sâmbãtã, 22 iunie, 2024

Special Arad Logo

    Videochat-ul în România, din nou pe buzele tuturor: 5.000 de firme, sute de mii de modele, încasări record în lume şi câştiguri în instanţă!

    de Adriana Barbu | 20 august 2023, 11:26 AM | Naţional | Topic special

    1

    imagine cu rol ilustrativ (foto: freepick.com)

    Una dintre puținele afaceri care merg în România, videochat-ul, e industria care aduce banii pe care alții i-ar fi așteptat din turismul de la noi, din afaceri, din gaze naturale. Ba mai mult, 99% din veniturile obţinute de videochat-urile din România vin de peste hotare, indicând faptul că la acest capitol stă mult mai bine decât turismul.

    Datele au fost făcute publice de şeful ANAF, la scurt timp după ce Fiscul a anunţat că urmărește domeniul videochat-ului şi îşi propune să găsească mijloacele pentru a încasa impozite și taxe de la cei care activează în această industrie: companiile, dar și persoane fizice. Dorinţele statului sunt, însă, greu de pus în aplicare, în condiţiile în care taxarea activității de videochat nu este deloc simplă, ci la fel de complicată, dacă nu chiar mai complicată decât taxarea companiilor digitale. În momentul de față, videochat-ul nu are nici măcar cod CAEN.

    Lucian Heiuș, președintele ANAF, a precizat, în urmă cu câteva săptămâni, faptul că, potrivit estimărilor, care nu aparţin Fiscului, ci datelor adunate din media, în România sunt înregistrate 5.000 de firme în domeniu și că în această industrie lucrează aproximativ 400.000 de persoane. În ultimii ani, manageri ai studiourilor de videochat vorbeau despre 400.000 de modele, dar este posibil ca, potrivit lui Heiuş, aceştia să fi făcut referire și la persoanele care activează în afara țării.

    Videochat-ul de la nivelul Aradului

    Mai multe studiouri de videochat au activat şi în Arad, unul cu sediul chiar în zona centrală a Aradului. Înainte de pandemia de covid, acesta şi-a închis însă sediul. Un alt studio de videochat este deschis şi astăzi în zona Boul Roşu, alte două fiind uşor de identificat în municipiu.

    Discuţia despre videochat-uri a revenit în actualitate în aceste zile şi după un interviu luat Mariei Boroghină, șefa unui lanț de studiouri de videochat, de către Doru Şupeală. Maria plasa România pe primul loc în lume la încasările în acest domeniu și vorbea de zeci de milioane de dolari care intră în economia românească prin intermediul videochat-urilor. Declarațiile managerului de lanțuri de videochat au fost făcute în cadrul podcastul „Hacking Work”, realizat de Doru Șupeală.

    În cadrul interviului este amintit și un caz mai vechi, publicat la acea vreme de mass-media centrală (VEZI AICI), în care o tânără arhitectă a câștigat, în doar 8 luni, 1 milion de dolari din videochat, cei mai mulți provenind însă de la o singură persoană care s-a atașat de româncă. „98% din acest milion a fost făcut cu un singur utilizator, care a îndrăgit-o foarte mult”, spune managera.

    Maria Boroghină a afirmat că acest caz este real, tânăra devenind model la unul dintre studio-urile sale, imediat după ce a terminat facultatea de arhitectură, iar acum este angajată în Dubai la o firmă de arhitectură.

    maria boroghina despre videochat
    (Podcastul de pe Youtube cu Maria Boroghină)

    Mai tari pe videochat decât America şi Rusia

    Industria videochat-ului din România, mai spune Boroghină, este una dintre cele mai profitabile activități lucrative din țară, rezumând, împreună cu Doru Șupeală, că 30% din industria de videochat în care se vorbește limba engleză, la nivel mondial, este în România, țara noastră situându-se pe locul 1 în lume la încasările din această activitate, depășind Rusia și Columbia, țări cu foarte multe modele în domeniu.

    Managerul a mai precizat în podcast (VEZI AICI) că cele mai performante dintre fete ajung să facă și 10.000 dintr-un bacșiș, că un minut de videochat în România poate avea preţ fix la unele studiouri, dar de cele mai multe ori costă între 2 și 10 dolari. Timpul se socotește din prima secundă în care fata a început să vorbească cu clientul, tehnica fiind ca fetele să îl țină pe client on-line cât mai mult, astfel încât să încaseze cât mai mult.

    O începătoare, se arată în podcast, poate ajunge la venituri de la 1.000 de dolari până la chiar 10.000 de dolari, doar în prima lună, ceea ce explică numărul ridicat de românce care activează în această industrie, principala atracţie în acest job fiind desigur banii.

    Potrivit Mariei, un câştig de 10.000-15.000 de lei pe lună înseamnă, în acest domeniu, că „trăieşti de pe o zi pe alta”. Multe dintre fetele aflate în studiurile de care se ocupă managera câştigă între 5.000 – 10.000 de euro pe lună.

