sâmbãtã, 13 iulie, 2024

Special Arad Logo

    Enola Day – Doctor Andrei Ando, șuhaida electorală a „nestematei” de lângă mica Vienă

    de Lajos Notaros | 11 ianuarie 2024, 7:30 AM | Opinii | Recomandările editorilor

    19

    Pe 1 Ianuarie, în Adevărul de București, adică în ziarul care a furat numele singurului ziar din țară care a primit acest nume de la cei adunați la revoluție în piață, a apărut un „material” intitulat, cităm: „Orașul frumos de lângă granița României. Este o nestemată care stă pe nedrept în umbra micii Viene”.

    V-ați prins, nu-i așa, este vorba despre un material de imagine despre Arad. Semnat de Claudia Untaru, mai nou la Glasul Aradului, și supervizat de istoricul arădean al franc-masoneriei arădene dintotdeauna, Antoniu Martin. N-ar fi nicio problemă, astfel de „promovări” de imagine sunt ceva firesc în lumea în care trăim, mai interesant mi s-a părut că pe lângă „atracțiile” turistice și istorice celebre ale Aradului, cum ar fi Biserica Roșie, Catedrala cea nouă, Parcul Reconcilierii sau Templul Masonic este pomenit și restaurantul D’amici din incinta Palatului Herman.

    De unde trag eu concluzia, articolul publicitar de An Nou despre Arad, apărut în Adevărul de București, era mai mult așa o promovare a celor care visează viitorul orașului, un semnal de start acum la început de an electoral. Vorbesc despre cei care se află la putere, adică în punctele cheie ale administrației orașului și județului și care vor să își păstreze aceste locuri care le asigură viitorul luminos, ca să folosim o expresie din vremurile trecute, dar gata mereu de înviere aici, pe la noi, în „nestemata” de pe lângă „mica Vienă”.

    Spun asta mai mult gândindu-mă la cei care lucrează în presa arădeană, încercând să se descurce cum pot ei mai bine. Fiindcă nu este ușor! Am mai spus-o, mă doare, așa că repet: presa din „nestemata” noastră este aproape anihilată de interesele economice, dar mai ales politice care o parazitează. Ce parazitează?! O controlează în mare măsură.

    Iar dacă mai existau dubii privind pregătirea presei arădene pentru anul electoral, vine lovitura sub centură: Andrei Ando va avea o rubrică permanentă la Jurnalul arădean, aradon – mai pentru internauți.

    Nu îmi dau seama câți dintre cititorii noștri sunt edificați privind rolul și rostul acestui personaj în lumea politică arădeană, îl prezint pe scurt pentru cei mai puțin informați: a început în presă la Adevărul pomenit la început, a continuat la Observatorul de tristă amintire, a trecut pe la televiziunea, tot de tristă amintire, a Domnului Blidar proprietar al Vagoanelor de călători și tramvaie, realizând o vreme și un portal numit pompos Vestic. Erau vremuri când participa la demonstrații împotrivă măsurilor luate de primarul de atunci, Gheorghe Falcă.

    Ando Andras Suhajda

    Numai că în cele din urmă interesele celor doi au găsit un, mai precis două puncte comune: mărirea și banii. Astfel, Andrei Ando a devenit peste noapte „fălchist”, iar ceea ce a urmat se știe: la ora actuală este director la Consiliul județean, plus Zona Liberă și cadru universitar la Aurel Vlaicu, acolo unde și-a luat din zbor diploma în jurnalism, un pic mai târziu, la începutul anilor 2000. A fost șeful proiectului „Arad, capitală culturală a Europei”, un proiect desfășurat sub semnul „Șuhaidei de Arad” și eșuat lamentabil. Pentru arădeni, desigur, nu pentru cei care au parazitat și au exploatat cu vârf și îndesat proiectul condamnat de la început la eșec. Nicio problemă însă pentru Andrei Ando, cel care mai nou se ocupă și de istoria Aradului, așa, mai printre rânduri.

