duminicã, 14 iulie, 2024

Special Arad Logo

    A avut artista Frida Kahlo „rădăcini” arădene? O legendă urbană imposibilă a orașului

    de Tomck@t | 8 iulie 2023, 11:39 AM | Cultură | Fact check | Recomandările editorilor

    5

    Colaj: articol apărut pe arthousegallery.eu, „Autoportret cu colier de spini și pasăre colibri” și „Bunicii mei, părinții mei și eu” - picturi de Frida Kahlo și bunicul artistei, Johann Henrich Jacob Kahlo

    De curând, a reapărut în mediul online (mai precis, în social media, postată cel mai recent de scriitoarea arădeancă Lia Faur) o informație veche, într-adevăr deosebit de interesantă și importantă pentru imaginea Aradului (asta dacă am avea un oraș cultural-turistic). Vestea reluată în discuție este că bunicii celebrei artiste Frida Kahlo s-ar fi născut la Arad. Dar care este adevărul în această afirmație?

    Frida Kahlo este una dintre cele mai emblematice figuri ale picturii mondiale și cea mai celebră artistă a Americii Latine. În 1933, ea declarase pentru Detroit News că ea, ca artistă, îl surclasează pe soțul ei, încă de atunci legendarul Diego Rivera. Timpul i-a dat categoric dreptate. Valoarea operelor sale a „explodat”, iar popularitatea ei a crescut și mai fulminant în ultimele decenii, nu atât datorită stilului ei, care combină suprarealismul, realismul magic și arta naivă populară, cât mai degrabă datorită temelor reflectate prin portretele și autoportretele ei, care se aliniază perfect cu ideologiile, cu feminismul și cultura populară din societatea actuală, cum ar fi problemele cu privire la identitate, postcolonialism, gen, clasă și rasă.

    De reținut, în cazul de față, sunt cuvintele „identitate” și „realism magic”.

    Tot Frida Kahlo a fost cea care a declarat – și a insistat pe această temă – că bunicii ei din partea tatălui au fost evrei maghiari din Arad și au emigrat în Germania abia după ce s-au căsătorit. Cel puțin, asta susțin biografii Fridei și anumiți istorici de artă.

    Cea mai bună dovadă a preocupării Fridei pentru arborele ei genealogic este, în primul rând, tabloul „Mis abuelos, mis padres y yo” (Bunicii mei, părinții mei și eu) din 1936, pictură în care bunicii din partea tatălui sunt plasați deasupra oceanului, simbolizând originea străină a tatălui. Potrivit The Jerusalem Post, există și o scrisoare a Fridei din 1949, adresată tatălui, în care îl întreabă despre originea etnică a sa.

    Sunt însă mai multe probleme cu afirmația despre originile bunicului Fridei Kahlo.

    Ideea că Johann Henrich Jacob Kahlo (bunicul Fridei din partea tatălui) a avut origini evreiești a devenit atât de acceptată în lumea artistică încât Muzeul Evreiesc din New York a organizat o expoziție care a pus în centrul atenției originile ei evreiești, iar una dintre picturile Fridei poate fi găsită și pe coperta cărții rabinului și istoricului de artă Edward van Voolen despre arta și cultura evreiască.

    Deși este menționat în mai multe biografii ale artistei, nu este clar de unde a pornit asocierea lui Johann Henrich Jacob Kahlo cu orașul Arad. Pe de altă parte, în anumite articole pe acest subiect (de exemplu aici sau în captura de ecran de pe site-ul românesc arthousegallery.eu, distribuită și de Lia Faur… website care, de altfel, nu mai există, decât varianta arhivată între 2020 și 2021 și pagina de Facebook, redenumită Platinia Art House Gallery), Frida Kahlo este citată spunând că bunicii ei „s-au născut în Arad, Ungaria”, cu toate că în perioada respectivă, Aradul aparținea de Imperiul Austriac până în 1867, după care de Imperiul Austro-Ungar, până în 1918, de când Aradul face parte din România.

