* Arad: Primăria a alocat 260.442 de lei pentru 39 de zile de târg,  unul dintre Trâgurile de Crăciun pentru care s-au alocat bani din buget local. Arădenii au avut parte de cele mai mari preţuri pentru o tură cu roata panoramică adusă în oraş de orădenii de la Internațional Circus Parc SRL, via Ungaria.

* Baia Mare: Târgul de Crăciun din Baia Mare s-a întins pe nu mai puțin de 47 de zile, dar despre acesta, primăria nu s-a obosit să ne furnizeze alte date. Este, alături de Târgul de Crăciun din Craiova și Târgul de Crăciun Sibiu, unul dintre cele mai lungi târguri din 2023, fiind depășit ca durată doar de cel de al doilea târg din Cluj-Napoca (cel de iarnă).

* Brașov: 39 de zile a durat Târgul de Crăciun din Brașov, dar costurile acestui eveniment nu ne-au fost puse la dispoziție de primăria de aici, care susține că târgul nu a generat cheltuieli.

* Cluj- Napoca: nu mai puţin de două târguri, unul de Crăciun, altul de iarnă, au fost puse pe picioare în oraşul festivalurilor, ambele fiind organizate chiar de UNTOLD. Primăria a primit de la firma organizatoare, pentru cele două târguri, 83.900 de lei. Târgul de iarnă e programat să dureze 77 de zile!

* Constanţa: Târgul de Crăciun de aici a fost organizat pe timp de 28 de zile de operatorul privat WHITE CAR LINE SRL, care a plătit primăriei peste 46.000 de lei pentru eveniment. Primăria Constanța a scos și ea la bătaie bani din bugetul local pentru succesul târgului.

*Craiova: cel mai faimos târg din țară, cel de la Craiova, a durat nu mai puțin de 47 de zile, dar, potrivit primăriei, acesta nu a generat costuri pentru instituție, ci doar venituri și titluri. Aici a fost prezentă cea mai înaltă roată panoramică din țară, iar evenimentul e mândria primăriei.

* Iaşi:  Primăria Iaşi a fost la curent cu solicitarea noastră de date privind costurile Târgului de Crăciun de aici, dar, deşi a înregistrat cererea, răspunsurile la întrebările noastre  trimise în 5 decembrie se lasă pe mai departe aşteptate. Ştim din presa locală, că Târgul de Crăciun de la Iaşi s-a desfăşurat pe  axa Bd. Ștefan cel Mare – Piața Unirii – Str. Lăpușneanu, în perioada 30 noiembrie 2023 – 8 ianuarie 2024, pe timp de 40 de zile. Târgul a inclus şi un parc de distracţii care a inclus şi o roată panoramică.

* Oradea: 27 de zile a durat Târgul de Crăciun de la Oradea, cel mai scurt târg din cele analizare, eveniment care a costat primăria de aici 539.000 de lei. Primăria Oradea a fost cea care a furnizat mai toate datele cerute la o zi distanță de la cererea noastră.

* Pitești: nici Primăria Piteşti nu a fost mai generoasă (decât majoritatea celorlalte primării întrebate, cu excepția celei din Oradea) cu datele legate de Târgul de Crăciun din oraş, care s-a întins pe durata a 33 de zile. Municipalitatea de aici a ales să ne comunice doar numărul expozanţilor de la târg.

* Satu Mare: 35 de zile au fost dedicate celui mai scump Târg de Crăciun dintre cele analizate, un târg pentru care primăria Satu Mare a alocat 400.000 lei. Satu Mare este și singura primărie care a plătit pentru ca roata să vină la târgul din oraş (aproape 50.000 de lei) și care nu a încasat de la operator nicio taxă.

* Sibiu: orașul preferat de mulți dintre români a avut parte de 47 de zile de târg, organizat tot de tradiționalul operator privat Asociația Events for Tourism, pe banii acestuia. Suma totală încasată de Primăria Sibiu de la operatorul privat nu a fost precizată.

* Timişoara: Capitala Europeană a Culturii a organizat un târg întins pe 43 de zile, în contul a 355.000 de lei. Roata panoramică de aici a fost adusă de cei de la Andreas Luna Park SRL.

A fost momentul de glorie pentru multe dintre primării şi atracţia principală pentru locuitorii oraşelor. Târgurile de Crăciun din orașe au găsit bani în bugetele locale, în pofida Ordonanţei de Urgență 90 din 27 octombrie 2023, de care s-au plâns toţi aleşii locali.

S-a reușit chiar să se treacă peste aceasta și peste „obligația Guvernului de a conduce politica fiscal-bugetară în mod prudent pentru a gestiona resursele și obligațiile bugetare” scăpate de sub control. Mai nimeni nu a putut opri primăriile de municipii să găsească soluții, care mai de care mai spectaculoase, pentru a organiza târgurile de iarnă, ocolind astfel scopul declarat al guvernanților „de a menține stabilitatea macroeconomică”.