    Ei, acest „jurnalist”, director la Consiliul Județean și Zona Liberă și cadru la Universitatea Aurel Vlaicu, cea aflată într-o criză profundă de autoritate de ceva vreme, va avea o rubrică permanentă la Jurnalul-aradon, castrat anul trecut prin îndepărtarea redactorului-șef recalcitrant și înlocuirea lui cu firma de casă a lui Flavius Ștețcu – o știți, cea care produce de când îi lumea emisiunea „Dacă e marți, e Bibarț” –, cel care a devenit redactor-șef în locul îndepărtatei Adriana Barbu.

    Andrei Ando in jurnalul aradean aradon

    Și cu asta, basta! Chiar dacă Jurnalul-aradon nu mai este de o vreme lider de piață în Arad, rămâne o publicație de tradiție – în fond, este urmașa Flăcării Roșii din timpurile revoluționare –, citită de mulți și considerată în continuare printre cele mai serioase din Arad. Celelalte publicații, precum ARQ, Glasul Aradului, ca să amintim de cele mai cunoscute, sunt controlate de la început de politicienii-afaceriști ai Aradului. Ce mai rămâne, nu prea contează – nu vorbim aici de Special, care e o Mărie fără pălărie – sunt redacții mici, de două-trei persoane, gata oricând să înțeleagă „prioritățile” zilei.

    Prin „preluarea” Jurnal-aradonului de către Andrei Ando – în fond, el măcar a lucrat ca jurnalist cu pixul sau cu tastatura, în timp ce Flavius Ștețcu doar ca „moderator” de televiziune – avem un semnal clar cu privire la modul în care gașca politică arădeană, cea care uzurpă de la început termenul de „liberal”, înțelege lupta electorală care e pe vine. Iar prin asta ne arată de fapt, fără să vrea, ce gândește cu adevărat despre arădeni, despre electoratul care va fi luat la prelucrat prin publicațiile controlate de această gașcă.

    Nu voi formula exact ce gândește, fiindcă este absolut jignitor.

    Atât pentru ei, dar mai ales pentru noi, cei care ne considerăm arădeni pe bune…

    statuie sherlock holmes in meringen captura video Swiss Sights

    PS: Am parcurs primul excurs al jurnalistului doctor din aradonul de ieri. Dincolo de caracterul prolix, fără idei proprii al textului, doar o singură observație pentru autor: ca jurnalist, nu semnezi cu Dr. Andrei Ando, iar ca doctor în istorie și filologie nu ai cum să fii jurnalist doctor. Da, Domnul Ando are două doctorate, unul la Arad, altul la Oradea, deci de fapt ar trebui să semneze „Dr. Dr.”. Numai că atunci când scrii, nu titlul contează, ci valoarea textului. Numai așa, de kiki: autorul romanelor care l-au făcut celebru pe Sherlock Holmes, doctor cu acte în regulă, nu semna Dr. Arthur Conan Doyle, ci pur și simplu. Bine, asta se întâmpla acum o sută și ceva de ani și nu în Arad, ci în Anglia, în țara bunelor maniere…

    Citește și: În urma investigațiilor Special Arad, Valer Blidar pune piciorul în prag: Andrei Ando, interzis; West TV, post suspendat; Ziarul Aradul – închis! · Special Arad

    Urmărește Special Arad și pe Google News, Twitter, LinkedIn și Instagram!

    Distribuie articolul

    Comentarii

    1. Felicitari pentru articol! De mult a fost necesar. Asta ca tot se apropie campania electorala si sa nu uite oamenii cu cine au de-a face. Postarile pe fb ale acestui maimutoi sunt la fel de aberante ca si teoria cu subaida sau cu reclama “interbelica” de pe Metianu. Partea proasta e ca omul si-a publicat carti si acum scrie si la ziar chestii din astea seci, traduse sau reformulate din presa de acus 100 ani. Partea si mai proasta e ca oricat s-ar scoate si ar face drame in public, avand in vedere ce idei raspandeste in spatiul virtual, oricine are dreptul sa creada ca la fel a facut si la doctorat. Numa asa de kiki, teza despre istoria Aradului nu e publica pana in 2025. Pana atunci trec alegerile si lumea iara uita.

