Costin, „piticul” care a decis campioana. Un copil atât de simplu, după vorbă, după port

    de Lucian Dănilă | 18 mai 2022, 3:58 PM | Sport

    0

    Cristian Costin este jucătorul echipei FC Voluntari care a avut cel mai bun sezon al carierei. Născut la 17 iunie 1998 la Beclean, în județul Bistrița Năsăud, Costin și-a petrecut ultimii ani de juniorat la Arad, într-o grupă pregătită de Cristian Păcurar, din care au mai făcut parte Dennis Man, Adrian Petre, Albert Stahl, Amir Jorza sau Ionuț Tănase.

    A făcut parte din echipa de juniori a clubului UTA care a câștigat Supercupa României în vara anului 2016 sub îndrumarea lui Dan Stupar. A fost acea finală cu Viitorul Constanța, finală câștigată cu 5-4 de arădeni, meci în care Costin a marcat golul de 3-2 și a pasat la două dintre cele patru reușite ale lui Adrian Petre. În echipa Viitorului erau Dur Bozoancă, Căpușă, Ghiță, Cicâldău sau Florinel Coman.

    UTA Arad – Viitorul 5-4 (3-2)

    Ad. Petre (18, 38, 76, 89), Costin (44) / Ene (10), Cicâldău (15, 78), Dumitrescu (84)

    UTA: Mara – Iova, Iuga, Petrache (13 D. Lazăr), Aldan – Costin (83 Moza), Jorza (73 Pop), Tănase, Sava – Dennis Man (50 Stanciu), Adrian Petre (90 Brănișteanu). Antrenor: Dan Stupar
    Viitorul: Bozoancă – Rogoza (46 Căpușă), Ghiță, Kilyen, Panait (42 Rusu) – Dumitrescu, Iani (77 Vîlcea), Cicâldău – Manole, Ene, Coman (77 Firan). Antrenor: Vasile Mănăilă

    Cartonaș roșu: Mara (UTA) – min. 50
    – în minutul 90, portarul arădenilor, Stanciu, a apărat un penalty executat de Ene

    În 2017, tot cu Costin în teren, UTA pierdea finala Cupei României la juniori tot în fața celor de la Viitorul, meci decis în urma loviturilor de departajare.

    „Piticul” avea să intre și în atenția echipei mari, Roli Nagy fiind cel care l-a debutat la echipa de seniori. Sub comanda lui Ionuț Popa și apoi a lui Cristian Păcurar, Costin avea să devină titular fie pe poziția de fundaș dreapta, fie mijlocaș pe aceeași bandă.

    Avea să plece de la UTA în vara anului 2019. Nu l-a dat nimeni afară, nu s-a dispensat nimeni de el. Avea vârsta perfectă pentru a îndeplini condițiile de „under” la Liga 1, iar pentru liga secundă nu mai era eligibil. Astfel au apărut ofertele de la Liga 1 și a ales FC Voluntari. A plecat pentru o sumă de transfer care a rămas confidențială. Tot atunci a plecat și Stahl la Astra Giurgiu. Costin s-a impus repede la gruparea ilfoveană și în urmă cu doi ani a jucat titular în meciul de la Arad dintre UTA și FC Voluntari, încheiat 0-0. A făcut un meci excelent, blocând toate acțiunile de atac ale lui Buhăcianu. A fost primul meci disputat pe noua arenă „Francisc Neuman”.

    Costin este un băiat foarte simplu. Așezat în vorbe, tipic bistrițenilor, „piticul” nu este nici adeptul tatuajelor sau al modei extravagante, așa cum fac mulți dintre colegii săi de generație. Și-a văzut mereu de treaba lui și nu îi place să iasă în evidență decât pe teren, iar în acest sezon a ieșit de multe ori, marcând 6 goluri în porțile unor echipe ca FCSB, CFR Cluj, Sepsi și chiar o „dublă” cu Mioveni.

    De meciul cu Voluntari din toamna anului 2020 mă leagă cea mai frumoasă și amuzantă amintire cu el.

