Dascălul naturii! Traian Lăpăduș, personaj legendar în comuna Macea: „Nu știți ce înseamnă să fii dascăl în satul tău” (Foto)

    „A fost odată ca niciodată”, așa începeau multe dintre poveștile pe care le-am citit în copilărie. A fost odată ca niciodată pot spune și mulți dintre cei care au fost elevi la școala din comuna arădeană Macea în anii 70, iar multe dintre aceste povești i se datorează regretatului dascăl Traian Lăpăduș.

    A fost un dascăl dedicat sută la sută copiilor, chiar și în perioada vacanțelor. Născut la 15 decembrie 1937 la Macea, fiu al lui Moise și Floare, Traian mai avea doi frați. A fost elev al Liceului Pedagogic și apoi o perioadă scurtă de timp învățător la Zimand Cuz. A studiat apoi Biologia la Cluj și la Timișoara și apoi a ajuns dascăl de biologie chiar la Macea. S-a căsătorit cu Stela și în 1968 s-a mutat în cartierul Sânnicolau Mic, la Arad. Mutat la oraș, Traian Lăpăduș a avut ocazia să primească catedră la școala din Sânnicolau Mic, dar și la Fântânele. A refuzat de fiecare dată iar ceea ce l-a făcut să refuze aceste posturi spune totul despre omul Traian Lăpăduș: „Nu știți ce înseamnă să fii dascăl în satul tău”. Astfel, dascălul din Macea a preferat să facă naveta timp de mai bine de trei decenii, până la pensionare, deși nu avea mașină și nici măcar permis de conducere.

    L-am cunoscut personal pe Traian Lăpăduș… Mi-a fost unchi, dar eu l-am cunoscut mai mult pe omul de acasă decât pe dascălul de la școala din Macea. Era amuzant, avea alura unui personaj de poveste și o personalitate foarte puternică. Fizic, părea un personaj de cinema al anilor 30 cu nelipsitul costum, ochelarii care îi dădeau un farmec aparte și mustața sa nelipsită. Mereu avea o poveste cu tâlc de spus și nu aveai cum să nu înveți ceva oricât timp ai fi petrecut alături de el. Profesor de biologie, Traian Lăpăduș a predat și chimie, dar avea un deosebit talent la desen și pictură. Era un artist…

    La Macea, profesorul Lăpăduș este legendar. A fost și director al școlii o perioadă (cred că patru ani), a ajutat mult la crearea Parcului dendrologic din Macea și a muzeului de la castel unde a creat ierbare, insectare și a împăiat fel și fel de păsări sau animale. A fost și membru fondator al Festivalului Internațional de Satiră și Umor „Gura Satului” din Macea, festival apărut la ideea lui Valentin Silvestru, dar și cu aportul lui Todor Uiuiu. Festivalul a apărut după ce Grupul Satiric al Căminului Cultural din Macea a câștigat Festivalul „Mărul de Aur” de la Bistrița la începutul anilor 70.

    Dar Traian Lăpăduș s-a remarcat și prin ceva ce puțini dascăli din țară au făcut. Timp de trei ani a organizat pentru câte zece elevi ai școlii din Macea, Turul României pe biciclete.

    Aventura a început în 1974. Punctul de plecare a fost localitatea Rădăuți, cea despre care se spune că „acolo se agață harta în cui”. Nu a fost o alegere întâmplătoare. Acolo a fost în armată profesorul Lăpăduș. În acel an, 1974, zece elevi printre care și fiica lui Adina, care avea doar 12 ani, au urcat în tren, au plecat spre Rădăuți, de unde aveau să revină pe bicilete spre Arad. Itinerariul a fost scris și desenat de mână de profesorul Lăpăduș. Copiii au fost cazați în incinta școlilor din localitățile în care opreau, iar peste tot aveau nevoie de o ștampilă din partea primarului localității. Aceste drumeții nu erau făcute doar de dragul plimbării cu bicicleta. Copiii adunau folclor din fiecare zonă în care se opreau, de asemenea, vizitau obiectivele istorice aflate în drum și totodată plimbările erau adevărate lecții deschise de biologie, de științele naturii, chiar la fața locului. Acum, la aproape 50 de ani distanță, este interesant să vedem din presa locală a vremii, ziare din Galați, Ialomița, Tulcea sau Iași, care toate dintre ele aveau pe prima pagină un articol mare dedicate „conducătorului iubit”, Nicolae Ceaușescu.