      +30 voturi
      +1
      -1
    2. la seria mărețelor realizări ale harnicului jurnalist-manager-lector-scriitor șamd,vă rog să adăugați și atacatul devastator pe care susnumitul l-a dat împotriva unui săptămînal arădean cu frumoase realizări – atît cît a fost lăsat! – dar care a păcătuit tocmai prin astaȘcă era frumos și că realiza,dar mai ales promitea,realizări:”Occidentul”.
      ”Prietenii” știu cum și…de ce ….

      +13 voturi
      +1
      -1
    3. cat de lider sau nelider e aradon as fi mai retinut, dar sigur nu e lider specialul.
      eu doar constat fara surprindere ca deja de ceva timp toate materialele special si in special (:D) ale domnului Notaros sunt o combinație de frustrare cu tanguire despre cum altii care nu merita s-au ajuns si despre cum ne conduc nonvalorile si despre cat de trist e orasul.
      ce nu intelegeti, am mai spus-o, este ca la un moment dat oamenii se satura de atâta lamentare.
      in plus as vedea cu mare interes un material în care sa va faceti o autoanaliza – pentru că dacă e sa fim obiectivi, special arad a cam devenit o casa de retragere a unor eșecuri bocitoare cărora le-a ramas doar sa scrie urat despre alții. si pentru care au interes doar cei care simt nevoia sa mai injure. probabil jumatate din cei care va citesc, cati or fi ei, vor vota aur. public select.
      mereu mai accesez site-ul sperand sa gasesc ceva interesant si sunt doar aceleasi lălăieli despre cum falcă și geanina și bâlcea și bibarț. clar niste mediocri și sfertodocți. dar ce spune asta despre restul orașului, inclusiv cei din presă, cât timp aceia sunt vârfurile și cei care țin frâiele. Prost dar le țin.
      este adevarat ce spuneti despre presa din arad. dar ea nu este in halul in care a ajuns decat pentru ca nu poate mai mult. pentru ca nu e capabila de investigatii serioase, pentru ca se vinde pe doi lei, pentru ca nu e profesionista si pentru ca e partizana. nimeni nu impiedica special arad sa fie un produs premium, sa fie citit zilnic de 50.000 de oameni si să traiască bine din publicitatea pe care o vinde. valabil si pt altii. dar nu se intampla și asta nu e vina lui falcă cionca sau fifor.
      cat despre ando, omul o fi o lichea sau nu… dar de ceva vreme scrie despre arad, despre istorie și are materiale interesante.
      aradul e un oras care a ajuns leagan al mediocritatii, iar presa nu face nota discordanta.
      continuați sa fiți supărați pe cei 1% care profita de asta. sigur asta va schimba totul în bine

      --13 voturi
      +1
      -1
      • Ar fi multe de spus, dar, având în vedere tonul intervenției DVS, mă rezum la câteva:
        – Place, nu place, asta este, în presa arădeană Specialul și-a câștigat locul prin muncă jurnalistică, nu prin manevre de culise. Să nu vă dezamăgesc, nu vă spun dacă este lider de audiență sau nu, puteți să vă informați.
        – Rostul presei este tocmai ce îi reproșați Specialului: să prezinte faptele, în general, iar în particular atitudinea celor cu responsabilitate socială. Nu e vina noastră că nici faptele, nici atitudinea prezentată nu vă convin.
        – în ceea ce mă privește, sunt o carte deschisă: ajunge doar să răsfoiți colecția Special, veți afla mai multe despre mine decât știu eu însumi. Nu mă ascund după pseudonime, chiar și unicul Enola este public și ușor de identificat. Spun asta, fiindcă dacă vă legați de oameni, este minimul decenței să nu vă ascundeți după adresa de email.
        – în final doar atâta, în zilele bune, Specialul este citit de peste 100 de mii, dar de trăit trăiește doar acceptabil, având în vedere că, mai nou, consumatorii nu plătesc presa care s-a mutat pe online – doar în România mai este așa în UE – iar publicitatea este condiționată tocmai de cei pe care îi considerați că ei nu sunt de vină. A, și să nu uit esențialul: problema cu Ando e că el nu prezintă și reprezintă nimic, ci doar pe sine, parazitând pe munca altora.
        Nu știu dacă sesizați oul de sub cocoș…