    Am ajuns la acel meci la volanul unei rable, un Passat din 1993. Arăta groaznic… Singura ușă care se deschidea din exterior era cea din dreapta, spate. Dar nu avea mâner, așa că trebuia să bag degetul prin ușă și să caut butonul de deblocare, un altfel de „punctul G”. După ce reușeam asta, intram în mașină, și deschideam din interior ușa șoferului. Geamurile nu se deschideau, nici ele, toate. Cum rabla era de fapt o mașină de marfă, pe bancheta din spate era efectiv noroi de la ani de zile de cărat cartofi sau alte leguminoase. La scaunul din dreapta șoferului era o adunătură de peturi. Iar mirosul din interior era și el unul special….

    V-am spus despre mașină pentru că la finalul acelui meci, Costin a alergat cu o oarecare disperare spre mine și m-a rugat insistent: „Nu mă duci te rog până la Hotel Subcetate?” Eram cu colegul de breaslă Florin Coita. Inițial am vrut să-i spun că sunt fără mașină, de jena ce urma să mă cuprindă dacă l-aș fi dus cu rabla aceea. Dar „Piticul” chiar părea că are nevoie urgentă de ajutor, având puțin timp la dispoziție până când trebuia să plece alături de echipa sa spre Capitală.

    „Hai cu mine, dar vezi că sunt cu o rablă. Orice ți-aș spune despre ea, nu o să pot face să îți imaginezi exact cum e în ea…”, i-am spus eu. Iar el m-a întrebat scurt: „Merge?” I-am răspuns afirmativ, după care el a continuat: „Doar aia contează.” Nu avea pretenții. În fond, mașina trecuse testul ITP-ului….

    Și am ajuns la mașină. Am deschis-o la ușa din spate dreapta, am ajuns la volan, de unde am deblocat ușa de lângă șofer pentru a intra și el. Pe pământul de pe bancheta din spate stătea Florin Coita. Costin era pe scaunul din dreapta cu genunchii sus pe bord, pentru că sub tălpile sale era mormanul de peturi. A dat o mică senzație de sufocare după care m-a întrebat dacă poate să deschidă geamul. „Încearcă, și dacă merge, ai noroc”. A mers…

    Ajunși în zona Traian, Florin Coita trebuia să coboare. Săritor, Costin a dorit să-i deschidă el ușa, dar, ghinion, nu știa cum. Era acea ușă fără mâner. Într-un final am ajuns și la Hotelul Subcetate, unde el voia să se vadă cu foștii săi colegi de la juniori. Mi-a mulțumit mult și la final a scăpat acel clișeu: „Atâta vreme cât motorul merge și nu te plouă, e cea mai bună mașină”.

    Așa e și în viața de fotbalist. Pentru el contează destinația, și nu are pretenții ca drumul său să fie pavat cu chestii de lux. Tot ce a făcut în (deocamdată) scurta lui carieră a făcut pe muncă și este convins că pentru a ajunge și mai sus trebuie să continue pe aceeași linie. Chiar dacă pentru asta trebuie să treacă prin noroi…

    În urmă cu câteva zile, intrat în minutul 39 în locul lui Meleke, Costin a decis meciul cu FCSB și a direcționat titlul spre Cluj. A inițiat faza de la golul lui Nemec și a înscris în minutul 88 golul de 2-2, după o fază care și acum se discută printre analiști. A fost golul care a deschis calea spre titlul CFR-ului, golul care a lăsat Liga 1 fără o finală ce urma să se dispute la Buzău.

    La 23 de ani, Costin a decis campioana. Un copil atât de simplu, din Bistrița Năsăud, un „pitic” modest care nu face rabat de la niciun efort pentru a deveni mare, un fotbalist mare…

    Peste doar o zi, mâine de la ora 20.30, joacă finala Cupei României, meci în care se întâlnesc Voluntari și Sepsi, fiind aproape de primul trofeu la nivel de seniori.

    PS: Passat-ul încă există, dar e doar de decor. Nu mai are ITP-ul…

    Distribuie articolul

    Scrie un comentariu

    9 + 8 =

    Redacția Special Arad își rezervă dreptul de a selecta și a modera comentariile în funcție de relevanța lor față de subiect. Comentariile care nu fac referire la subiectul prezentat nu vor fi aprobate. De asemenea, răspunderea juridică aparține autorului comentariului.

    Acest site folosește cookies. Prin navigarea pe acest site, vã exprimați acordul asupra folosirii lor. Am actualizat politicile în conformitate cu Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Detalii.