Ceea ce o să vă dezvăluim în continuare, adică noi amănunte legate de investigația pe care am intitulat-o „Rețeaua Bulbuc”, o să vă șocheze. Ne referim, bineînțeles, la proaspătul dosar „Bulbuc-Riviș”, cel devenit astfel după ce a fost preluat de procurori.

Am avut senzația, în momentul în care aflam amănunte, spunem cutremurătoare, și intuiam un mers ciudat al anchetei, că țara asta, orașul acesta, nu mai are nicio șansă. Că sistemul înfrânge orice, calcă totul în picioare și „execută” pe oricine i s-ar opune. Pe oricine ar încerca să contribuie la destrămarea lui…

Iată, în continuare ce am aflat și ce s-a întâmplat și de ce pare că mai avem o șansă…

O autosesizare de îndată

La mai puțin de 48 de ore de la apariția articolului în care am făcut public un mod de operare cel puțin dubios în cazul achizițiilor publice ale instituțiilor de cultură subordonate și coordonate de vicepreședintele Consiliului Județean Arad, Ionel Bulbuc – citiți  Rețeaua Bulbuc. Actorul, directorii, constructorul și asistenta medicală de milioane de euro  – am fost informați că Parchetul de pe lângă Judecătoria Arad „s-a sesizat din oficiu cu privire la săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu, prev. de art. 297 alin. 1 Cod penal, constând în aceea că, autoritatea contractantă Consiliul Judeţean Arad, prin instituţiile din subordine, ar fi atribuit mai multe contracte de achiziţii publice către diverse societăţi comerciale cu sediul în mun. Arad, fără a fi respectate dispoziţiile legale prevăzute în Legea nr. 98/2016 privind achiziţiile publice”.

Cu un ochi am râs, cu altul am plâns. Pe de o parte, firesc, ne-am bucurat să aflăm că, încă o dată, munca noastră nu a fost în zadar și că instituțiile statului, în speță Parchetul de pe lângă Judecătoria Arad (PJA) nu a ignorat o serie de dezvăluiri apărute în presă.

Am și publicat de îndată (vă rugăm să rețineți expresia „de îndată”, pentru că ne vom mai întâlni cu ea pe parcursul acestui articol) o știre despre ceea ce am considerat a fi un adevărat eveniment.

Amănunte: Parchetul de pe lângă Judecătoria Arad s-a autosesizat. Investigația „Rețeaua Bulbuc” ajunge dosar în mâinile procurorilor și polițiștilor

Motive „să plângem”…

Apoi, am privit anunțul cu „celălalt ochi”, cel cu care am început să plângem imediat ce am înțeles că, de fapt, această sesizare din oficiu ar putea fi mai degrabă praf în ochi. Sau, de ce nu?, o tentativă de îngropare a cazului.

Ne-am amintit de o altă ispravă a aceleiași instituții, când a ținut un dosar ce nu era de competența sa, ci a Parchetului de pe lângă Tribunalul Arad (PTA), mai bine de trei luni, timp în care a schimbat de două ori încadrarea juridică a faptelor – procurorul Pavel Palcu fiind cel care a infirmat ultima dintre acestea și a preluat cazul. E drept, după ce a făcut a doua modificare a încadrării juridice (depășindu-și competențele) și-a declinat, în sfârșit, competența. Este vorba de „cazul Vișinel”, despre care am scris mai multe articole (aici, aici, aici).

Facsimil din Ordonanța de schimbare a încadrării juridice a faptei și efectuarea în continuare a urmăririi penale a procurorului dr. Pavel Palcu

O mică paranteză: În articolul 1, alineatul (4) al Legii 304/2022 privind organizarea judiciară se arată că „Ministerul Public reprezintă în activitatea judiciară interesele generale ale societăţii şi apără ordinea de drept (s.n.), precum şi drepturile şi libertăţile cetăţenilor, exercitându-şi atribuţiile prin procurori constituiţi în parchete, în condiţiile legii”.

Motive pentru care, forțat, dosarul a fost luat de procurorii Parchetului de pe lângă Tribunalul Arad

Citind cu mai mare atenție comunicatul Parchetului de pe lângă Judecătoria Arad am avut senzația că ceva nu „pușcă cum trebuie”. Că acțiunea rapidă de sesizare din oficiu ar putea fi o încercare de a prelua cazul „afacerii Bulbuc” pentru a nu-l lua altă instituție de „profil” (în speță Parchetul de pe lângă Tribunalul Arad sau Direcția Națională Anticorupție), pentru ca, mai apoi, s-o „îmbrace” în alte haine decât s-ar cuveni, luând în considerare atât valoarea (calitatea) unora dintre cei implicați – vom explica mai jos despre ce e vorba –, cât și valoarea faptelor de cercetat (sumele de bani intrate în caruselul „rețelei”).

Tocmai în această idee, n-am înțeles – și nu înțelegem nici acum – de ce în comunicatul PJA s-a făcut referire doar la infracțiunea de abuz în serviciu (art. 297, alin 1, Cod penal), dar nu și la prevederile Legii 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție. Poate sunt și alte motive decât cele pe care le suspectăm noi.

Greu de crezut că procurorii de la PJA nu au știut că această Lege 78/2000 „instituie măsuri de prevenire, descoperire și sancționare a faptelor de corupție și se aplică următoarelor persoane : a) care exercită o funcție publică (s.n.), indiferent de modul în care au fost investite, în cadrul autorităților publice sau instituțiilor publice” (art. 1, alin. 1). Iar, vicepreședintele Consiliului județean exercită o funcție publică.