        +13 voturi
        +1
        -1
    4. Asta se intampla cand Justitia este aservita si aici ma refer si la toate institutiile cu rol de supraveghere, control, autoritate! Au pus mana politicienii pe putere – si vorba unui cititor al acestei publicatii – se comporta ca fanariotii!
      Toti neavenitii, si nu exagerez, chiar inculti multi dintre ei, dezbat legi, fac bugete, investitii, controleaza, reglementeaza! Ne-au napadit hamesitii, lacomii, parvenitii, turnatorii, profitorii si vanzatorii!
      Si nu ma refer doar la cei din varful institutiilor ci la tot angrenajul profund viciat de dupa ‘89! Revoltatoare si frustranta realitate! Chiar daca vreunul dintre ei ar avea constiinta deja’este in malaxorul puterii ultrasantajabil si cedeaza! Sau lupta cu morile de vant pana e rapus, integrat in compromis! Mie mi se pare ca la Special Arad scriu jurnalisti care nu tradeaza, nu negociaza ci sunt obiectivi, onesti, cu tarie de caracter si constiinta!
      Comentariul dlui G este de-a dreptul cinic la adresa celor putini care indraznesc sa arate si sa dezvaluie toate itele si meandrele acestui sistem!
      Cand ati vazut la emisiunile posturilor de televiziune locale vreun invitat de la USR? Sau la inaugurari? Doar domnul W a fost pe locul doi in sufragiile aradenilor?! In ceea ce-l priveste pe A.A. ma-ntreb ce originalitate gasiti la el cand vorbeste de istoria Aradului?! Mult mai pertinent, informat si pe banii lui a prezentat si prezinta Aradul, Teodor Stoica…
      Ca si coordonator pentru “Capitala…europeana” n-a avut decenta sa atraga in asociatie artisti aradeni contemporani care au trecut granita notorietatii, nu numai a orasului ci si a tarii!
      Oare de ce Jurnal Ardean nu a scos la concurs sustinerea acestei rubrici?!
      Tare sunt curioasa ce fisa a postului au bugetarii astia de pot cumula atatea functii/sarcini…!

      +24 voturi
      +1
      -1
    5. Acad dr ing Enola Ceausescu și Lizica și ceasul

      2024 a inceput în forță cu articole semnate de Lizica și Ilica cu joooos secretara ajunsă rector. Unul dintre semnatari celor două materiale lansate dintr-un bombardier, cu precizie la data și locul stabilite chiar scrie că a ajutat la promovarea acestei nulități academce. Păi cum așa , tovarăși ? Io te-am făcut , io te omor ? Cu toții și-au obținut titluri universitare și funcții politice / publice datorită vreunor competențe deosebite ? Ăl cu clop e mare vice de urbe , in CA la un aeroport si in alte locuri , Varza de Brucsles comite cărți și mulți alții. Ando… mă , ăsta n-a plecat singur la drum. Cu toții fac parte din același depizit de muniții , secția ,,bombe”. Aș scrie mai multe , dar mi-e lilă. Pardon, silă.

      +6 voturi
      +1
      -1
    6. Presa arădeană a ajuns în halul în care este şi din cauza unuia precum A.A. lector la UAV Arad specializarea Jurnalism. Au fost şi alţii care au predat acolo chiar şi d-l Lajos „Enola” dar el, când a văzut câte găuri are barca (vezi plagiatul rectoriţei şi mocirla ce a aruncat-o asupra Universităţii !) a părăsit-o în mod elegant (vedeţi cu ce probleme se confruntă UAV Arad azi !). Comparaţia între A.A. şi un „şoarece de bibliotecă” i se potriveşte ca o mănuşă iar multele locuri de muncă în care e numit, zona liberă, universitate, presă etc. se datorează capacităţii lui de a linge dosurile şefilor (Falcă ştie de ce !) şi de a se face umil şi serviabil oricând şi oriunde. Şi o întrebare pentru A.A. dacă citeşte Special Arad: ce se mai aude cu fabrica de drone ? e la fel ca „Aradul capitală europeană” ? E de râsu plânsu, Moşneag director la aeroportul Arad, Ando director la fabrica de drone Arad ! I-am distrus pe ruşi !