Nici faptul că „pentru România a fost declanșată procedura de deficit excesiv”, nici evoluția execuției bugetare pe primele nouă luni ale anului trecut, nici ritmul scăzut de încasarea a veniturilor nu i-a oprit pe primari să cheltuiască bani pentru Târgurile de Crăciun. Nimic din toate cele de mai sus nu i-a determinat pe aceștia să nu întindă aceste târguri mult peste o lună de zile.

Unii primari au ajuns chiar la concluzia că e bine să plătească niște firme, cu câteva zeci de mii de euro, ca să vină în orașul lor cu noua atracție a acestor târguri: roțile panoramice.

Ordonanţa care a limitat cheltuielile

Măsurile suplimentare de limitare și diminuare a cheltuielilor bugetare pe perioada rămasă de la momentul ordonanței (octombrie) până la sfârșitul anului trecut, le interzicea autorităților locale să organizeze festivaluri și chermeze în ultimele luni ale anului, cu excepția evenimentelor de sfârșit de an.

Erau exceptate „cheltuielile cu evenimentele ocazionate de zilele declarate ca fiind zile oficiale ale unităților administrativ-teritoriale, alte sărbători publice stabilite prin lege, cheltuielile cu evenimentele ocazionate de sfârșitul de an, precum și cele aferente Programului național Timișoara – Capitală Europeană a Culturii în anul 2023“. În aceste cazuri, potrivit aceleiași ordonanțe, cheltuielile „nu pot depăși media cheltuielilor lunare de aceeași natură realizate în perioada ianuarie-septembrie 2023”, tot ce depășea acea sumă urmând a fi suportat din donații și sponsorizări.

Târgurile de Crăciun din România, între 200.000 și 500.000 lei

Dar limitarea acesta nu a ținut în frâu primăriile. De la ceva peste 250.000 de lei până la 500.000 de lei au fost dispuse primăriile de prin țară să cheltuiască pentru târgurile de Crăciun. Nu toate. Unele dintre primării, cele din orașele dezvoltate, la care celelalte trag cu ochiul, au adunat bani (în loc să-i cheltuiască) ca urmare a organizării acestor târguri de către privații cărora le-au fost concesionate evenimentele sau spațiile pentru organizarea lor.

A fost cazul Clujului, Sibiului, Constanței. Și celelalte primării au adunat, ce-i drept, ceva bani din taxele de ocupare a domeniului public percepute expozanților de la târg, dar au cheltuit sume mult mai mari pentru organizarea târgurilor.

Primăria Satu Mare a găsit de cuviință să plătească 400.000 de lei pentru târgul de Crăciun, iar Craiova, Baia Mare şi Sibiul să-l întindă aproape de 50 de zile. Clujul îi bate pe toți cu două târguri de iarnă, organizate de celebrul privat UNTOLD, unul dintre ele întins pentru 77 de zile.

Roţile panoramice au dominat de cele mai multe ori aceste târguri şi au scot bani serioşi din buzunarele vizitatorilor. Dar când a venit vorba să ne ofere date despre ele, despre cheltuieli, taxe şi beneficii, primăriile şi-au adus aminte probabil de ordonanţa cu pricina, de limitări şi au preferat să ocolească răspunsurile.

Mai toate primăriile chestionate au răspuns în termenul legal, de 30 de zile, dar cele mai multe au sărit peste anumite întrebări. Unele dintre primării nu au răspuns, de parcă întrebarea nu a fost pusă, altele au ales răspunsuri şmecherite, fie trimiţându-ne după răspunsuri în altă parte, fie vrând să ne convingă că nu e momentul pentru astfel de răspunsuri, fie oferindu-ne doar câteva cifre.

Am fost curioși să aflăm cât au costat Târgurile de Crăciun din Arad, Brașov, Baia Mare, Constanța, Craiova, Cluj, Oradea, Satu Mare, Sibiu, Pitești, Timișoara, Iași, dacă au avut amplasate în cadrul lor roți panoramice, dacă acestea au plătit taxe sau au venit invitate, cine încasează costurile de operare de aici, pe ce perioadă s-au întins târgurile etc.

Frăția roților panoramice

Am plecat în acest demers după ce am fost provocați de o conferință de presă a Primăriei Arad. Am fost informați atunci că la Arad „s-a reușit aducerea unui element de noutate, roata panoramică, iar asta chiar la zero costuri! Compromisul a fost însă că firma din Budapesta care va aduce, monta și opera roata va solicita bilet celor care vor să dea o tură”.

