Înalta Curte de Casație și Justiție a respins recursul lui Traian Băsescu în care acesta contesta decizia CNCD de a-l amenda pentru declarațiile sale făcute în urmă cu șase ani, la Ljubljana, privind romii nomazi, despre care a afirmat că „mulți dintre ei, în mod tradițional, trăiesc din ce fură”, potrivit reporterntv.ro.

Consiliul Național de Combatere a Discriminării a hotărât, în 10 februarie 2014, că afirmația președintelui Traian Băsescu, din data de 3 noiembrie 2010, conform căreia dintre romii nomazi „foarte puțini vor să muncească” și „mulți dintre ei, în mod tradițional, trăiesc din ce fură”, reprezintă discriminare și încalcă dreptul la demnitate al persoanelor de etnie romă.

„Reclamatul a fost sancționat cu amendă contravențională în cuantum de 600 lei. Colegiul director a aplicat aceasta amendă, ținând cont de faptul că președintele Traian Băsescu nu se află la prima faptă de discriminare”, a menționat CNCD, într-un comunicat transmis la acea dată. Hotărârea a fost luată de Colegiul director al CNCD, cu șase voturi „pentru” și două „împotrivă”.

Fostul președintele, Traian Băsescu a fost reclamat la CNCD de asociația Romani Criss, pentru afirmațiile privind romii nomazi făcute la Ljubljana, în 3 noiembrie 2010. Petiția a fost inițial soluționată prin hotărârea Colegiului director nr.176/04.05.2011 prin admiterea excepției de necompetență teritorială a CNCD, având în vedere faptul că afirmațiile au fost făcute în Slovenia, însă Înalta Curte de Casație și Justiție a anulat această hotărâre, în 21 ianuarie 2014, obligând CNCD să se pronunțe pe fond.

Fostul președintele Traian Băsescu a declarat, în 3 noiembrie 2010, în timpul mandatului de la Cotroceni, că obiectivul cultural al romilor nomazi este să circule din loc în loc și că interzicerea acestui drept ar însemna distrugerea unui pilon cultural, recunoscând că mulți dintre aceștia, „în mod tradițional, trăiesc din ce fură”.

„Chiar dacă au fost guverne care au dat un semnal legat de o eventuală blocare a accesului României în spațiul Schengen datorat problemei romilor sau altor probleme, de exemplu Mecanismul de Cooperare și Verificare, tratăm aceste afirmații doar ca pe afirmații care nu respectă chiar Tratatul de aderare între UE și România”, a declarat Traian Băsescu, la Ljubljana, răspunzând unei întrebări a jurnaliștilor sloveni.

Ulterior deciziei CNCD, fostul președinte Traian Băsescu a contestat amenda primită de la Consiliul Nanțional pentru Combaterea Discriminării (CNCD), motivând că fapta s-a prescris și că a făcut afirmații politice în cadrul atribuțiilor sale.

În cererea de anulare a amenzii aplicate de CNCD, depusă la Curtea de Apel București (CAB) și consultată de Mediafax, Traian Băsescu a aratat că dreptul comun în materia sancțiunilor contravenționale este reglementat de Ordonanța Guvernului 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor. Potrivit actului invocat, „aplicarea sancțiunilor contravenționale se prescrie în termen de 6 luni de la data săvârșirii faptei”.

„Trebuie să spun un lucru esențial – foarte mulți politicieni importanți fac o confuzie legată de romi. Nu putem vorbi despre toți romii. Cei pe care îi vedem umblând prin Europa sunt romi nomazi care provin din România și din alte țări ale UE. Obiectivul lor cultural e să circule din loc în loc. România are peste un milion de romi integrați, sunt parte a societății românești. Ceea ce nu am reușit e legat de integrarea romilor nomazi. Aici trebuie să ne punem noi, nu numai filosofic, ci și în mod practic întrebarea: vorbim despre integrare sau despre asimilare? A le interzice mișcarea înseamnă a le distruge unul dintre pilonii culturali ai romilor nomazi”, a mai arătat Traian Băsescu, în declarația incriminată de CNCD.

Una dintre probleme integrării romilor nomazi identificată de Băsescu este asigurarea educației pentru copii, dar și faptul că mulți dintre aceștia „trăiesc din ce fură”.

„Cum s-o faci pentru copiii romilor nomazi? Va trebui s-o facem! Mai avem o problemă care trebuie spusă și care face dificilă integrarea romilor nomazi – foarte puțini vor să muncească. Mulți dintre ei, în mod tradițional, trăiesc din ce fură. Dacă nu vom recunoaște cinstit și problemele pe care le are etnia însăși, și problemele pe care le avem noi în a cunoaște etnia, nu vom găsi soluția problemei”, a adăugat fostul șef al statului român.