    De fapt, iată dovada care demontează în totalitate afirmația despre originea bunicului Fridei Kahlo:

    În 2006, o pereche de istorici germani au urmărit descendența lui Kahlo până în secolul al XVI-lea și au descoperit că Guillermo Kahlo provenea dintr-un lung șir de protestanți luterani germani.

    Cartea „Fridas Vater: Der Fotograf Guillermo Kahlo” de Rainer Huhle și Gaby Franger se găsește online aici.

    Informația nu a ocolit nici atenția jurnaliștilor maghiari. „Studiind registrele arădene, mi-a devenit clar că, din câte se știe, Frida Kahlo nu avea strămoși maghiari. Este o informație la fel de falsă precum cea despre Peter Falk, că ar fi fost rudă cu Miksa Falk (n. red. – politician și jurnalist maghiar)”, a scris recent pe Facebook arhivistul, istoricul și jurnalistul Csiffáry Gabriella.

    Arhivele Aradului din secolul XIX privind certificatele de naștere, de deces și de cununie civilă sunt lacunare, însă nu se poate spune același lucru despre arhivele Germaniei, iar datele despre tatăl, bunicul și bunica, ba chiar și străbunicii Fridei Kahlo se găsesc pe arhiva digitală geneanet.org.

    Știm, astfel, că tatăl Fridei Kahlo, artistul fotograf Carl Wilhelm Kahlo, s-a născut pe 26 octombrie 1871 (într-o zi de joi) la Pforzheim, Baden-Württemberg, Allemagne (Germania), a fost botezat pe 15 august 1893 La Candelaria – Tacubaya, Ciudad de México (a emigrat în Mexic în 1891, la vârsta de 20 de ani și a adoptat numele spaniol Guillermo Kahlo) și a murit pe 14 aprilie 1941 în Coyoacán – Ciudad de México. Surse: geneanet.org (captura de ecran de mai jos) și Wikipedia.

    Wilhelm Karl Guillermo KAHLO - geneanet.org

    De altfel, în subsolul tabloului „Portretul tatălui meu” din 1951, Frida a scris următoarele rânduri: „L-am pictat pe tatăl meu, Wilhelm Kahlo, de origine maghiaro-germană, artist-fotograf de profesie, caracter generos, inteligent și nobil, viteaz, pentru că a suferit timp de șaizeci de ani de epilepsie, dar nu a renunțat niciodată la muncă și a luptat împotriva lui Hitler. Cu adorație, fiica lui, Frida Kahlo”.

    Portrait of My Father, 1951 - by Frida Kahlo - Sursa: fridakahlo.org
    Sursa: fridakahlo.org

    Nu se știe de ce a simțit nevoia pictorița Frida să precizeze că tatăl său era de origine maghiaro-germană, dar poate a contribuit și faptul că una dintre cele mai mari iubiri ale vieții ei a fost un fotograf maghiar, Nickolas Muray (pe numele real Miklós Mandl), potrivit site-ului index.hu, ori (mult mai pe larg inclusiv pe acest subiect), pe varianta maghiară a site-ului Euronews.

    Nicholas Muray era, mai exact, evreu maghiar.

    Revenind la tatăl Fridei, în plus, nu există nicio dovadă că Guillermo Kahlo s-ar fi luptat cu regimul lui Hitler în vreun fel. Nici nu avea cum, de altfel, în îndepărtatul Mexic, unde a emigrat în 1891 și unde a trăit până la moartea sa din 1941. Hitler a devenit liderul Partidului Nazist în 1921. Tatăl Fridei a fost, cel mult, un oponent indirect, de pe celălalt continent, al regimului nazist.

    Dar alături de cuvintele „identitate” și „realism magic”, este indicat să reținem, de aici încolo, și nazismul. Vom vedea mai jos de ce.

    Partea care ne interesează pentru presupusa legătură cu Aradul sunt, de fapt, bunicii Fridei din partea tatălui (mama ei, Matilde Calderón y González, nu se ia în calcul, deoarece era getbeget mexicancă, inclusiv părinții și bunicii ei).