Roata panoramică de la Arad a fost prezentată ca o realizare a Primăriei, în condiţiile în care „ar fi fost nevoie de 50.000 euro dacă s-ar fi apelat la alte firme, care să ofere și accesul gratuit. Ba doreau să le plătim 50.000 de euro pentru închiriere, ba să suportăm cazarea şi masa pentru personalul tehnic, timp de 40 de zile, ba să le plătim consumul de electricitate”.

Cu o singură excepţie, Satu Mare, nicio altă primărie nu s-a gândit (în cele din urmă) să-i plătească pe cei care vin cu roata panoramică la ei în oraş, ci să le perceapă taxe şi să le emită facturi pentru curent, apă etc., lăsându-i să-şi încaseze singur biletele.

Dar oraşele mici nu sunt probabil prea atractive pentru firmele care au în dotare roţi panoramice, așa că acestea nu au putut fi văzute chiar peste tot. Sunt voci care spun însă că există o frăție a roților panoramice, că acestea își fac veacul și își încasează banii doar în anumite orașe.

Cu o singură excepţie, Primăria Oradea, nicio altă primărie nu s-a obosit să răspundă, explicit, la mai toate întrebările noastre. Mai mult, Primăria Oradea a răspuns solicitării noastre a doua zi de la trimiterea mailului, dar administraţia de aici pare mereu în fața celorlalte.

Ultima primărie care a răspuns a fost Primăria Timișoara, care, în fapt, ne-a remis printre primele un răspuns, dar doar ca să ne indice faptul că nu am trimis bine adresa: aceasta trebuia trimisă nu la Primăria Timişoara, ci la Casa de Cultură a Municipiului Timișoara. Primăria a avut amabilitatea să redirecționeze solicitarea noastră, dar a mai fost nevoie de încă 20 de zile pentru răspunsuri care evident nu aveau nevoie de multe căutări în baza de date a instituţiei.

Câteva primării nu s-au obosit nici până astăzi să ne răspundă la cererea pe Legea 544/2001.
De la Primăria Iași am aflat doar că au primit solicitarea noastră („Solicitarea dumneavoastră a fost înregistrată cu nr. 154021/04.12.2023), răspunsul însă la întrebările formulate pe 4 decembrie nu a ajuns la noi nici până astăzi.

Târgurile care au adus bani pentru trei primării

Doar trei primării din cele chestionate de noi au decis că nu mai e treaba lor să organizeze pe banii locuitorilor oraşelor Târguri de Crăciun, ci au pasat această ocupaţie unor firme private, încasând bani de la acestea pentru ocuparea domeniului public, organizarea de evenimente sau alte taxe. Este vorba de Primăria Cluj-Napoca, Primăria Sibiu şi Primăria Constanţa. Chiar şi aşa, fără a cheltui banii cetăţenilor, târgurile din cele trei oraşe au adunat şi foarte multe nemulţumiri, legate mai ales de preţurile de aici.

Cel de la Cluj, considerat cel mai piperat dintre toate, a avut parte şi de o „replică” pentru populaţia decentă de aici. Preţurile produselor vândute la mai toate târgurile din ţară au fost însă catalogate de locuitorii lor drept scumpe, sfidător de scumpe.

1. Primăria Arad, 260.442 de lei pentru târg

Organizat direct de Primăria Municipiului Arad prin Centrul Municipal de Cultură Arad, în perioada 30.11.2023-07.01.2024, pe o perioadă de 39 de zile, Târgul de Crăciun a avut un număr de 49 de comercianți și a costat, potrivit răspunsului primit de la CMCA, 260.442,32 lei. Roata panoramică care a dominat târgul de aici este deţinută, tot potrivit răspunsului primit la solicitarea noastră, de firma International Circus Parc S.R.L. din Oradea. „Aceasta a fost amplasată (…) în urma unui Protocol de Parteneriat între firma menţionată anterior şi Centrul Municipal de Cultură Arad”.
Firma deţinătoare a roţii panoramice va achita, am fost asigurați în urma solicitării noastre, toate taxele pentru spaţiu, utilităţi. (…)

Datele roţii panoramice de la Arad: înălțime 30 metri, 18 cabine cu aproximativ 72 de locuri, ţara de fabricație Ungaria, tariful biletelor (pentru roata panoramică) a fost stabilit de către operator și încasat de către acesta.

Deşi părea că a răspuns tuturor solicitărilor noastre, pe puncte, Primăria Arad a ocolit, de pildă, să ne comunice „care este costul biletelor pentru o tură cu roata panoramică”, poate și pentru faptul că aceasta au fost, alături de cele din Craiova, cele mai scumpe din toate orașele pe care le-am bifat în analiza noastră: 30 de lei o tură cu roata panoramică, indiferent dacă ești adult sau copil. Tariful nediferenţiat pe categorii de vârstă este identic, cum aminteam, cu cel de la Craiova, acolo unde a fost amplasată cea mai înaltă roată panoramică din România (40 de metri). Primăria nu ne-a indicat nici care este valoarea taxelor plătite pentru ocuparea domeniului public de firma care a operat roata panoramică.

