De curând, a reapărut în mediul online (mai precis, în social media, postată cel mai recent de scriitoarea arădeancă Lia Faur) o informație veche, într-adevăr deosebit de interesantă și importantă pentru imaginea Aradului (asta dacă am avea un oraș cultural-turistic). Vestea reluată în discuție este că bunicii celebrei artiste Frida Kahlo s-ar fi născut la Arad. Dar care este adevărul în această afirmație?

Frida Kahlo este una dintre cele mai emblematice figuri ale picturii mondiale și cea mai celebră artistă a Americii Latine. În 1933, ea declarase pentru Detroit News că ea, ca artistă, îl surclasează pe soțul ei, încă de atunci legendarul Diego Rivera. Timpul i-a dat categoric dreptate. Valoarea operelor sale a „explodat”, iar popularitatea ei a crescut și mai fulminant în ultimele decenii, nu atât datorită stilului ei, care combină suprarealismul, realismul magic și arta naivă populară, cât mai degrabă datorită temelor reflectate prin portretele și autoportretele ei, care se aliniază perfect cu ideologiile, cu feminismul și cultura populară din societatea actuală, cum ar fi problemele cu privire la identitate, postcolonialism, gen, clasă și rasă.

De reținut, în cazul de față, sunt cuvintele „identitate” și „realism magic”.

Tot Frida Kahlo a fost cea care a declarat – și a insistat pe această temă – că bunicii ei din partea tatălui au fost evrei maghiari din Arad și au emigrat în Germania abia după ce s-au căsătorit. Cel puțin, asta susțin biografii Fridei și anumiți istorici de artă.

Cea mai bună dovadă a preocupării Fridei pentru arborele ei genealogic este, în primul rând, tabloul „Mis abuelos, mis padres y yo” (Bunicii mei, părinții mei și eu) din 1936, pictură în care bunicii din partea tatălui sunt plasați deasupra oceanului, simbolizând originea străină a tatălui. Potrivit The Jerusalem Post, există și o scrisoare a Fridei din 1949, adresată tatălui, în care îl întreabă despre originea etnică a sa.

Sunt însă mai multe probleme cu afirmația despre originile bunicului Fridei Kahlo.

Ideea că Johann Henrich Jacob Kahlo (bunicul Fridei din partea tatălui) a avut origini evreiești a devenit atât de acceptată în lumea artistică încât Muzeul Evreiesc din New York a organizat o expoziție care a pus în centrul atenției originile ei evreiești, iar una dintre picturile Fridei poate fi găsită și pe coperta cărții rabinului și istoricului de artă Edward van Voolen despre arta și cultura evreiască.

Deși este menționat în mai multe biografii ale artistei, nu este clar de unde a pornit asocierea lui Johann Henrich Jacob Kahlo cu orașul Arad. Pe de altă parte, în anumite articole pe acest subiect (de exemplu aici sau în captura de ecran de pe site-ul românesc arthousegallery.eu, distribuită și de Lia Faur… website care, de altfel, nu mai există, decât varianta arhivată între 2020 și 2021 și pagina de Facebook, redenumită Platinia Art House Gallery), Frida Kahlo este citată spunând că bunicii ei „s-au născut în Arad, Ungaria”, cu toate că în perioada respectivă, Aradul aparținea de Imperiul Austriac până în 1867, după care de Imperiul Austro-Ungar, până în 1918, de când Aradul face parte din România.

De fapt, iată dovada care demontează în totalitate afirmația despre originea bunicului Fridei Kahlo:

În 2006, o pereche de istorici germani au urmărit descendența lui Kahlo până în secolul al XVI-lea și au descoperit că Guillermo Kahlo provenea dintr-un lung șir de protestanți luterani germani.

Cartea „Fridas Vater: Der Fotograf Guillermo Kahlo” de Rainer Huhle și Gaby Franger se găsește online aici.

Informația nu a ocolit nici atenția jurnaliștilor maghiari. „Studiind registrele arădene, mi-a devenit clar că, din câte se știe, Frida Kahlo nu avea strămoși maghiari. Este o informație la fel de falsă precum cea despre Peter Falk, că ar fi fost rudă cu Miksa Falk (n. red. – politician și jurnalist maghiar)”, a scris recent pe Facebook arhivistul, istoricul și jurnalistul Csiffáry Gabriella.

Arhivele Aradului din secolul XIX privind certificatele de naștere, de deces și de cununie civilă sunt lacunare, însă nu se poate spune același lucru despre arhivele Germaniei, iar datele despre tatăl, bunicul și bunica, ba chiar și străbunicii Fridei Kahlo se găsesc pe arhiva digitală geneanet.org.