    Așa cum au dovedit așadar istoricii Rainer Huhle și Gaby Franger, bunicul Fridei, bijutierul Johann Henrich Jacob Kahlo, s-a născut în 1 ianuarie 1818 (zi de vineri) în Frankfurt am Main, Hessen, Allemagne și a murit în data de 9 octombrie 1903 (tot o zi de vineri) în Pforzheim, Baden-Württemberg, Allemagne, la 84 ani.

    Părinții lui au fost Heinrich Wilhelm Kahlo (1789-1861, născut, de asemenea, în Germania) și Maria Dorothea Reichenberg (1787-1844). Bunicii săi erau cuplul Johann Joachim Daniel Kahlo și Friederica Dorothea Catarina Schroeder, respectiv Franz Ludwig Reichenberg cu o soție necunoscută.

    Despre cei patru din urmă nu se mai găsesc informații concrete despre data și locul nașterii.

    Să fie oare ei veniți în Germania din altă parte, din… Arad? Chiar dacă ar fi așa, vorbim deja despre mama și bunicii lui Johann Henrich Jacob Kahlo (bunicul Fridei Kahlo), deci străbunica și stră-străbunicii Fridei.

    Johann Henrich Jacob KAHLO - sursa: geneanet.org
    Sursa: geneanet.org

    Bunica Fridei Kahlo, Rosina María Henriette Kauffman, s-a născut în data de 7 ianuarie 1840 la Pforzheim, Baden-Württemberg, Allemagne și a murit pe 8 aprilie 1878 tot la Pforzheim, Baden-Württemberg, Allemagne, la 38 ani.

    Pe site-ul geneanet.org, ea este înregistrată cu numele REGINA Maria Henriette KAUFMANN. Nu a fost o regină, desigur, este un echivalent pentru numele Rosina, așa cum apare pe un alt website, geni.com (captura de ecran de mai jos).

    Rosina María Henriette Kahlo - Kauffman - sursa: geni.com

    Ca fapt divers, dacă trasăm arborele ei genealogic înapoi în timp (până în secolul XVIII) fie prin site-ul geneanet.org, fie prin geni.com, și în cazul ei, aproape toate rezultatele indică Germania ca loc de naștere. Părinții ei au fost Karl Friedrich Kaufmann (1797-1861) și Augusta Henriette Keller (1800-1869), iar bunicii ei – din partea mamei – cuplul Carl Urban Keller (născut în 1772, în Germania) și Maria Magdelena Wagmüller (născută în 1780) și – pe linie paternă – cuplul Samuel Kaufmann și Karolina Bender.

    Ca și în cazul stră-străbunicii Fridei Kahlo din partea tatălui, despre cei trei din urmă nu se mai găsesc informații concrete despre locul nașterii.

    Totuși, să nu uităm, artista Frida Kahlo susținea cu vehemență – în ciuda evidențelor – că bunicii ei din partea tatălui erau evrei maghiari. Adică Johann Henrich Jacob Kahlo și Rosina María Henriette Kauffman.

    Dar de ce?

    Un răspuns la această întrebare nu poate fi decât o speculație.

    Este momentul să ne amintim de cuvintele „identitate”, „realism magic” și nazism.

    Istoricul de artă israelian Gannit Ankori a descoperit că Frida Kahlo a menționat cel mai frecvent trecutul evreiesc al tatălui ei începând cu anul 1936, potrivit The Jewish Chronicle.

    Frida era o comunistă ferventă și mai mulți istorici și critici de artă au sugerat că ea ar fi inventat această origine maghiaro-evreiască pentru a distrage atenția de la predecesorii ei germani, pentru că a fi de origine germană la acea vreme, pentru o persoană publică, a fost o situație… complicată, ca să nu spunem rușinoasă, jenantă.

    La o concluzie similară a ajuns și jurnalistul și criticul de artă israelian Meir Ronnen, într-un articol apărut în The Jerusalem Post.

    Influența anti-nazistă a Fridei Khalo provine nu numai de la tatăl ei (mesajul de sub portret, că tatăl ei „a luptat împotriva lui Hitler” capătă astfel sens), ci și de la soțul ei, renumitul pictor Diego Rivera, un comunist convins, membru al Partidului Comunist Mexican.

