Noua Lege 209/2017 promulgată la începutul acestei luni de președintele Klaus Iohannis, care modifică și completează Legea 227/2015 privind Codul fiscal, transformă scutirea de impozit a proprietarilor de clădiri monument istoric din „opțională” (adică la decizia consiliilor locale) în „obligatorie”. Dat fiind faptul că în această vară a trecut de votul consilierilor locali arădeni începerea procedurii pentru supraimpozitarea proprietarilor care își lasă clădirile istorice de izbeliște, am considerat necesar să cerem lămuriri de la persoanele abilitate din cadrul Primăriei Arad. Am dorit să aflăm dacă această promulgare a legii 209 va afecta în vreun fel hotărârea de consiliu.

Arhitectul șef al Aradului, Radu Drăgan, împreună cu Pavel Neamțiu, directorul executiv al Direcției Venituri, ne-au descris detaliat situația în care se află proprietarii clădirilor istorice din Arad. Astfel, am aflat că mari schimbări pentru orașul Arad nu va aduce noua lege, întrucât Aradul are deja stipulat în procedura unei Hotărâri de Consiliu că persoanele care își reabilitează clădirile vor fi scutite de impozit pe o anumită perioadă de timp. Pavel Neamțiu ne-a atras atenția că în mediul online au apărut informații incomplete, căci noua lege prevede într-adevăr o scutire de impozit, dar asta doar în condițiile în care proprietarii își reabilitează monumentul istoric. Practic, ne-a spus acesta, procedura din Hotărârea de Consiliu din Arad e mai expansivă, căci ea scutește de impozit (cu aceeași condiție) atât proprietarii de clădiri-monument istoric (cum prevede noua lege), cât și pe cei care au clădirea în aria protejată a Aradului, deci se adresează unui număr mai mare de proprietari.

 

Noua lege nu are niciun efect asupra viitoarei supraimpozitări

 

Îndată ce ni s-a atras atenția asupra condiției prevăzute de Legea 209/2017, a devenit destul de evident că proprietarii care nu trec la treabă și nu își reabilitează imobilele, sunt în continuare vizați de majorarea impozitelor pe locuință.

Radu Drăgan ne-a informat că cel mai nou raport de evaluare, din 8 noiembrie, arată că în Arad s-a identificat un număr îngijorător de 677 clădiri care prezintă, într-un fel sau altul, semne de deteriorare. Din totalul acestui număr, 222 clădiri au fost identificare ca fiind nesatisfăcătoare, adică într-un grad foarte avansat de degradare. Așadar proprietarii a peste 200 de clădiri din zona istorică a Aradului sunt vizați să plătească de până la cinci ori mai mult pentru impozit, drept „pedeapsă” pentru neglijența lor. Pavel Neamțiu a ținut să atragă atenția că termenul de „supraimpozitare” este folosit impropriu, căci este vorba, practic, de o „impozitare majorată”, iar aceasta nu va fi pusă în aplicare de la o anumită dată, de exemplu 1 ianuarie, cum au crezut unii arădeni, ci în date diferite pentru fiecare situație în parte. În urma inventarului s-au dat anumite punctaje, „note”, pentru starea fiecărui imobil. Deocamdată nu este 100% stabilit dacă fiecare proprietar va primi o majorare identică, sau diferențiată, însă „balanța” se înclină către impozitarea în funcție de „nota” obținută, adică în funcție de gradul de deteriorare. Astfel, unii proprietari vor plăti cu 100% mai mult, alții cu 200%, 300%, 400%, respectiv cu 500%. Însă înainte de majorare, li se dă un termen de 6 luni ca „a doua șansă”, pentru a trece la treabă. Pavel Nemțiu ne-a spus că dacă în acest timp, municipalitatea va observa că proprietarii vor începe să trimită, de exemplu, cereri pentru obținerea unei autorizații, se va pune majorarea impozitului pe „stand-by”. Neamțiu a dorit să sublinieze că această majorare nu e făcută cu intenția de „a lua bani de pe oameni”, ci să-i determine cumva să-și îngrijească imobilele. „Din păcate lumea nu-și repară clădirile numai când încep să devină reale pericole pentru siguranța oamenilor”, ne-a spus acesta.