      +12 voturi
      +1
      -1
    7. In 2007 am intrat in UE. Odata cu intrarea in UE s-au sistat toate liniile de finantare pe democratie, transparenta, justitie, drepturile omului fiindca, na, suntem membri in clubul infailibil autointitulat democratic. Problema statuli de drept, a drepturilor individului si inclusiv a presei nu se mai pune de catre structuri ale societatii civile din motive de precaritate financiara. ONG-urile focusate pe civism au disparut. Oamenii care le compuneau au migrat spre fondurile structurale si s-au transformat in consultanti pe bani multi, pe proiecte ale autoritatilor, pe combinatii si smechereli. Problemele multe din domeniul mai larg al libertatilor individuale au fost inlocuit cu pseudo-probleme la moda prin nord-vestul Europei (egalitatea de gen – in conditii de diluare a continutului notiunii de gen/sex, ecologia dusa la extrem – locuitorii de pe valea Borfeiului din Hasmas trebuie sa faca eforturi pentru protejarea mediului echivalente si comparabile pe cele pe care le fac marile aglomerari industrializate din vest – cu toate ca nivelul poluarii din Borfei si poluarii cauzate de locuitorii din Botfei este de sub 1/10.000) din ce se intampla sau fac deontologii din Paris).
      Societatea s-a polirazit. Solidaritate a fost macinata de impartirea oamenilor in categorii antagonice cel mai adesea artificiale.
      Ultima oara au iesit oamenii in strada pentru ”justitie” – termen neclar pe care fiecare il intelege altfel desi ar trebui sa insemna una pentru toti. Din toti cei iesiti in strada nu a mai ramas nimic decat o mana de USR-isti bolnavi de revendicari care vind garla din frustrarile generate de intelegerea artificiala, partiala si sbiectiv-elitista a lumii. Din revendicarile lor nu a mai ramas nimic. Revendicarile lor au fost traduse de politruci si la final s-au materializat in Muie PSD. In ura, in desfiintarea adversarului, in ctalogarea unei parti a populatiei ca fiind proaste si reduse cu deficit de inteligenta si sub nivelul minim acceptabil de cultura. Justitia pentru care au luptat este o imensa mascarada si poate fi categorisita elementar in pachetul de privilegii ale castelor din justitie și absenta totoala a raspunderii.
      Presa a fost in tot acest timp un vehicul al manipularii, intoxicarii, urei si vrajbei. Presa si clasa politica. Clasa politica care a profitat de mizeria numita Covid si a creat o formula prin care se finanteaza presa de catre stat ceea ce reprezinta o corupere si o capturare a presei. Astfel presa a ajuns ditr-a patra putere in stat cum ar fi trebuit sa fie, o bata politica la cheremul politrucilor. In ecuatia asta oamenii (in calitatea lor de votanti sau in cea de cititori) nu sunt reprezentati nici de partide, nici de politicieni si nici de presa.
      Presa este slaba, foarte slaba. Nu se discuta nimic din ce este important si se discuta excesiv de abureli si de barfe. Se emana tot felul de scenarii care infloresc in contextul unui stat captiv, destructurat de structurile mafiota numite partidele politice. Securismele sunt la mare cautare si semana cu o noua credinta intr-un zeu ascuns, marsav, omnipotent in care noii apostoli-impostori sunt actualii si fostii angajati din structurile de forta.
      Adevarul este ca ar fi nevoie de o mana de oameni care sa reuseasca sa treaca de orgolii si sa propuna ceva cu valoare (valori perene nu noua ideologie de tip CURCUBEU), chiar sa propuna un ziar nou, eventual unul deschis spre ne-jurnalisti care sa vina ca alternativa la asa zisii jurnalisti profesionisti cu care ne chinuim degeaba de peste 30 de ani.
      Legatura cu articolul ar fi ca toti ziaristii sunt niste Ando mai reusiti sau mai nereusiti.