Ca să nu mai spunem că autorul/autorii comunicatului PJA au ignorat partea din articol referitoare la modul în care inspectorii Curții de Conturi, respectiv ai Camerei de Conturi Arad au făcut controale la CJA privind achizițiile publice. Și asta, în considerarea prevederilor art. 23, alin. 1, din aceeași lege, în care se precizează că:

„Persoanele cu atribuții de control sunt obligate să înștiințeze organul de urmărire penală sau, după caz, organul de constatare a săvârșirii infracțiunilor, abilitat de lege, cu privire la orice date din care rezultă indicii că s-a efectuat o operațiune sau un act ilicit ce poate atrage răspunderea penală, potrivit prezentei legi”.

Nu vrem să intrăm în amănunte privind competența materială a Parchetelor, dar este evident că raportarea faptelor prezentate de noi despre „rețeaua” Bulbuc  și la Legea 78/2000, nu doar la articolul 297 din Codul penal, ar fi scos „din joc” Parchetul de pe lângă Tribunalul Arad.

PJA avea obligația „să își verifice competența imediat după sesizare” (în acest caz, sesizare din oficiu – n.n.) și, dacă „procurorul constată că nu este competent să efectueze sau să supravegheze urmărirea penală, dispune de îndată, prin ordonanță, declinarea de competență și trimite cauza procurorului competent”. Nu peste o săptămână, o lună sau trei luni, ci de îndată.

De îndată și de bunăvoie, și cu profesionalism, nu s-a întâmplat nimic… Și probabil că nici nu s-ar fi întâmplat dacă nu ar fi intervenit, așa cum am aflat pe surse, structuri mai puternice decât Parchetul de pe lângă Judecătoria Arad, care au decis că dosarul „Rețeaua Bulbuc” nu are ce căuta la Parchetul de pe lângă Judecătoria Arad. Astfel că, pe cale de consecință, el a fost preluat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Arad.

PJA pare că a ignorat dispozițiile imperative ale Codului de procedură penală, art. 58, dând astfel apă la moară celor care îi credeau pe cei care se lăudau că au „rezolvat” dosarul. Mai exact spus, PJA și/sau procurorul de caz nu și-au declinat competența de îndată (nu știm și nici nu avem cum verifica dacă și-au verificat-o, conform legii, imediat), fiind nevoie, forțat, ca și în „cazul Vișinel”, de „preluarea” dosarului „rețelei Bulbuc” de  către procurorii Parchetului de pe lângă Tribunalul Arad.

Evident, nu sunt singurele semne de întrebare pe care ni le-am pus referitor la modul de acțiune al procurorilor de la PJA. Sunt și alte ciudățenii care susțin nu doar aceste semne de întrebare, ci chiar suspiciunea că instituția servește mai degrabă interesele unui grup politic. Poate nu cu intenție și nici pentru a obține vreun folos material. Poate doar din neatenție sau, poate, din neștiință ori comoditate și lene. Doar că în Justiție, și neatenția, și neștiința sunt fapte grave, în joc fiind, cum spuneam mai sus, ordinea de drept din țară.

Motive de speriat

Cum oare de s-au grăbit atât de tare să se autosesizeze domnii de la PJA, deși știau că fata domnului și doamnei Riviș (subiecți ai investigației Special Arad) este colega lor de serviciu, angajată, din 2022, ca grefier… tocmai la Parchetul de pe lângă Judecătoria Arad?

Repetăm: Fata domnului Riviș, soția administratorului uneia dintre firmele investigate de Special Arad, este angajată, din 2022, ca grefier… la Parchetul de pe lângă Judecătoria Arad. Adică, la Parchetul care s-a autosesizat și care, poate întâmplător, a lăsat-o cam moale, moale de tot imediat după comunicarea publică a autosesizării.

Avem și nota de la concursul ei de angajare , avem și declarația de avere, avem și fotografii doveditoare. Dar nu e cazul să ne lansăm într-un „discurs” care i-ar putea afecta imaginea publică (mai mult decât și-a afectat-o ea participând ca grefier la acțiuni electorale…), așa încât nu o să le facem publice. Până la urmă nu este ea vinovată pentru „combinațiile tatălui”, mamei sau soțului. Până la proba contrarie…

Revenind, doamna grefier este, susțin sursele noastre, un fel de șefă de cabinet a prim-procurorului PJA, cel care a verificat cu atenție și a semnat comunicatul de presă prin care anunța că instituția se autosesizează.

Nu dă oare „cu virgulă” faptul că atât de repede un Parchet anunță public că o să ancheteze familia uneia dintre angajatele sale? Suntem, oare, noi/voi într-atât de naivi încât să credem că conducerea Parchetului de pe lângă Judecătoria Arad a decis de îndată să ancheteze familia colegei lor? Prietenă cu care anchetatorii își beau cafeaua, iar uneori participă împreună la nunți și alte evenimente fericite.

Nu, nu suntem atât de naivi. Nu într-atât încât să credem că trăim într-o societate perfectă. Ba dimpotrivă. Și, pentru o clipă, fiindcă suntem oameni, ne-am și temut de ce va urma.

Pericolele sunt la tot pasul și, după cum vedem, cine trebuie să ne apere… ori se face că nu vede, ori îi e lene să o facă, ori nu știe. Ori, pur și simplu, sistemul e mârșav. Cu mici, foarte mici și puține excepții – se subînțelege din textul de mai sus – și, astfel, poate, vindecabil pe alocuri.