Încetinitorul de particule: Eternul si fascinantul Ghiță Falcă și victoria lui Emmanuel Macron

    Motto: Reintroducerea moralei în viața noastră publică reprezintă fundamentul activității mele – Emmanuel Macron

    Un fost coleg, simpatic foc, adept al traiului bun și fără griji, trimite zilnic mesaje către țară și diasporă în care sintetizează scurt trăirile sale simple dar cu atât mai autentice.

    Ultimele sale mesaje constatau frigul care nu ne mai lasă chiar dacă, de la 1 Mai, caloriferele conectate la CET nu mai dau căldură nici dacă îngheață cactusul din sala de ședințe a Consiliului de Administrație înțesat din cele mai vechi timpuri cu privilegiați ai regimul care conduce orașul din timpuri de pe acum istorice.

    Noroc că acest Consiliu, la fel ca și AGA – care nu este un grad militar turcesc , ci Adunarea Generală a Acționarilor – face ședințe rare și scurte, pericolul ca vreunul dintre oamenii lui Ghiță să răcească în exercițiul funcțiunii fiind foarte mic, insignifiant chiar.

    Corruption

    Nu vrem răul nimănui, cu atât mai putin al Domnului Mircea Dorel Țîșcă, într-un fel fost coleg de breaslă cu noi, chiar dacă, în afară de semnătura de pe darea de seamă trimestrială și anuală către patronat, n-a mai pus o semnătură pe vreun articol de presă de cel puțin un sfert de secol.

    Domnul Țîșcă, ziarist la Flacăra Roșie și la Adevărul, a devenit directorul “organului”, indiferent cum s-a mai numit acesta odată cu preluarea de către firma austriacă – după unii mai verzi, austro-ungară  -, navigând măiastru până nu de mult între nenumăratele interese – ale patronilor, ale administrației și ale sale proprii -, până când, iată, i-a venit și lui rândul la pensionare.

    Ne este destul de greu să înțelegem cum de a ajuns Domnia Sa, acum, după o viață pusă în slujba jurnalismului angajat, specialist în termocentrale, gândul ne duce spre zone obscure și nesigure, nici nu vrem să gândim mai departe, nu vrem să acceptăm ideea că distrugerea jurnalismului neangajat în Arad i se datorează nițel și lui, în fond comenzile de publicitate venind dinspre Primărie și acoliți reprezintă o sursă de venituri sigură pentru un ziar care alege să ocolească realitatea.

    De altfel, nevoia e Domn mare, iar jurnalismul răspicat nu prea aduce bani, cei care au visat că vor ajunge jurnaliști adevărați în acest oraș uitat de Dumnezeu și lume, au ales calea Domnului Țîșcă, opinând că nu e grav dacă taci și ceri prețul pentru tăcere.

    media-spoonfeeding-cartoon

    Nu vorbim aici de Domnul Ghilea, în cazul său n-a fost niciodată vorba de jurnalism, ci de marketing și publicitate, un domeniu înrudit mai nou, cel putin după programul facultăților de jurnalism din toată țara făcute pe modelul învățat de Domnul Țîșcă din fragedă pruncie.

    Nu, vorbim de jurnaliști adevărați, ajunși în pragul disperării, simțind că li se termină aerul din jur și optând în cele din urmă pentru un loc călduț în echipa de zgomote a puterii locale patronate de eternul și fascinantul Ghiță Falcă.

    hqdefault

    Ne-am permis să scăpăm câteva vorbe despre starea jurnalismului local având în vedere penuria de evenimente din săptămâna trecută, noile numiri în AGA și Consilii de Administrație de la diferitele întreprinderi, aflate încă în sclavagism față de puterea care administrează orașul, nefiind evenimente, ci banalități cu care omul obișnuit este mai mult decât obișnuit.

    Cu toate acestea, ne mirăm în continuare, cum se poate ca un om să creadă și să trăiască cu convingerea că el poate fi plătit pentru o muncă la care nu se pricepe și pe care, în consecință, nici nu o face, ce poate fi în mintea și în sufletul unui om care se simte perfect normal atunci când crede că apartenența sa la un grup – asta ca să nu spunem încă gașcă – îi dă dreptul să fie plătit din banul public.

    Nu înțelegem cum de nu realizează că, în Europa,  aceasta nu este atitudine de om politic sau om public, este de fapt modul de viață al celor care stau pe dinafara legii, mai neaoș spus al gangsterilor sau ca să venim mai pe limba arădeanului simplu: al mafioților.

    Din păcate, constatăm cu tristețe – în fond face și asta parte din meserie: să-ți dai seama mai bine ca alții de opinia publică, de starea nației și a societății în care trăiești – că nici opinia publică nu realizează încă această capcană diabolică.

    Crede oarecum, vrăjită de visul îmburghezirii cu orice preț, că oricine ar fi ar face la fel, că nu se poate altfel, furtul, hoția, escrocheria și minciuna fiind moșteniri genetice, dar cel putin tradiții seculare la care nu se poate renunța așa cu una cu două.