2. Baia Mare – un târg cu costuri lipsă

Primăria Baia Mare nu s-a obosit să ne răspundă prea detaliat la întrebări, poate și pentru faptul că parte din ele vizau date despre roata panoramică, în cazul în care aceasta a fost prezentă în târg. În absența roții, primăria a considerat că nici sumele de bani cheltuite pentru târg, cel mai lung alături de cel de la Craiova și cel din Sibiu, nu sunt relevante, așa că nu le-a inclus defel în răspuns.

Am aflat de la Primăria Baia Mare doar faptul că la „Târgul de Crăciun se desfășoară în perioada 30 noiembrie 2023 — 15 ianuarie 2024 (47 de zile -n.r.), participă un număr de 32 de comercianți, taxele de participare fiind stabilite prin Hotărârea Consiliului Local nr. 460/2023 privind aprobarea taxelor speciale de participare la evenimentul «Târgul de Crăciun 2023» (…) și a Documentației de repartizare prin licitație publică a amplasamentelor aflate pe domeniul public al Municipiului Baia Mare, în vederea participării și desfășurării de activități în perimetrul de desfășurare a evenimentului”, hotărâre care poate fi consultată pe site-ul www.baiamare.ro , accesând un link (…)”

Taxele din hotărâre vorbesc de ocuparea domeniului public şi de plata curentului electric, și sunt unele dintre cele mai mici dintre toate cele studiate până acum.

3. Braşov – niciun cuvânt despre banii pentru târg

Târgul de Crăciun din Piața Sfatului din Brașov a fost organizat în perioada 30 noiembrie — 07 ianuarie 2024 (39 de zile), dar nu avut printre atracţii o roată panoramică. Ca atare, Primăria Braşov nu s-a obosit prea tare să ne răspundă la întrebări, ci a preferat să ne spună doar despre câţi comerciaţi a avut târgul şi pe ce zone a fost gândit acesta. Despre banii cheltuiţi sau puşi la bătaie pentru organizarea lui, niciun cuvânt. „Târgul de Crăciun din Piața Sfatului este deschis în perioada 30 noiembrie — 07 ianuarie 2024. În cadrul târgului sunt amplasate 62 de căsuțe, astfel: zona pentru producătorii din sfera de produse alimentare și agro- alimentare; zona cu produse meșteșugărești și artizanale; zona cu produse alimentare preparate la fața locului; zona pentru comercianții de produse alimentare și nealimentare”.

Primăria Braşov a insistat pe faptul că „Municipalitatea nu a plătit pentru organizarea Târgului de Crăciun, comercianții sunt cei care au achitat taxa pentru ocupare domeniul public și închirierea căsuțelor”, chiar şi când am revenit şi am solicitat să ne spună care sunt costurile Târgului de Crăciun organizat de Primăria Braşov ori sumele puse deoparte de instituție pentru acest eveniment.

4. Cluj-Napoca- târguri organizate de UNTOLD

Situaţia este foarte clară la capitolul organizatori ai târgului şi bani cheltuiţi şi încasaţi de primărie la Cluj-Napoca. Emil Boc a postat pe pagina sa de facebook, iar Primăria Cluj-Napoca pe a sa oficială date legate de Târgul de Crăciun de aici, târg care asemeni celui de la Oradea şi Constanţa, nu e organizat de instituția statului.

„Primăria a concesionat potrivit prevederilor legale suprafața de teren, iar cei care au câștigat licitația organizează târgul de Crăciun și lăsăm mediul privat care are creativitate și s-a demonstrat că pot să producă lucruri de calitate”.
Organizatorii Târgului de Crăciun din Cluj sunt celebrii organizatori ai festivalului UNTOLD, care au organizat, în fapt, două Târguri de Crăciun la Cluj-Napoca: unul în Piața Unirii și altul pe Platoul Sălii Sporturilor.

„Firma Fantesia Untold SRL a fost desemnată câștigătoare, cu o redevență de 0,90 lei/mp/zi pentru Piața Unirii (pentru o suprafață de 1322 mp) și cu o redevență de 0,55 lei/mp/zi pentru Platoul Sălii Sporturilor, pentru o suprafață de 887 mp. Astfel, la bugetul local vor intra pentru Târgul de Crăciun aproximativ 9200 de euro pentru Târgul de Crăciun din Piața Unirii, iar pentru Târgul de Iarnă suma de 37.564 lei (7.500 de euro), adică un total de 83.900 de lei, circa 16.700 de euro”, a declarat Emil Boc.