    Alături de soțul ei, de altfel, și Frida Khalo s-a înscris în Partidul Comunist Mexican.

    Nu în ultimul rând, intră în scenă Lev Troțki.

    828x635 cmsv2 53e7a28a af68 5908 b804 a7def7946c24 6266322
    (Lev Troțki și soția sa, Natalia Sedova, la sosirea în Mexic în ianuarie 1937, urmați de Frida Kahlo. Foto: Frații Mayo. Sursa: Arhivo General de la Nación – México)

    Revoluționarul bolșevic și intelectualul marxist rus, născut într-o familie de evrei așkenazi din Ucraina, a fost exclus din Partidul Comunist și deportat din Uniunea Sovietică, în urma luptei pentru putere cu Stalin. A ajuns în Mexic, chiar în Casa Azul („casa albastră” – casa copilăriei Fridei, astăzi Muzeul Frida Kahlo).

    Troțki s-a împrietenit cu Diego Rivera, dar mai ales cu soția sa, Frida Khalo, relația amoroasă dintre cei doi nefiind un mare secret.

    Rivera și Khalo chiar s-au despărțit oficial pentru o perioadă, din cauza infidelității din partea amândurora, dar s-au recăsătorit în 1940, la câteva luni după ce Lev Troțki a fost ucis în Mexic de un asasin angajat de NKVD.

    Alte argumente pentru solidaritatea cu evreii

    Potrivit The Jewish Chronicle, mulți alți evrei au jucat un rol important în viața Fridei Kahlo. În 1930, Diego Rivera și Frida Kahlo locuiau în San Francisco, unde ea l-a cunoscut pe doctorul Leo Eloesser, cel mai de încredere medic al ei. Pentru cine nu știe, Frida a fost chinuită de probleme de sănătate o viață întreagă, suferind în copilărie de poliomielită, după care, la vârsta de 18 ani, coloana și șoldul ei au fost distruse în urma unui accident. De altfel, doctorul Eloesser a fost cel care, în 1940, i-a convins pe Rivera și Kahlo să se recăsătorească după divorțul lor de cu un an mai devreme.

    Prima și singura expoziție personală a lui Kahlo din New York a fost la o galerie de artă a unui proprietar evreu, Julien Levy, în 1938.

    De asemenea, Frida Kahlo a expus și la galeria faimoasei Peggy Guggenheim, tot de origine evreică.

    roots - Frida Kahlo
    „Rădăcini” de Frida Kahlo (1943). Sursa: fridakahlo.org

    Așadar, dincolo de opiniile politice influențate de soțul Rivera și amantul Troțki, plus sentimentul anti-nazist al tatălui său, trecând și peste apartenența Fridei Khalo din fașă la mișcarea postrevoluționară Mexicayotl, care caută să definească identitatea indigenă mexicană (dublată și de fascinația soțului ei, Diego Rivera, pentru arta aztecă), ajungem la asocierea ei cu curentul artistic realism magic, știut fiind că picturile Fridei amestecau adesea realitatea cu fantezia.

    De unde a apărut și Aradul în această poveste despre originile Fridei Khalo, rămâne deci un mister… și o legendă urbană imposibilă a orașului.

    Ca o paranteză, Frida Kahlo a declarat la un moment dat și faptul că s-a născut în mult îndrăgita Casa Azul, casa familială în care a copilărit și în care a locuit inclusiv alături de soțul ei și cu Troțki. În schimb, conform registrului oficial de naștere, ea s-a născut într-o casă din apropiere, la bunicii ei materni, potrivit cărții „Frida Kahlo: The Brush of Anguish” de Martha Zamora.

    Urmărește Special Arad și pe Google News, Twitter, LinkedIn și Instagram!

