joi, 28 martie, 2024

Special Arad Logo

    Încetinitorul de particule. Dezvăluiri șocante: Traian Băsescu vorbește despre Holy Shit

    de E. Nola | 30 mai 2016, 10:10 AM | Încetinitorul de particule

    0

    Presa zilelor noastre trăiește din nimicuri. Ambalate în rahat.

    Shit în engleză.

    Rețeta este simplă: dacă n-ai nimic, zici că e șocant, dacă ai rahat, zici că e incredibil.

    Iar dacă le ai pe amândouă: un rahat de nimic, zici că e abominabil.

    Altfel nu ajungi la ei. La cine? Păi, la cititori. La mase. Nu faci audiență, nu te bagă în seamă nimeni, mori cu zile.

    Piața presei românești e sau într-o măcelărie unde se vând viermi îmbogățiți cu carne expirată sau într-o morgă unde se depozitează cadavre furate.

    0abee8e9-84ba-4d7c-bd96-08fde3eb04cfEventual într-un apartament al Elodiei care se pregătește să nu se sinucidă din amor. Altă posibilitate de a atinge nervul fleșcăit al audienței nu există!

    Mi-au venit aceste idei macabre – șocante, incredibile, continuați, vă rog! – în minte citind știrea despre însemnările de duminică ale lui Traian Băsescu de pe facebook. Până atunci mă simțeam un tip bizar.

    Straniu, un alien între băștinași care habar n-are de semnele și gesturile car îți asigură supraviețuirea.

    Credeam că realitatea pe care o simt eu nu există, că nimeni nu simte la fel ca mine. Și uite, am aflat ceva incredibil.

    Șocant și abominabil!

    Băsescu simte la fel.

    Mai precis nu simte. De parcă n-ar exista. De parcă ar fi doar nimicul ambalat în rahat.

    Holy Shit!

    De campanie electorală vorbim. Băsescu și cu mine. Sau invers, nu sunt orgolios.

    Zice omul, mai eliptic așa, că spre deosebire de mine care le am cu expresiile, el fiind la bază căpitan de cursă lungă, le are mai mult cu poruncile și indicațiile, zice el despre campanie că e sublimă dar lipsește cu desăvărșire.

    E doar un tur, afișajul e redus la minim, banii de asemenea, presa neinteresată de ea, oamenii la fel, de parcă ar știi că se află într-o piesă postmortem a lui Nenea Iancu.

    Alegeri locale în țara cetățenilor turmentați, cu Tipătești de județ betonați în corupție, susținuți de soțiile nenumăraților Trahanache, cu Ionești și Popești și cu dăscălimea și preoțimea gata să cadă la înțelegere și pentru cel mai mic os aruncat și pupat toți piața endependeți.

    Nimicul este atât de mare încât sărbătoarea a început cu mult înaintea aflării rezultatelor, a început de o lună, e un Paște prelung în care se cântă și se dansează în fața Primăriilor și în piețele în care micii și berea sunt inepuizabile, evenimentele nu mai contenesc, votul din Duminica următoare nu mai are nicio importanță, rezultatul nu poate fi decât cel previzibil și așteptat de toți, peste tot și peste poate.

    N-are importanță numele partidelor, oricum există mereu o singură alianță, aceea a banului corupt, a  intereselor meschine dar cu atât mai puternice de a profita de prostia generală și generată de-a lungul vremurilor.

    Le înfloresc și eu, ce să fac, Băsescu le zice mai simplu și direct, vorbește despre o subterană alianță PNL-PSD care nu permite accesul la pradă a partidelor mai mici – el fiind acum micuț de tot, aproape nepopular și nemișcat – e cam sfârșit de ciclu, endgame, ca să revenim în limba în care holy shit este expresia care exprimă mirarea născută în fața banalului ordinar, a nespectaculosului previzibil și dezamăgitor.

    Am pomenit de Băsescu mai mult de pamplezir. Și pentru că mai nou umblă săptămânal în orașul lui Ghiță. Nu vine cu treburi, trece pe aici așa să ne spună că el nu are de ce să se simtă recunoscător finului. Nici finei!

    Știți, e treaba aia cu nici usturoi n-a mâncat…

    Intraductibilă în engleză, limba asta universală săracă în expresii care te duc la esențe. Cu două cuvinte care înlocuiesc un vocabular întreg de deznădejde și amăgiri imemoriale, engleza nu ne ajută prea mult în alegerile locale.

    Cuvinte cu f avem cât în ei nu poate încape, iar produsul final al animalelor de la noi este un aliment zilnic, nu ceva sfânt și de neatins.

    Închei scurt și pe lângă obiect.

    Că așa se poartă pe la noi dintotdeauna.

    Trompeta, Răcnetul, Goarna degeaba scriu, vorbesc și arată, lumea e interesată doar de știrile care o arată așa cum este ea: mică, vulgară și interesantă doar atunci când naște, proliferează și moare.

    Nu și când minte și fură sau face ambele în timp ce proliferează.

    Sau se pregătește de alegeri locale.

    Urmărește Special Arad și pe Google News, Twitter, LinkedIn și Instagram!

    Distribuie articolul

    Scrie un comentariu

    2 + 8 =

    Redacția Special Arad își rezervă dreptul de a selecta și a modera comentariile în funcție de relevanța lor față de subiect. Comentariile care nu fac referire la subiectul prezentat nu vor fi aprobate. De asemenea, răspunderea juridică aparține autorului comentariului.