UNTOLD și-a asigurat la Cluj-Napoca Târgul de Crăciun din Piața Unirii şi cel din faţa Sălii Sporturilor pe următorii 5 ani, datele târgurilor viitoare fiind deja stabilite (Târgul de Crăciun 2023 = perioada: 24.11.2023 – 01.01.2024 – 39 zile, Târgul de Crăciun 2024 = perioada: 22.11.2024 – 01.01.2025 – 41 zile, Târgul de Crăciun 2025 = perioada: 21.11.2025 – 01.01.2026 – 42 zile; Târgul de Crăciun 2026 = perioada: 20.11.2026 – 01.01.2027 – 43 zile; Târgul de Crăciun 2027 = perioada: 19.11.2027 – 01.01.2028 – 44 zile; Târgul de Iarnă de pe platoul Sălii Sporturilor, concesionat pe 5 ani; Târgul de Iarnă 2023 = perioada: 01.12.2023 – 15.02.2024 – 77 zile; Târgul de Iarnă 2024 = perioada: 29.11.2024 – 15.02.2025 – 79 zile; Târgul de Iarnă 2025 = perioada: 28.11.2025 – 15.02.2026 – 80 zile; Târgul de Iarnă 2026 = perioada: 27.11.2026 – 15.02.2027 – 81 zile; Târgul de Iarnă 2027 = perioada: 26.11.2027 – 15.02.2028 – 82 zile).

Târgul de Crăciun de la Cluj Napoca din Piața Unirii s-a deschis pe 24 noiembrie 2023 și a stat deschis până pe 31 decembrie 2023 (38 de zile), în timp ce Târgul de Iarnă de pe platoul din fața Sălii Sporturilor este încă în desfășurare, potrivit datelor oficiale, fiind progrmat să țină 77 de zile (01.12.2023 – 15.02.2024).

5. Constanţa – târg organizat de un operator privat

Nici Târgul de Crăciun de la Constanța, derulat în perioada 30.11.2023 – 27.12.2023 (pentru 28 de zile), nu a fost organizat de primăria de aici. A fost primul an în care aici a fost amplasată o roată panoramică, pentru a cărei prezenţă, desigur, nici Primăria Constanța nu a plătit nimic.

„Firma WHITE CAR LINE SRL este cea care a fost aleasă pentru organizarea evenimentului „Târg de Crăciun” având ca obiect de activitate agrement şi activităţi comerciale specifice sărbătorilor de iarnă, pentru perioada 30.11.2023 – 27.12.2023. Firma a achitat taxele aferente autorizaţiei de funcţionare, respectiv taxă de autorizare pentru desfăşurare de activităţi temporare în zone publice în cuantum de 300 lei şi taxă utilizare temporară a locurilor publice aparţinând Municipiului Constanţa, în cuantum de 46.288 lei”.

Şi în acest caz am fost îndemnaţi să ne adresăm firmei private pentru a afla date despre biletele percepute pentru o tură cu roata sau despre alte detalii legate de aceasta (înălţimea roţii, numărul de locuri pe tură etc.), dar şi despre numărul expozanţilor la târg sau alte date.

Totuşi, Primăria Cosntanţa ne informează, fără alte date legate de sume, faptul că ea este cea care „a pus la dispoziție serviciile privind scenotehnica, conform contractului 229483/27.11.2023, serviciile prestate de către artiști, așa cum sunt ele menționate în contractul nr. 229488/27.11.2023, butaforiile conform contractului 229476/27.11.2023 și patinoarul, cu acces gratuit, conform contractului 225497/21.11.2023, care sunt deja publicate pe site-ul instituției”. Cu alte cuvinte, că a cheltuit şi ea sume de bani pentru Târgul de Crăciun.

Câți bani a cheltuit Primăria Constanța pentru organizarea târgului ne rămâne necunoscut și dacă am aduna sumele din contractele de mai sus, pentru că, fără doar și poate, primăria a suportat și costurile cu decorațiunile și cele cu curentul electric.

6. Craiova – al doilea cel mai frumos târg din Europa

Târgul de Crăciun Craiova, desfășurat în perioada 17.11.2023 – 02.01.2024 (47 de zile), a fost organizat de primăria de aici şi a avut un număr de 68 comercianți, împărțiți în cele patru piețe ale târgului (Piața Mihai Viteazul, zona Doljana, Piața Frații Buzești și Piața William Shakespeare).

Potrivit răspunsului primit de la Primăria Craiova, „Organizarea acestui târg nu a implicat nicio cheltuială din partea Municipalității craiovene. Din contră, amplasarea comercianților la Târgul de Crăciun din Craiova a general venituri pentru Primărie, prin încasarea taxei de ocupare temporară a domeniului public. De asemenea, toți comercianții prezenți în cadrul Târgului de Crăciun achită către Primăria Craiova valoarea consumului de energie electrică și a consumului de apă. De altfel, Târgul de Crăciun aduce venituri la bugetul local, nu doar din taxele de ocupare a domeniului public și utilități încasate de la comercianți, ci și din taxa hotelieră și din parcările cu plată din zona centrală a oraşului”.

