Actualul primar, Călin Bibarț, este de profesie inginer silvic, da? Asta înseamnă că se pricepe, teoretic, la copaci, păduri, parcuri naturale, chestii-trestii de-astea verzi. E bine de știut. E bine de știut mai ales pentru că, barem la capitolul ăsta, s-ar presupune că nu vom mai avea „surprize” nașpa ca pe vremea lui Falcă, fostul primar devenit celebru pentru fixația sa obsesiv-compulsivă și impulsivă pentru tot ce e verde. Ce va face sau ce nu va face Bibarț în următorii patru ani este greu de spus momentan, din moment ce încă nici nu are un CLM legitim și, nu în ultimul rând, pentru că din pliantele sale de campanie electorală am aflat doar că „el este Călin Bibarț”, cel care zâmbește până la urechi. Uite o probabilitate mare: în primul an sau în primii doi ani, cel puțin, vor fi continuate sau finalizate doar proiectele începute încă în mandatul lui Falcă, ultimul mandat fiind preluat din mers de către Bibarț, dar… „după cum bine știți” (ca să-l cităm pe Falcă), tot Falcă a fost ză boss.

De ce această introducere lungă despre semi-mandatele lui Bibi, despre operațiuni semi-silvice și vise umede cu defrișări fălciste sub pretextul regenerării urbane? 

Proiectul transformării zonei verzi din zona 300 – Micălaca, malul Mureșului – într-o „zonă de agrement și petrecere a timpului liber” merită atenția noastră încă de acum. Cunoașteți zona, e cea de lângă podul care leagă Micălaca de Subcetate, unde vara se face plajă moca, grătar de 1 Mai și unde locatarii din apropiere mai plimbă și câinele printre copaci atunci când e vreme frumoasă. Da, știm, proiectul există pe hârtie încă de prin 2018 și… nu e grabă, man! Pe panoul care a fost deja amplasat se anunță că se va finaliza cândva în 2022.

E vorba de un mega-proiect, așa cum ne-a obișnuit Falcă, e vorba de o suprafață mare, de 4,7 hectare, care include parcări auto, locuri pentru grătare, locuri de joacă, un teren de volei și un teren de badminton, un parc canin, o zonă pentru skateboard, fitness, ping-pong, stâlpi de iluminat, pergole, garduri metalice, panori OSB și pavele… tot felul de nebunii care arată bine pe foaie, dar pentru construirea cărora parcul natural va fi făcut vraiște. Însă problema nu e doar una strict morală.

Conducerea orașului a cam ignorat până acum faptul că…

proiectul este cât se poate de ilegal!

„Creșterea suprafețelor verzi” este o dumă politică ce nu mai emoționează nici măcar ciorile infectate cu Covid, bată-le sfinții, doamne, iartă-mă!

Dar exact așa scrie și pe panoul proiectului (proiect co-finanțat din fonduri europene, pe deasupra), printre altele: „creșterea suprafețelor verzi”. Asta în condiția în care realitatea s-ar putea să fie alta, de fapt exact invers, având în vedere toată lista cu modificările plănuite, astfel că va fi nevoie de mult mai mult spațiu liber pentru toate chestiile enumerate mai sus. E vorba, la urma urmei, de defrișări despre care se va spune că au fost „necesare”. Dar ce? Se vor planta copaci noi? Hai, pe bune?! Păi, în ambele cazuri, ia de aici:

Conform Legii Apelor (nr.107 din 25 septembrie 1996), articolul 31, este strict interzisă orice intervenție atât pe mal, cât și pe dig.

Cităm: „Pădurile cu funcţii speciale de protecţie din bazinele de recepţie ale lacurilor de acumulare, cele din bazinele cu grad mare de torenţialitate şi predispuse eroziunii, din albiile majore ale râurilor, din zonele dig-mal, precum şi benzile de pădure situate de-a lungul râurilor neîndiguite aparţin grupei de păduri cu funcţii speciale de protecţie a apelor şi sunt gospodărite ca atare prin tratamente intensive, interzicându-se tăierile rase sau tratamentele cu perioadă scurtă de regenerare”.

Nu numai că este strict interzisă tăierea copacilor și tufelor perene, se interzice și plantarea noilor copaci.

Acesta e și motivul, dacă mai țineți minte, pentru care Administrația Bazinală de Apă Mureș, Sistemul de Gospodărire a Apelor Arad a forțat Primăria Arad să scoată pomișorii proaspăt plantați pe faleza Mureșului, în dreptul stadionului Gloria, în luna mai 2020.

În timp ce arădenii au stat acasă din cauza pandemiei, copacii abia plantați pe faleză „au luat-o la plimbare”

Pentru parcul din zona 300, Primăria se angaja mai întâi să planteze copaci și să creeze alei, eventual niște piste pentru biciclete p-acolo, dar nu era vorba la început că se va construi ceva. Apoi, dintr-odată, Primăria condusă pe vremea aceea de Falcă a introdus în proiect locurile de joacă, terenurile de volei, parcul canin, zonele pentru skateboard (cu rampă din beton), fitness și ping-pong (cu covor de tartan colorat), etc, etc. Și pavelele le-a introdus Primăria în proiect, ca să nu zicem că nu ne-au spus.