    Distribuie articolul

    Comentarii

    1. Luand-o cronologic:
      Herrera,H:The Biography of Frida Kahlo,Harper& Row,1983,chap 1 :”When Guillermo Kahlo built the Coyoacán house, he was a successful photographer who had just been commissioned by the Mexican government to record the nation’s architectural heritage. It was a remarkable achievement for a man who had arrived in Mexico without great prospects, just thirteen years before. His parents, Jakob Heinrich Kahlo and Henriette Kaufmann Kahlo, were Hungarian Jews from Arad, now part of Rumania, who had migrated to Germany and settled in Baden-Baden, where Wilhelm was born in 1872. Jakob Kahlo was a jeweler who also dealt in photographic supplies; when the time came he was wealthy enough to be able to send his son to study at the university in Nuremberg.”
      Tibol,R :Frida Kahlo-An Open Life,University of New Mexico,1993,p 31-32 : „My father, Guillermo Kahlo, was a very interesting man, quite elegant in his movements, his walk; calm, industrious, courageous, and with few friends. I remember two of them; one was a tall old man who always left his hat on top of the wardrobe. My father and the old man would spend hours together, playing chess and drinking coffee. The son of Hungarians, my father was born in 1872 in Baden, Germany, and he studied in Nurenberg.His mother died when he was eighteen, and he didn’t like his stepmother, so my grandfather, a jeweler, gave him enough money to go to America.” (Raquel Tibol a fost scurt timp secretara lui Diego Rivera,cunoscand-o pe Frida Kahlo in ultimul an de viata)
      Schaefer,C:Frida Kahlo-A Biography,Greenwood Press,2009,pXVII:”Frida’s father, Carl Wilhelm Kahlo, the son of a jeweler and photographer, is born in Baden-Baden, Germany to Jakob Heinrich Kahlo and Henriette E. Kaufmann. Frida claimed Hungarian Jewish ancestry for her father, but others have
      found evidence of his family being Lutheran. Her paternal grandmother was Romanian, part of a family of Jewish immigrants that moved to Germany.”
      Ankori,G:Frida Kahlo,Reaction Books,2013,chap 1-”Family Tree:My Grandparents,My Parents and I”:”Alejandro Gómez Arias shared vivid recollections of the Kahlo-Calderón household during Frida’s teenage years: ‘Señora [Matilde] Calderón was a lower middle-class woman from Oaxaca, with huge brown eyes, like Frida’s. Given her extreme Catholic religiosity and totally conventional middle class values, she never understood Frida’s art or her great talent and intellect.’ In sharp contrast, Gómez Arias remembered Frida’s father as a highly unconventional man and an intellectual:
      Herr Kahlo, Don Guillermo Kahlo, was a German, probably a German Jew from Romania. The family’s origins from way back were Hungarian. Unlike Frida’s mother, Guillermo Kahlo was very well-educated; his fine library contained the German classics, Goethe, Schiller . . . and he had a most beautiful portrait of Schopenhauer.” (Alejandro Gómez Arias a fost primul prieten al Fridei Kahlo) (…) „Frida’s identity as the daughter of an immigrant father and her hybrid genealogy are emphasized in an idealized family tree that she painted in 1936. Titled My Grandparents, My Parents and I, the work shows the artist’s paternal grandparents located above the sea – indicating their European origin – and her maternal forebears hovering above the Mexican soil. The portraits of her grandparents are based on oval photographs, which were found in La Casa Azul among Frida’s personal papers. On the back of Henriette Kaufmann’s photo Frida wrote: ‘My father’s mother (a German Jew)’; on the back of Jakob Kahlo’s photo: ‘My father’s father (Hungarian)’; on the back of Antonio Calderón’s photograph: ‘My grandfather José Calderón de la Barca’; and on the verso of Isabel González’s photograph: ‘My Spanish grandmother from Old Castile Isabel González y González’.” Intr-o nota de subsol la textul anterior,se mentioneaza:”Monasterio, ed., Frida Kahlo: Her Photos, pp. 40, 41, 82, 83. The captions on these photographs, inscribed by Frida herself, along with additional testimonies and publications that pre-date Wilhelm Kahlo’s death in 1941 and stress both his Hungarian and Jewish ancestry, dispel the claims of Gaby Franger and Rainer Huhle that his Hungarian Jewish roots were ‘invented’ by scholars after Frida’s death. Their assertion that Wilhelm Kahlo’s forefathers were German Lutherans is difficult to substantiate since Judaism is a matrilineal religion and tracing the matrilineal genealogy of the Kaufmann family is virtually impossible. This type of research is, of course, very difficult given the destruction of Jewish communities and their archives throughout Europe during the Nazi era. Both Frida and her niece Isolda strongly asserted the family’s Hungarian Jewish roots.”
      Concluzionand:probabil a avut radacini aradene.Cred ca merita cercetat in surse locale.