Știm, astfel, că tatăl Fridei Kahlo, artistul fotograf Carl Wilhelm Kahlo, s-a născut pe 26 octombrie 1871 (într-o zi de joi) la Pforzheim, Baden-Württemberg, Allemagne (Germania), a fost botezat pe 15 august 1893 La Candelaria – Tacubaya, Ciudad de México (a emigrat în Mexic în 1891, la vârsta de 20 de ani și a adoptat numele spaniol Guillermo Kahlo) și a murit pe 14 aprilie 1941 în Coyoacán – Ciudad de México. Surse: geneanet.org (captura de ecran de mai jos) și Wikipedia.

De altfel, în subsolul tabloului „Portretul tatălui meu” din 1951, Frida a scris următoarele rânduri: „L-am pictat pe tatăl meu, Wilhelm Kahlo, de origine maghiaro-germană, artist-fotograf de profesie, caracter generos, inteligent și nobil, viteaz, pentru că a suferit timp de șaizeci de ani de epilepsie, dar nu a renunțat niciodată la muncă și a luptat împotriva lui Hitler. Cu adorație, fiica lui, Frida Kahlo”.

Sursa: fridakahlo.org

Nu se știe de ce a simțit nevoia pictorița Frida să precizeze că tatăl său era de origine maghiaro-germană, dar poate a contribuit și faptul că una dintre cele mai mari iubiri ale vieții ei a fost un fotograf maghiar, Nickolas Muray (pe numele real Miklós Mandl), potrivit site-ului index.hu, ori (mult mai pe larg inclusiv pe acest subiect), pe varianta maghiară a site-ului Euronews.

Nicholas Muray era, mai exact, evreu maghiar.

Revenind la tatăl Fridei, în plus, nu există nicio dovadă că Guillermo Kahlo s-ar fi luptat cu regimul lui Hitler în vreun fel. Nici nu avea cum, de altfel, în îndepărtatul Mexic, unde a emigrat în 1891 și unde a trăit până la moartea sa din 1941. Hitler a devenit liderul Partidului Nazist în 1921. Tatăl Fridei a fost, cel mult, un oponent indirect, de pe celălalt continent, al regimului nazist.

Dar alături de cuvintele „identitate” și „realism magic”, este indicat să reținem, de aici încolo, și nazismul. Vom vedea mai jos de ce.

Partea care ne interesează pentru presupusa legătură cu Aradul sunt, de fapt, bunicii Fridei din partea tatălui (mama ei, Matilde Calderón y González, nu se ia în calcul, deoarece era getbeget mexicancă, inclusiv părinții și bunicii ei).

Așa cum au dovedit așadar istoricii Rainer Huhle și Gaby Franger, bunicul Fridei, bijutierul Johann Henrich Jacob Kahlo, s-a născut în 1 ianuarie 1818 (zi de vineri) în Frankfurt am Main, Hessen, Allemagne și a murit în data de 9 octombrie 1903 (tot o zi de vineri) în Pforzheim, Baden-Württemberg, Allemagne, la 84 ani.

Părinții lui au fost Heinrich Wilhelm Kahlo (1789-1861, născut, de asemenea, în Germania) și Maria Dorothea Reichenberg (1787-1844). Bunicii săi erau cuplul Johann Joachim Daniel Kahlo și Friederica Dorothea Catarina Schroeder, respectiv Franz Ludwig Reichenberg cu o soție necunoscută.

Despre cei patru din urmă nu se mai găsesc informații concrete despre data și locul nașterii.

Să fie oare ei veniți în Germania din altă parte, din… Arad? Chiar dacă ar fi așa, vorbim deja despre mama și bunicii lui Johann Henrich Jacob Kahlo (bunicul Fridei Kahlo), deci străbunica și stră-străbunicii Fridei.

Sursa: geneanet.org

Bunica Fridei Kahlo, Rosina María Henriette Kauffman, s-a născut în data de 7 ianuarie 1840 la Pforzheim, Baden-Württemberg, Allemagne și a murit pe 8 aprilie 1878 tot la Pforzheim, Baden-Württemberg, Allemagne, la 38 ani.

Pe site-ul geneanet.org, ea este înregistrată cu numele REGINA Maria Henriette KAUFMANN. Nu a fost o regină, desigur, este un echivalent pentru numele Rosina, așa cum apare pe un alt website, geni.com (captura de ecran de mai jos).

Ca fapt divers, dacă trasăm arborele ei genealogic înapoi în timp (până în secolul XVIII) fie prin site-ul geneanet.org, fie prin geni.com, și în cazul ei, aproape toate rezultatele indică Germania ca loc de naștere. Părinții ei au fost Karl Friedrich Kaufmann (1797-1861) și Augusta Henriette Keller (1800-1869), iar bunicii ei – din partea mamei – cuplul Carl Urban Keller (născut în 1772, în Germania) și Maria Magdelena Wagmüller (născută în 1780) și – pe linie paternă – cuplul Samuel Kaufmann și Karolina Bender.

Ca și în cazul stră-străbunicii Fridei Kahlo din partea tatălui, despre cei trei din urmă nu se mai găsesc informații concrete despre locul nașterii.