    Și nu crede sau nu vrea să creadă în adevărul simplu că omul public, politician sau administrator de întreprindere publică, care fură chiar fură de la tine, de la cel care te lupți pentru orice ban câștigat ca să poți plăti toate taxele și impozitele din care fură cei pe care îi alegi din patru în patru ani.

    Și pentru că în orașul nostru care arată ca după un război proaspăt încheiat nu s-a întâmplat mare lucru în săptămâna care a trecut, am lăsat la urmă, nițel mai neobișnuit, alegerile prezidențiale din Franța.

    16894590_d4ff867fc12a5fc86bd11b169770ac46_wm

    Iar asta nu pentru politicienii noștri de doi lei, ci celor care nu mai cred, celor care sunt convinși că suntem condamnați să fim jefuiți pentru vecie de cei care se dau reprezentanții noștri: ieri, în Franța, a devenit președinte un tânăr Domn de numai 39 de ani numit Emmanuel Macron, cel mai tânăr președinte din istoria Franței, zdrobind-o pe Marine Le Pen cu un scor de peste 60 la sută.

    Macron a intrat în politică de câțiva ani doar, și-a format un partid, numit En Marche!, în ultimul an, indicând clar că merge împotriva clasei politice în ansamblul ei.

    Prezența la vot a fost masivă, marii politicieni ai Franței au ales să stea de-o parte, candidatul dreptei, considerat nu cu mult înainte ca fiind favorit, neajungând în turul doi.

    Fillon, așa se numește, a fost trimis acasă de cetățenii francezi în primul tur pentru că s-a descoperit nu de mult că și-a pus rudele în funcții inventate și i-a plătit din bani publici cam așa cum de regulă fac ai noștri și al nostru Ghiță din Arad numindu-i pe cei care le cântă osanale și-i ajută să-și bată joc de noi prin AGA-uri și Consilii de Administrație.

    Ei, bine, francezii, chiar dacă-s considerați mai neserioși așa, se prind întotdeauna înaintea celorlalți, că nu degeaba au inventat ei Marea Revoluție Franceză!

    Stand

     

    Distribuie articolul

    Comentarii

            • De ce sa fie inegal? Aveti o parere prea buna despre Domnia Voastra , sau prea proasta despre mine? Eu va dau un simplu exemplu. Contele de Guise si-a cumparat functia de ministru sa zicem “de interne” , dar tot functionar public a fost. Daca mergem la radacina etimologica a sintagmei de functionar public , cred ca nea profu’ talica tre sa meditezi… Daca o luam stricto sensu , atunci da, aga era militar.Cam cat a fost Horthy amiral

              --1 voturi
              +1
              -1
            • Nu, nu am o părere bună despre mine, dimpotrivă.
              Inegalitatea decurge din simplul fapt că abordați un domeniu în care nu sunteți calificat, eu, în schimb, da.
              De parcă ați incerca să provocati la duel, având pentru prima dată o spadă în mână, un spadasin.
              Jalnic.
              Și ca să vedeti cât sunteti de lipsit de calificare: Horthy a fost amiral pe bune, de fapt a fost ultimul comandant al Marinei Imperiului Austro-Ungar.
              Se pare că v-a scăpat acest amănunt istoric.
              În rest, vă recomand studiu.
              Intens si profund, nu vă mai pierdeti în vanități mărunte, altfel veți obține doar ticuri nervoase, nu cunoștințe.

              Începeți cu asta studiul, măcar să aflați despre ceea ce credeți că vorbiti: Horthy started his career as a Sub-Lieutenant in the Austro-Hungarian Navy in 1896 and attained the rank of Rear-Admiral in 1918. He saw action in the Otranto Raid and the Battle of the Strait of Otranto and became Commander-in-Chief of the Austro-Hungarian Navy in the last year of the First World War, he was promoted to Vice-Admiral when he was dismissed from his post by Emperor Karl…
              Continuați!

              +3 voturi
              +1
              -1
            • Domnule Lajos , daca vii cu citate din wikipedia , nu inseamna ca esti neaparat erudit. Cand l-am amintit pe Miklos , faceam referire la paradoxul situatiei , ca desi Ungaria nu era riverana niciunei mari , Miki a fost amiral. Cat despre cat de istoric esti talica , da-mi voie sa ma indoiesc. Pe cand eram elev la petrol , abia daca articulai 3 cuvinte romanesti , acu pozezi in mega erudit. Cum ai ajuns matale la concluzia ca eu nu sunt pregatit , sau mai putin pregatit? Cine iti da dreptul la asemenea concluzii? Drept , eu nu am fost scolit pe la organul de propaganda a lui Boszormenyi si nici nu am slujit pe la diferitele imparatii care s-au perindat la conducerea orasului. Oricum un ziarist care plezneste un dezacord gramatical pe care nici un elev de clasa III-a nu il comite , ar trebui sa se abtina de la a cataloga pe altii. Pune mana pe Limba si literatura ROMANE (cum ar fi corect sa scrie pe manuale) si dupa aia vino si vorbeste de la amvon

              --2 voturi
              +1
              -1
            • Ați fost elev la petrol?
              Asta explica multe, inclusiv forma tălică si tutuiala?
              Reușiti să prezentați un amestec splendid de incultură și frustrări.
              Ma simt din ce în ce mai util, probabil sunt printre puținii care încearcă să vă înțeleagă și stă de vorbă.
              Nu disperați, în mine aveți un prieten adevărat, puteți conta oricând pe mine!