Că Primăria Craiova crede că târgul său e ceva aparte, spectaculos și care nici nu face găuri la bugetul local, deși durează cel mai mult probabil dintre toate târgurile din țară, alături de cel de la Sibiu şi Baia Mare, ci aduce bani, reiese şi din răspunsul primit de aici: „Târgul de Crăciun din Craiova este unul dintre cele mai frumoase evenimente de gen din Europa, obținând, în acest an, locul doi în competiția celor mai frumoase târguri de Crăciun din Europa, organizată anual de European Best Destinations – cel mai vizitat site de promovare turistică din Europa și partener oficial al Comisiei Europene”.

Potrivit primăriei de aici, prezența roții panoramice la Târgul de Crăciun Craiova nu a implicat niciun fel de costuri din bugetul local, firma care administrează roata panoramică fiind Î.I. ROȘU FLORIN, în baza acordului de ocupare temporară a domeniului public, eliberat de primărie. Pentru eliberarea acordului a fost necesară achitarea taxei de ocupare temporară a domeniului public, conform Hotărârii Consiliului Local nr. 705/2022, în cuantum de 1,6 lei/mp/zi. „Taxa a fost achitată anticipat, la eliberarea acordului și este în valoare de 30.080 lei”, se mai arată în răspunsul primit de la Primăria Craiova.

„Toți comercianții au fost amplasați în perimetrul Târgului de Crăciun Craiova în urma obținerii, de la Primăria Craiova, a acordului de ocupare temporară a domeniului public și a achitării taxei de ocupare temporară a domeniului public”, se mai spune în răspuns.

Costul unui bilet pentru roata panoramică a fost cel mai mare dintre cele studiate în material, asemeni celui din Arad: de 30 lei, fără diferențiere pe categorii de vârstă și a fost încasat de către operatorul economic.
A fost primul an în care la celebrul Târg de Crăciun din Craiova a fost amplasată o roată panoramică. Aceasta e cea mai mare roată panoramică care a putut fi văzută de Crăciun în România, cu ai săi 40 de metri înălțime, 200.000 de leduri, o capacitate de 140 de persoane.

7. Oradea: un târg de 539.000 de Iei

Târgul de Crăciun Oradea s-a desfăşurat în perioada 30 noiembrie 2023 — 26 decembrie 2023 (pe timp de 27 de zile), având printre oferte şi o roată panoramică, roată care a rămas funcțională, însă, până în 2 ianuarie 2024 (inclusiv). Primăria Oradea ne-a pus la dispoziție un link care conține o listă integrală a comercianților din cadrul acestei ediții https://tarpuIdecraciunoradea.ro/lista-comercianti/ și a precizat că bugetul alocat ediției, conform HCL 802/2023, a fost de 539.000 de Iei.

Ca şi în cazul celorlalte primării, Primăria Oradea nu a alocat nicio sumă de bani pentru prezenţa operatorului roții panoramice la Târgului de Crăciun Oradea.
Firma care a operat roata panoramică la ediția 2023 a fost compania SC Romania Lunapark SRL, iar activitatea s-a derulat în baza unui contract de prestări servicii.

Anii trecuți, roțile panoramice din târgurile de Crăciun de la Oradea au fost operate de alte firme: 2017 — SC Schausteller SRL; 2019 — SC Diamond Wheel SRL; 2022 — Euro Wheel Lunapark SRL.
Firma care a venit în 2023 cu roata la Târgul din Oradea va achita, potrivit Primăriei Oradea, „taxele de ocupare ale domeniului public, așa cum sunt stabilite la nivel local. Aceste taxe sunt calculate în funcție de perioada de ocupare a domeniului public și de suprafața ocupată de operatorul economic”, ne spun cei din primăria de aici, fără a preciza însă suma totală încasată de la acesta.

Încasarea biletelor pentru roată a fost făcută de către SC Romania Lunapark SRL, prețurile fiind următoarele: infanți sub 2 ani — gratuitate; copii cu vârstele între 2 și 10 ani — 15 lei/max 10 minute; persoane peste 15 ani —25 lei/max 10 minute. Sumele încasate au rămas în integralitate operatorului economic.”
„Roata prezentă la ediția 2023 este pentru prima dată prezentă în cadrul unui eveniment organizat de către APTOR sau Primăria Oradea. Înălțime roții din acest an este de 18 m înălțime și are o capacitate maximă de 48 de persoane”, se mai arată în răspunsul Primăriei Oradea.

8. Pitești – un târg despre care nu se poate vorbi decât la final

Nici locuitorii din Pitești nu s-au bucurat de roată panoramică la Târgul de Crăciun, organizat de primăria de aici, cu 43 de expozanţi și întins pe perioada 1 decembrie – 02 ianuarie (pe 33 de zile). Pentru că la momentul la care am cerut acele date şi la momentul răspunsului remis de Primărie, târgul era în desfăşurare, nu am primit nicio situaţie a cheltuielilor şi veniturilor de aici, nici măcar suma pe care primăria a pus-o deoparte în buget pentru acest târg. De parcă această sumă ar fi putut fi accesată fără a fi votată anterior în buget.