Din păcate, așa cum am mai spus și în alte articole, nu avem legislație nici care să sancționeze așa cum se cuvine proprietarii care nu respectă normele de reabilitare și repară după capul lor clădirile.

Modificarea în vreun fel a fațadei, de exemplu, nu este încadrată ca o „contravenție”, ci ca o „infracțiune” în Legea 50. Deși sună mai rău, proprietarii se aleg astfel cu o amendă chiar mai mică și direct cu un dosar penal care, în afară de o pată pe reputație, nu le afectează prea mult viața.

Revenind la subiect, în procedura din Hotărârea de Consiliu Local Municipal nr. 351/2015, completată cu nr.470/2016 și prelungită pe 2017 se prevede că proprietarii care își vor reabilita fațada vor fi scutiți de impozit pe o perioadă de 5 ani, iar cei care își reabilitează termic imobilul, vor fi scutiți pe o perioadă de 7 ani.

Dat fiind faptul că în decursul acestor ultime luni au avut loc o serie de întâlniri între municipalitate și asociațiile de proprietari și că, tot în acest timp, în oraș au mai răsărit schele pe unele clădiri din zona protejată a orașului, am fost curioși să aflăm care este numărul de clădiri pe care le-a finanțat Primăria, prin acea opțiune pe care o au proprietarii de a solicita un împrumut financiar pe o perioadă de 5 / 10 ani direct de la municipalitate. Răspunsul ne-a lăsat mască.

 

Deși s-au emis cereri, municipalitatea nu a oferit niciun împrumut proprietarilor pentru reabilitarea clădirilor istorice

 

Motivul? Birocrația foarte întortocheată, spun reprezentanții Primăriei Arad. Radu Drăgan ne-a explicat că există în fiecare an un buget anume ținut deoparte pentru o astfel de finanțare. „Cât?”, am întrebat noi. „500 mii lei”, ni s-a răspuns. Pe moment ni s-a părut o sumă decentă, însă îndată ce am transformat suma în euro ne-am dat seama că nu ar avea cum să acopere o finanțare nici măcar pentru 10% din cele 222 de clădiri cu semnal roșu de alarmă. 500 mii lei sunt cam 107 mii euro, adică aproximativ prețul de cumpărare a… hai să zicem, 2 apartamente dintr-un imobil situat într-o clădire istorică. „Nu e de mirare că municipalitatea nu se înghesuie să dea împrumuturi oamenilor”, ne-am spus. Iar apoi ne-a venit automat următoarea întrebare în gând: Atunci de ce primarul a emis numeroase comunicate de presă prin care încurajează oamenii să-și reabiliteze clădirile cu sprijinul acelui împrumut de la Primărie?”.

Răspuns la această întrebare nu am primit, însă ni s-a explicat că nu e vorba de rea credință, ci că legislația în vigoare e atât de complicată încât dacă Primăria dorește să dea acel împrumut, absolut toți proprietarii unui imobil trebuie să semneze că sunt de acord să se intabuleze în Cartea Funciară drept de creanță, că trebuie semnat un contract și că prin aceste acte, în cazul în care proprietarii nu vor plăti înapoi suma prevăzută, acestora li se poate confisca locuința.

Soluția? Ca de obicei, să te bazezi doar pe spiritul civic al oamenilor. Iar asta, așa cum mai mai spus, e ca și cum te-ai baza în război pe o praștie.

Citește și:
• Autoritățile arădene, „legate la mâini”. La vecini s-a inventat foarfeca. O analiză comparativă între măsurile de protecție pentru clădirile istorice din Arad și alte orașe

• Clădirile „lila-n coțche, verde-n dungi” – Aradul ilegal de pestriț al jumătăților de măsură

• Proprietarii clădirilor monument istoric, scutiți de impozit pe imobil de anul viitor

Raluca Medeleanu, 23 noiembrie 2017, 9:28 AM