari,creând nesiguranță î (...)