Puteți inspecta toate aceste planuri în Hotărârea nr. 280 din 21 mai 2019, AICI.

Întrebare în paranteză (iată și paranteza: păi și borduri??!!! Se poate fără borduri în Arad? Nu figurează niciunde în documentatia tehnico-economică, dar poate tocmai pentru că se înțelege deja de la sine. Trebuie și borduri, nu se poate altfel!)

Ce spune Administraţia Bazinală de Apă Mureş?

Ca să vezi, Hotărârea CLM – care aprobă „documentatia tehnico-economică si indicatorii tehnico-economici ai obiectivului de investiție SF” (întocmită de firma Alpin Construct SRL din Vulcan, Hundeoara) – a primit aviz de la Administraţia Bazinală de Apă Mureş – Sistemul de Gospodărire a Apelor Arad, cu condiția să fie amenajată maxim 10% din suprafața totală și ca în momentul intervențiilor să fie prezent și un reprezentant de la „Apele Române”.

Ca să supravegheze ce? Dacă se acționează conform planului, care din start nu e în conformitate cu legislația în vigoare?

Dacă ne uităm pe planul proiectului, suprapus peste imaginea zonei văzute de sus, observăm că în majoritatea intevențiilor plănuite va fi nevoie de tăierea unor copaci. Care este probabilitatea ca exact acei copaci să fie considerați uscați și că se va lua decizia eliminării lor? Probabilitatea e mare, dar ceva ne spune că nu în realitate, ci doar pe hârtie, pe șustă, cu acordul fraudulos dintre Primărie și Apele Române.

Se intenționează plantarea unor arbori și arbuști decorativi (într-un parc natural!), gard viu, plante perene, precum și – cităm din proiect – „Selecție arbori existenți pe amplasament care pot fi integrați în noul decor prin toaletare”.

De altfel, poate nu ar fi rău să ne amintim că… întregul teren până la dig este inundabil.

Chiar dacă nu va fi prea curând o inundație majoră, ca în ’32 sau în ’70, sunt zone prevăzute în plan care se află exact în zona de risc a creșterii nivelului apei (zonele de grătar, țarcul canin și cișmelele cu apă potabilă). Proiectul, de altfel, prevede și o rețea de energie electrică, cu camere video și antene wi-fi. Degeaba sunt prevăzute în proiect guri de scurgere, acelea se referă doar la preluarea apelor meteorice, adică la ploi. Dar e bine că se plănuiește și un sistem de irigare, pentru orice eventualitate!

Hai să nu fim înțeleși greșit!

Dacă aruncăm un ochi – chiar și pe diagonală – peste toate cele 236 de pagini ale Hotărârii CLM nr. 280 din 21 mai 2019, observăm că s-a elaborat o documentație amplă, măsurători, referințe (inclusiv identificarea soiurilor de copaci), exemple cu imagini atractive… nu spunem, deci, că nu ar fi frumos să avem o asemenea zonă verde modernă, dotată cu bănci, coșuri de gunoi, suport pentru biciclete, toalete ecologice și alei pavate. Însă condiția de bază, în cazul în care se va face parcul, e să fie totul cu bun simț, fără să fie „masacrați” copacii!

Dar – și e un mare dar – încă odată: problema, în esență, este că aceste planuri contravin în întregime legii în vigoare, deoarece vorbim despre o zonă verde protejată, aflată pe malul unui râu.

Terenurile de volei și badminton, de exemplu, sunt imposibil de realizat fără tăierea copacilor (vezi în imagine), unii poate chiar seculari.

Valoarea totală a proiectului este 10.251.890 lei, din care contribuția Uniunii Europene este 8.225.937 lei. Este justificată suma pentru 10% din suprafața totală? Este vorba, pe bune, de numai 10% din suprafață, dacă vor fi puse în aplicare toate nebuniile planificate?

Studiul de fezabilitate și proiectul tehnic fiind la dispoziție încă de anul trecut, Primăria a început în luna mai a acestui an să întocmească documentația pentru demararea procedurii de achiziție a lucrărilor. Cu pași mici, căci s-a trecut de la Stare de Urgență Covid-19 la Stare de Alertă pe atunci, după care au urmat pregătirile intense pentru perioada electorală.

Iar acum e toamnă, e urât afară și urmează și chestii mult mai importante pentru administratorii politicienii orașului… cum ar fi campania electorală pentru alegerile parlamentare. Cel mai probabil, abia de anul viitor se va reveni asupra acestui proiect „verde”… sau poate peste doi ani, în 2022, așa cum ne-am obișnuit, anul în care ar trebui să fie finalizată toată treaba – deci evident: în mare grabă (și fușerită).

Deocamdată însă, dilema nu e despre „când”, ci „cum”.