      +3 voturi
      +1
      -1
      • Doar la ultima DVS afirmație reacționez, nu de alta, dar este o jignire chiar indecentă a jurnalismului.
        Doar atâta vă spun, este o meserie ca toate celelalte. Poate fi făcută bine sau rău. Asemenea judecăți în bloc nu fac cinste unui om care se consideră echilibrat și inteligent. E ca și cu doctorii sau profesorii etichetați de-a valma. Nu, există, ca peste tot, jurnaliști buni, alții slabi și alții care se cred doar jurnaliști. Ando nu a fost, nu este și nu va fi jurnalist. Se dădea și se dă ca atare, ceea ce e altceva. Că pe Dumnevoastră v-a fentat, problema Dumneavoastră. Pe mine nu m-a fentat, nici la început, când pentru un scurt timp și conjunctural am fost colegi de redacție…

        +9 voturi
        +1
        -1
    8. Oare cati dintre postaci sau antecesori ai lor,inclusiv semnatari de articole,au fost membri ai p.c.r.? Sa nu vorbim despre trecut,sa vedem daca un om are oarece merite,iar daca nu,sa tacem in mod decent,caci pentru unii nebagati in seama,strugurii sunt acri.

      --6 voturi
      +1
      -1
      • Vorbiți ca să vă băgați în seamă. Mai precis să vă bage aceia (cela) în numele cărora (căruia) vorbiți.
        Iar, doar așa, că nu de mult am ieșit din sărbători, Dumneavoastră mâncați și fără acrituri? Apropo de PCR, tocmai mi-a reamintit cineva ceva ce eu am și uitat: Domnul Ando a fost șeful organizației de tineret a Partidului Socialist al Muncii (PSM). Și asta nu pe vremea comuniștilor – când a fi membru de partid însemna multe, printre altele, și să fi lăsat în pace -, ci după nouăzeci. Întrebați-l, dacă nu credeți!

        +12 voturi
        +1
        -1
    9. Il cunosc pe Ando de prin 2002 de cand era la Jelen. Acum, dupa atata vreme, stau si ma gandesc cu mirare de cate lucruri a fost capabil acest personaj. Toate astea pentru a-si atinge scopurile. Lumea uita cat de mare a fost esecul cu Capitala Culturala Europeana tocmai datorita Suhaidei, in conditiile in care un oras in colaps precum Baia Mare a reusit sa ajunga pe lista scurta, ceea ce Aradul nu a fost capabil cu toti banii pompati la greu in campanie. Nu mai zic nimic de Observator si West TV. Am vazut ca mai nou domnul doctor are rubrica speciala si la ziarul Adevarul https://adevarul.ro/stiri-locale/arad/povestea-eroinei-de-pe-aeroportul-arad-maria-a-2330985.html. Stau si intreb pe cei de mai sus care il apara orbeste, cat de normal este sa pui in fiecare articol fraza „Doctorul în istorie din Arad, Andrei Ando, nu lasă ca trecutul județului să piară. În ultimii ani, acesta a strâns date pe care le publică în diferite cărți, până acum 20 la număr”. Chiar nu exista un simt al penibilului? Despre calitatea acestor articole si despre compilarea lor de pe ziarele digitale unguresti, cred ca nu mai e cazul sa vorbim.

      Cat despre articolul Special Arad, este admirabil ca mai exista jurnalisti verticali si independenti carora nu le este frica de ciuma galbena. Mult respect domnule Notaros pentru toata activitatea dumneavoastra.

      +24 voturi
      +1
      -1

    Scrie un comentariu

    4 + 0 =

    Redacția Special Arad își rezervă dreptul de a selecta și a modera comentariile în funcție de relevanța lor față de subiect. Comentariile care nu fac referire la subiectul prezentat nu vor fi aprobate. De asemenea, răspunderea juridică aparține autorului comentariului.