Primăria Pitești nu ne-a remis nicio altă dată legată de Târgul de Crăciun derulat aici. Cu un antet mult mai mare decât tot răspunsul primit, Primăria Piteşti ne informează că ne poate spune despre târg doar perioada lui şi numărul expozanţilor de aici.

9. Satu Mare, cel mai scump Târg de Crăciun

Organizat din 30 noiembrie 2023 până în 3 ianuarie 2024 ( timp de 35 de zile), Târgul de Crăciun din Satu Mare se diferenţiază de toate cele amintite mai sus prin faptul că aici Primăria a decis să plătească bani grei pentru roata panoramică, sosită pentru prima dată în oraş.

La întrebarea noastră care a fost costul plătit de primărie pentru prezenţa în târg a roţii panoramice, instituţia a precizat: „Costul plătit conform contractului este de 49.687 RON – fără TVA.”. Cum s-a ajuns la această sumă? „În urma analizei ofertelor primite”, când câştigător a fost desemnată firma DIAMOND WHEEL SRL, cu sediul în Oradea, judeţul Bihor, aceasta semnând contract cu organizatorul Târgului de Crăciun, Centrul Cultural G.M. Zamfirescu, institutie subordonată Consiliului Local.

În plus, fiind considerată de Primăria Satu Mare o „atracție majoră pentru târg, care aduce un număr de vizitatori pentru întregul ansamblu, iar această atracție sosește în oraș pentru prima dată, organizatorul nu percepe în acest an alte taxe de participare de la prestatorul acestor servicii”. Pe scurt, au fost eliminate şi taxele de ocupare a domeniului public, cele de plată a curentului etc.
Banii pe bilete – 30 de lei pentru adulți și 20 de lei pentru copii, tarif valabil pentru 3 ture, care durau circa 10 minute -, au fost încasați tot de prestator.
Roata panoramică de la Satu Mare era înaltă de aproximativ 30 de metri, având 20 de cabine cu câte 4 locuri fiecare.

Per total, însă, tot potrivit răspunsului primit de aici, Primăria a cheltuit pentru târgul care a numărat „29 de producători locali şi 7 comercianţi cu produse alimentare de tip street food” 400.000 lei, devind astfel primăria care a alocat, dintre cele studiate de noi, cei mai mulți bani pentru târg.

10. Sibiu – târg organizat de un operator privat

Târgul de Crăciun Sibiu a fost organizat în perioada 17 noiembrie 2023 – 2 ianuarie 2024 (pe timp de 47 de zile), târg pentru care Comisia de Avizare a Adunărilor Publice a aprobat amplasarea pe domeniul public a 112 căsuțe.
Așa cum am menționat și la începutul materialului, Târgul de Crăciun Sibiu nu a fost organizat de primărie, ci de un operator privat – Asociația Events for Tourism.
Asociația „Events for Tourism” este organizatorul tradițional al mult-lăudatului Târg de Crăciun de la Sibiu.

„Evenimentul este însă inclus pe Agenda Culturală a Primăriei Sibiu. Dacă, în edițiile precedente, programul cultural al Târgului a fost cofinanțat de administrația locală, anul acesta, nu i-a fost alocată o finanțare, considerându-se că evenimentul a devenit sustenabil prin resurse proprii, dată fiind tradiția și aprecierea de care se bucură din partea publicului”, a fost răspunsul primit de la Primăria Sibiu.

Prin urmare, pentru mai multe informații referitoare la roata panoramică sau la târg am fost sfătuiți să ne adresăm organizatorilor (am primit adresă de email și numărul de telefon al celui care ne-ar putea răspunde curiozităților noastre).

Câți bani a plătit operatorul privat Primăriei Sibiu pentru ocuparea domeniului public? „Referitor la perceperea unei taxe de ocupare a domeniului public, în conformitate cu HCL 147/2022, organizatorul achită 2 lei/mp/zi pentru zonele comerciale (cu activitate economică) și pentru zonele unde sunt amplasate elemente de publicitate, inclusiv pentru roata panoramică, un element comercial al Târgului”.
Suma totală şi suprafaţă ocupată de târg au fost omise însă din răspunsul Primăriei Sibiu, deşi evident aceste sume ar fi fost la un click distanţă de funcţionarii publici de aici.