Totuși, să nu uităm, artista Frida Kahlo susținea cu vehemență – în ciuda evidențelor – că bunicii ei din partea tatălui erau evrei maghiari. Adică Johann Henrich Jacob Kahlo și Rosina María Henriette Kauffman.

Dar de ce?

Un răspuns la această întrebare nu poate fi decât o speculație.

Este momentul să ne amintim de cuvintele „identitate”, „realism magic” și nazism.

Istoricul de artă israelian Gannit Ankori a descoperit că Frida Kahlo a menționat cel mai frecvent trecutul evreiesc al tatălui ei începând cu anul 1936, potrivit The Jewish Chronicle.

Frida era o comunistă ferventă și mai mulți istorici și critici de artă au sugerat că ea ar fi inventat această origine maghiaro-evreiască pentru a distrage atenția de la predecesorii ei germani, pentru că a fi de origine germană la acea vreme, pentru o persoană publică, a fost o situație… complicată, ca să nu spunem rușinoasă, jenantă.

La o concluzie similară a ajuns și jurnalistul și criticul de artă israelian Meir Ronnen, într-un articol apărut în The Jerusalem Post.

Influența anti-nazistă a Fridei Khalo provine nu numai de la tatăl ei (mesajul de sub portret, că tatăl ei „a luptat împotriva lui Hitler” capătă astfel sens), ci și de la soțul ei, renumitul pictor Diego Rivera, un comunist convins, membru al Partidului Comunist Mexican.

Alături de soțul ei, de altfel, și Frida Khalo s-a înscris în Partidul Comunist Mexican.

Nu în ultimul rând, intră în scenă Lev Troțki.

(Lev Troțki și soția sa, Natalia Sedova, la sosirea în Mexic în ianuarie 1937, urmați de Frida Kahlo. Foto: Frații Mayo. Sursa: Arhivo General de la Nación – México)

Revoluționarul bolșevic și intelectualul marxist rus, născut într-o familie de evrei așkenazi din Ucraina, a fost exclus din Partidul Comunist și deportat din Uniunea Sovietică, în urma luptei pentru putere cu Stalin. A ajuns în Mexic, chiar în Casa Azul („casa albastră” – casa copilăriei Fridei, astăzi Muzeul Frida Kahlo).

Troțki s-a împrietenit cu Diego Rivera, dar mai ales cu soția sa, Frida Khalo, relația amoroasă dintre cei doi nefiind un mare secret.

Rivera și Khalo chiar s-au despărțit oficial pentru o perioadă, din cauza infidelității din partea amândurora, dar s-au recăsătorit în 1940, la câteva luni după ce Lev Troțki a fost ucis în Mexic de un asasin angajat de NKVD.

Alte argumente pentru solidaritatea cu evreii

Potrivit The Jewish Chronicle, mulți alți evrei au jucat un rol important în viața Fridei Kahlo. În 1930, Diego Rivera și Frida Kahlo locuiau în San Francisco, unde ea l-a cunoscut pe doctorul Leo Eloesser, cel mai de încredere medic al ei. Pentru cine nu știe, Frida a fost chinuită de probleme de sănătate o viață întreagă, suferind în copilărie de poliomielită, după care, la vârsta de 18 ani, coloana și șoldul ei au fost distruse în urma unui accident. De altfel, doctorul Eloesser a fost cel care, în 1940, i-a convins pe Rivera și Kahlo să se recăsătorească după divorțul lor de cu un an mai devreme.

Prima și singura expoziție personală a lui Kahlo din New York a fost la o galerie de artă a unui proprietar evreu, Julien Levy, în 1938.

De asemenea, Frida Kahlo a expus și la galeria faimoasei Peggy Guggenheim, tot de origine evreică.

„Rădăcini” de Frida Kahlo (1943). Sursa: fridakahlo.org

Așadar, dincolo de opiniile politice influențate de soțul Rivera și amantul Troțki, plus sentimentul anti-nazist al tatălui său, trecând și peste apartenența Fridei Khalo din fașă la mișcarea postrevoluționară Mexicayotl, care caută să definească identitatea indigenă mexicană (dublată și de fascinația soțului ei, Diego Rivera, pentru arta aztecă), ajungem la asocierea ei cu curentul artistic realism magic, știut fiind că picturile Fridei amestecau adesea realitatea cu fantezia.

De unde a apărut și Aradul în această poveste despre originile Fridei Khalo, rămâne deci un mister… și o legendă urbană imposibilă a orașului.

Ca o paranteză, Frida Kahlo a declarat la un moment dat și faptul că s-a născut în mult îndrăgita Casa Azul, casa familială în care a copilărit și în care a locuit inclusiv alături de soțul ei și cu Troțki. În schimb, conform registrului oficial de naștere, ea s-a născut într-o casă din apropiere, la bunicii ei materni, potrivit cărții „Frida Kahlo: The Brush of Anguish” de Martha Zamora.