    Adina Matei, fiica lui Traian Lăpăduș, este acum o respectată învățătoare la Școala Nr. 22 din Micălaca. Ea își aduce aminte o întâmplare petrecută la granița dintre România și fosta Uniune Sovietică (URSS). „Eram undeva prin obcinele bucovinene și drumurile noastre erau mereu pe poteci grănicerești. Nu mergeam aproape niciodată pe drumuri asfaltate. Țin minte că m-a trimis după apă, iar granița dintre România și Uniunea Sovietică era din ceva nuiele. Fără să îmi dau seama, am trecut puțin la ruși pentru a lua apă. Mi s-a părut că ceva nu a fost în regulă și la întoarcere i-am povestit lui ce am făcut. S-a speriat puțin, a și spus un „iaaaau” prelung, după care a anunțat grănicerii pentru a nu fi probleme”, spune Adina.

    Turul României a durat trei ani. În 1974, Traian Lăpăduș împreună cu elevii săi au mers timp de trei săptămâni între Rădăuți și Arad pe granița cu URSS și Ungaria. Un an mai târziu, a plecat de la Arad prin sudul țării spre Constanța, pe granițele cu fosta Iugoslavie și Bulgaria. În 1976, ruta a fost de la Constanța la Rădăuți. S-au dus cu trenul până la Constanța, au plecat pe biciclete spre Rădăuți, de unde s-au întors cu trenul la Arad.

    În fiecare an, dascălul împreună cu elevii săi pedalau aproximativ trei săptămâni. „Eram pe drumuri în fiecare zi a săptămânii, iar duminica ne odihneam”, spune fiica lui, Adina.

    Apoi, în 1977, au fost într-un tur al Deltei Dunării. Dar Traian Lăpăduș nu a fost cu elevii săi doar în Turul României. An de an organiza și Turul Județului Arad cu bicicletele. Copiii erau cazați în taberele din județ, iar un astfel de tur dura și el în jur de trei săptămâni.

    Profesorul Traian Lăpăduș nu era dascăl doar la școală. Era dascăl și în vacanțe, era dascăl în fiecare minut al existenței sale. Când nu era cu elevii, le pregătea acestora tot felul de materiale didactice.

    O mare bucurie în viața lui Traian Lăpăduș a fost nașterea nepotului său, Florian Matei. Până când acesta a împlinit șase ani, a crescut zi de zi lângă bunicul său. Surprinzător sau poate nu, Florian știa la șase ani denumirea latină la majoritatea plantelor și insectelor pe care le găsea pe câmpurile din jurul Sânnicolaului Mic… În cele din urmă, însă, Florian nu a apucat pe căile bunicului său, nu a devenit biolog. Dar a luat de la Traian Lăpăduș talentul de a picta, fiind acum pictor și grafician în Arad.

    Mereu cu o țigară fără filtru în gură, mi-l amintesc pe „unchiu Traian” mereu cu pixul sau creionul în mână. Mereu scria sau nota ceva, având un mare talent și la scris. Avea alură atât de star de cinema, cât și de scriitor, iar șarmul său era dezarmant.

    A fost odată ca niciodată un dascăl dedicat sută la sută copiilor, un profesor dedicat sută la sută comunității în care s-a născut, un om fantastic, amuzant, frumos, deștept, deschis, iar numele său este Traian Lăpăduș.

    Printre cei care au fost cu el în Turul României se numără și fostul primar al comunei Macea, Ioan Mercea, cel cunoscut ca primarul care cântă din frunză. În 2008, la funeraliile profesorului Lăpăduș, Ioan Mercea i-a cântat un ultim cântec din frunză celui care i-a fost profesor și într-o bună măsură, mentor. Da, profesorul Lăpăduș s-a stins din viață în vara anului 2008, la 70 de ani. Din acel moment, omul Traian Lăpăduș a devenit o legendă a localității Macea.

    Cât ar fi suferit (și) Traian Lăpăduș în aceste vremuri în care elevii și dascălii stau acasă…

    Distribuie articolul

    Scrie un comentariu

    0 + 9 =

    Redacția Special Arad își rezervă dreptul de a selecta și a modera comentariile în funcție de relevanța lor față de subiect. Comentariile care nu fac referire la subiectul prezentat nu vor fi aprobate. De asemenea, răspunderea juridică aparține autorului comentariului.

    Acest site folosește cookies. Prin navigarea pe acest site, vã exprimați acordul asupra folosirii lor. Am actualizat politicile în conformitate cu Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Detalii.