11. Timişoara – o capitală, un târg de 355.000 de lei

Tot printr-o casă de cultură a fost organizat Târgul de Crăciun şi la Timişoara: Casa de Cultură a Municipiului Timișoara. Potrivit răspunsului primit de la această instituție, târgul a fost organizat „în perioada 26 noiembrie 2023 – 7 ianuarie 2024 ( pentru 43 de zile -n.r.). 86 de comercianți au fost contractați, iar suma alocată de Primărie pentru organizarea târgului este de 350.000 lei”. Casa de Cultură a Municipiului Timișoara a fost şi „contractantul roții panoramice și a tuturor comercianților din Târgul de Crăciun”.

„Roata a fost propusă de către firma Andreas Luna Park SRL, în cadrul procedurii de selecție organizată în luna iulie 2023. Prestatorul plătește un tarif aprobat prin hotărârea Consiliului de Administrație al Casei de Cultură a Municipiului Timișoara pentru a „închiria” spațiul alocat roții. Firma Andreas Luna Park a încasat biletele la următoare preţuri: 25 lei/adult și 20 lei/copil. Roata panoramică de la Timișoara era înaltă de 22 metri şi avea 64 de locuri.

Potrivit răspunsului primit, „este al doilea an în care roata este prezentă la Târgul de Crăciun și a fost adusă de către același prestator”.

Răspunsul la întrebările noastre a venit la finalul perioadei oferite de lege, dar înainte de închiderea târgului, așa că cei de la Casa de Cultură ne-au informat legat de cheltuielile efective făcute cu târgul că „Nu vă putem comunica sumele cheltuite, deoarece târgul nu a luat sfârșit încă”.
Roata de la târgul organizat de municipalitate nu a fost singura din oraș: o roată panoramică a fost amplasată de privați și la Târgul de Crăciun de la Iulius Town.

12. Iaşi – un Târg de Crăciun fără informații publice

Primăria Iaşi a fost la curent cu solicitarea noastră de date privind costurile Târgului de Crăciun de aici, dar, deşi a înregistrat cererea, răspunsurile la întrebările noastre  trimise în 5 decembrie se lasă pe mai departe aşteptate. Primăria ne-a răspuns doar că cererea noastră a fost înregistrată.

Ştim din presa locală, că Târgul de Crăciun de la Iaşi s-a desfăşurat pe  axa Bd. Ștefan cel Mare – Piața Unirii – Str. Lăpușneanu, în perioada 30 noiembrie 2023 – 8 ianuarie 2024, pe timp de 40 de zile. În oferta târgului a existat  şi un târg de tradiţii, câteva căsuşe dedicate centrelor culturale, dar şi un parc de distracţii care a inclus şi o roată panoramică.

Suceava -primul municipiu care vrea roată permanentă în oraş

Singurul oraş care se gândeşte să aloce bani serioşi pe o roată panoramică numai a sa, fără să se mai bazeze pe firmele care colindă prin ţară de la an la an şi de la o municipalitate la alta, este Suceava. Ultimul preţ pe care aceasta era dispusă să-l plătească, conform datelor din presa locală, este de 7 milioane de lei. Studiul de fezabilitate pentru roata panoramică care să rămâne definitiv la Suceava a costat 200.000 lei. Roata panoramică dorită de primarul din Suceava, Ion Lungu, era calculată în 2020 la 4,4 milioane de lei, iar în 2022 la 6 milioane de lei. Aceasta ar urma să fie amplasată în apropierea Cetății de Scaun, va avea înălțimea de 36 metri și 26 de gondole închise.

Drumul roţilor panoramice prin târgurile din ţară

Una dintre roţile panoramice care colindă România e fabricată în Italia, are 16 gondole, a fost anul trecut la târgul din Timişoara, în 2022 toată vara a stat la Costinești, iar în 2021, de sărbători, a fost în Cluj-Napoca, dar a fost şi la UNTOLD și Saga Festival. Roata panoramică din Craiova vine, se spune, direct din Olanda, una din țările producătoare cu cele mai multe roți panoramice prezente în România. Altele, mai ales cele din vestul ţării, vin din Ungaria, via Oradea și se mută de la an la an dintr-un oraș în altul. Ca un exemplu, roata operată de cei de la DIAMOND WHEEL SRL a fost văzută în trecut în Oradea, iar în iarna aceasta la Satu Mare.

În ceea ce privește firma care a venit cu roata panoramică la Arad, numele patronului îl regăsim, conicidență sau nu, într-un scandal vechi de ani buni între Primăria Arad şi omul de afaceri Leo Aslău, privind concesionarea unui spaţiu pe ştrandul Nepun pentru un circ, dar şi în secţia de votare 102, ca reprezentant al UDMR la unele dintre alegeri.

Citește şi:

Târgul de Crăciun de la Arad. Noutatea din 2023 va fi o roată înaltă de 30 metri, amplasată în Piața Avram Iancu

S-a deschis (și încă nu prea) Târgul de Crăciun 2023. Ce pot cumpăra vizitatorii din Piața Avram Iancu | Video