      --1 voturi
      +1
      -1
      • Sigur, cât timp lipsesc anumite detalii (cum am arătat, cu privire la străbunici și stră-străbunici), cercetarea continuă.
        Dar au mai căutat dovezi, inclusiv la Arad, istorici și arhiviști, fără succes.
        Dovezile găsite până acum sunt împotriva afirmației Fridei.
        Singurul indiciu valabil pentru originea maghiară (mai puțin evreiască) este numele, probabil germanizat ulterior: Kalló în maghiară înseamnă lânar (meșter care prelucrează lâna). De asemenea, în Ungaria există un sat numit Kálló, departe însă de Arad, în apropiere de Budapesta.

        În rest, am scris în articol că biografii Fridei și anumiți istorici de artă continuă să susțină varianta originii evreiești și maghiare.
        Problema e că fără dovezi.

        Din textul lung ce l-ați inserat mi se pare relevantă ultima parte: „Their assertion that Wilhelm Kahlo’s forefathers were German Lutherans is difficult to substantiate since Judaism is a matrilineal religion and tracing the matrilineal genealogy of the Kaufmann family is virtually impossible. This type of research is, of course, very difficult given the destruction of Jewish communities and their archives throughout Europe during the Nazi era. Both Frida and her niece Isolda strongly asserted the family’s Hungarian Jewish roots.”

        +2 voturi
        +1
        -1
    2. Singurul text care face referinta la Arad e cel publicat de Herrera in 1983 (reeditat in 2018).Unele dintre sursele folosite de autoare sunt greu sau deloc accesibile.In „Acknowledgments” si ,respectiv „Notes”,mentioneaza:” I owe an equal debt of gratitude to Alejandro Gómez Arias, who, in a series of conversations, threw light on Kahlo’s early years. He also kindly trusted me with Frida’s letters to him and read my manuscript with intelligence
      and care”,respectiv ” In Mexico, the critic Raquel Tibol was unfailingly generous not only in sharing her memories of Frida, but also in lending intelligent advice and photographs.” Despre inceputul in Mexic al tatalui Fridei (si,nu as exclude si alte detalii biografice):”Alejandro Gómez Arias, private interviews, Mexico City, July 1977–January 1982. „,respectiv „Tibol, Raquel. Frida Kahlo: Crónica, Testimonios y Aproximaciones. Mexico City: Ediciones de
      Cultura Popular, S.A., 1977” si editia germana „Tibol, Raquel. Frida Kahlo. Translated by Helga Prignitz. Frankfurt: Verlag Neue Kritik, 1980”.Ceea ce vreau sa sugerez e ca Aradul (cu siguranta,un loc obscur pentru orice autor american) e,totusi,mentionat.Nu cred ca ar putea sa apara din nimic.Indraznesc sa cred ca numele orasului a figurat undeva in referintele anterior mentionate.Potentialul cercetator al subiectului ar avea la indemana doua surse-prima ar fi arhiva (digitizata) :https://www.aaa.si.edu/collections/hayden-herrera-papers-21730 . Iar o a doua,insasi autoarea (evident,in situatia in care agentul sau literar colaboreaza) : https://www.wylieagency.com/interviews.html

      +1 voturi
      +1
      -1

    Scrie un comentariu

    7 + 5 =

    Redacția Special Arad își rezervă dreptul de a selecta și a modera comentariile în funcție de relevanța lor față de subiect. Comentariile care nu fac referire la subiectul prezentat nu vor fi aprobate. De asemenea, răspunderea juridică aparține autorului comentariului.