              +2 voturi
              +1
              -1
    1. Un prieten adevarat pentru ce? Sa devin mediocru in exprimare ca si tine Lajcsi? Nu imi face placere sa o spun , dar textele tale frate sunt praf d.p.d.v semantic si stilistic. Nu stapanesti deloc scrisul , se vede din felul in care folosesti semnele de punctuatie.Daca vrei sa ne masuram competentele iti stau la dispozitie oricand. Ai sa ramai surprins “baratom”. Si sa nu uiti ca si Tifi a fost elev la petrol. Daca pui eticheta in functie de scoala absolvita cel frustrat esti tu.Si crede-ma ,am facut mai mult pentru cultura judetului Arad , decat ai putea tu sa faci pe parcursul a inca doua vieti. Locul tau e in poala lui Levente , impreuna cu prietenul tau Ando.

      0 voturi
      +1
      -1
      • E o plăcere reală să schimbăm idei, Domnule Tonton, chiar dacă vin înapoi sub formă de lături.
        Închei cu precizări și fapte, nu de alta dar se vede: nu le prea acordati importanță.
        N-am fost niciun minut la ziarul lui Böszörményi – a scrie corect numele cuiva, a nu-l ciufuli prin nume, este semnul elementar al decenței -, dimpotrivă, Domnul susnumit a cumpărat ziarul creat de mine în Decembrie 1989 mult după plecarea mea de acolo.
        A vorbi de poala Domnului Bognár acum când are probleme din cauza accidentului de pe trecerea de pieton este chiar o mojicie, iar despre Ando, ce să mai vorbim, mai bine îi cautati prietenii printre cunosțințele comune.
        A vorbi de semantică și stilistică din situația în care nu cunoști care-i diferența dintre funcționarul de stat si cel public dovedește cel mult inconștiență.
        În rest, cum ați zis: Shalom!

        0 voturi
        +1
        -1
        • Da chiar asa! Care e diferenta intre functionarul de stat si cel public? Cel de stat e privat? Sau? Ajung la concluzia ca debitezi ineptii dupa ineptii numai ca sa fii cel care are ultimul cuvant. Te las in multumirea ta de sine. Nu esti demn de o polemica decenta…Adica nu ai nici resurse nervoase , nici bagaj de cunostinte asa incat sa am cu cine polemiza. Vai de presa noastra… Sper ca ma iarta Ovidiu pentru ca i-am parafrazat rubrica din Flacara Rosie.

          0 voturi
          +1
          -1
          • Am scos vulgaritățile, sper să-mi mulțumiți odată, din cel de al doilea comentariu.
            Rubrica “Ai de presa mea” era a mea de la început( v-am iertat!), rubrica lui Ovidiu, sper să vă ierte, a fost “Soborul cu proști”, o idee sugerată de mine și care se potrivește de minune si aici.
            Eu părăsesc soborul si vă urez să vă suparați odată și pe Dumneavoastră înși-vă, nu doar pe alții.
            Ar fi singura șansă de viitor…

            0 voturi
            +1
            -1
            • Mda. Imi asum ce spun , nu e nevoie sa ma cenzurati. De 2 decenii si ceva , indiferent de stapanire , Bognar e vice. E o functie publica pe viata pentru el. Si de la inaltimea functiei , cu largul concurs al celor de la stapanire , a nenorocit o gramada de oameni. Nu merita nici un scuipat hotul asta sclifosit prin laboratoarele asa zisului partid din care face parte. Desi sunt maghiar imi e rusine ca exista asa oameni precum Levi.

              0 voturi
              +1
              -1
    2. Cat despre Bognar , ma doare hapt` la cuc. Un om rau cu suflet de caine , care a lasat fara acoperis zeci de persoane. Inclusiv pe mine. Ma …(cenzurat redactie)… pe el de la balcon. Si daca il vad ca se tareste …(cenzurat redactie)… mai si un spit in ureche

      0 voturi
      +1
      -1
    3. …asocierea lui GF cu EM facandu-ma sa rad cu lacrimi.Din pacate descrieti o realitate foarte trista si o veti face si de aici inainte, ca alta alternative nu va dau asti.In alta ordine de idei, Franta este la cel putin 250 de ani distanta de RO.In rest, aici e soare si civilizatie.O zi frumoasa si multa sanatate.

      0 voturi
      +1
      -1

    Scrie un comentariu

    9 + 3 =

    Redacția Special Arad își rezervă dreptul de a selecta și a modera comentariile în funcție de relevanța lor față de subiect. Comentariile care nu fac referire la subiectul prezentat nu vor fi aprobate. De asemenea, răspunderea juridică aparține autorului comentariului.

    Logo Aplicatie Special Arad

    Special Arad