    Videochat-ul, un job full-time, pe drepturi de autor

    Pentru modele, videochat-uri este un job full-time, mai spune Maria Boroghină, care trebuie, după ce finalizează munca pe videochat, să învețe bine limba engleză, să știe să vorbească în slang, să arate foarte bine, să se ocupe de aspectul lor și să deprindă arta conversației, care în România nu o înveţi defel la şcoală.

    Boroghină mai crede, însă, că este imposibil ca în România să existe 400.000 de modele de videochat (ar însemna, susţin specialiştii, ca numărul să fie egal cu cel al angajaților din construcții și aproape de două ori mai mare decât salariații din sectorul de tehnologia informației), ci că în viziunea sa există undeva la 200.000 de lucrători în industria persoanelor care fac bani din această zonă de servicii sexuale online, fie că e vorba aici de Videochat, de Only Fans sau de alte platforme, conturile putând fi mult mai multe, însă.

    Managerul mai spune că nu există cod CAEN pentru firmele de videochat, fapt pentru care toţi cei serioşi din industrie au apelat la importante firme de avocatură pentru a le găsi nişa în care s-ar putea potrivi pentru a-şi derula legal activitatea şi a nu fi amendaţi de Fisc, în timp ce modelele lucrează de cele mai multe ori pe drepturi de autor, aşa cum fac artiştii, deşi unele au PFA sau SRL, „ca să poată să-și plătească taxe și impozite”.

    Instanţa le-a dat dreptate

    Revenind la veniturile aduse de aceste studiouri şi de problemele pe care le întâmpină autorităţile în a le impozita, precizăm că în 2022, o societate de avocatură a reușit să convingă instanța de judecată că modelele nu pot încheia contracte de muncă cu studiourile de profil pentru simplul motiv că meseria de videochatist nu este înscrisă în Clasificarea ocupațiilor din România (COR) și nu există un cod în Clasificarea activităților din economia națională (CAEN). Drept urmare, instanța a considerat că soluția încheierii unor contracte de cesiune a drepturilor patrimoniale de autor este legală.

    De curând, Curtea de Apel din Cluj-Napoca a decis, potrivit celor publicate de RFI, să anuleze plata a 1,7 milioane de lei în contul TVA cerută de inspectorii fiscali de la o firmă din domeniu. Fiscul a impus unui studio de videochat să plătească TVA pe care nu ar fi colectat-o, iar decizia a fost anulată de instanță.

    Ca de final, ANAF a publicat pe site un ghid în care se explică modul în care se poate completa declarația unică necesară pentru a calcula veniturile și a plăti impozitele, ghid valabil pentru toate categoriile de contribuabili, nu doar pentru modelele de videochat.

    Cine e Maria Boroghină şi ce înseamnă videochat

    Maria Boroghină a fost model de videochat, a devenit manager de studio, iar apoi manager de training în acest domeniu, având cinci premii internaționale ca ambasador al industriei. În momentul de faţă, conduce o afacere cu peste 170 de modele, 97 de angajați în echipa tehnică, 6 studiouri de videochat, inclusiv o franciza.

    Doru Șupeală este consultant de marketing, management și business, Head of Marketing al unei companii IT și Managing Director al SPOR – Școala Pentru Oameni Responsabili. Este doctorand la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, unde pregătește o teză despre managementul creativității și inovației și realizează podcastul „Hacking Work”.

    Maria Borogjhină susţine că diferenţa dintre Only Fans și Videchat constă în faptul că, în timp ce Only Fans înseamnă să faci conţinut gen poze, video pe care apoi să le vinzi, videochat înseamnă să faci partea de video, streaming, live, ca pe Tik Tok, one to one, banii făcându-se pe ideea de conversaţii. Ambele sunt industrii care se manifestă, însă, în zona adulţilor şi care implică nuditate.

     

    Citeşte şi:

    Un top neoficial plasează România pe primul loc la… videochat. Care sunt sumele câștigate lunar de modelele românce

    Urmărește Special Arad și pe Google News, Twitter, LinkedIn și Instagram!

    Distribuie articolul

    Comentarii

    1. Super tare, acum si Romania e buna la ceva :), doar ca pe termen mediu si lung aceasta meserie are cateva consecințe:
      – stigmatizare și discriminare socială din partea comunității, prietenilor, familiei sau potențialilor angajatori. Acest lucru poate avea un impact negativ asupra sănătății mentale și a stimei de sine.
      – presiunea de a păstra o imagine idealizată în mediul online, ceea ce poate contribui la anxietate, depresie și alte probleme de sănătate mentală. Izolarea și singurătatea sunt și ele posibile riscuri.
      – Industria videochatului poate fi exploatată de rețele de trafic de persoane, care pot recruta victime sub pretextul unor oportunități de lucru în acest domeniu.
      – industria videochatului poate duce la tensiuni și conflicte în relațiile personale, în special în cazul partenerilor care nu sunt de acord cu această alegere profesională.
      – sunt expuși riscului de a avea informațiile personale și intime divulgate fără consimțământul lor. Aceasta poate avea consecințe negative asupra confidențialității și securității lor.
      – pot întâmpina dificultăți în gestionarea fiscalității, mai ales în cazul în care această activitate nu este reglementată corespunzător în țara lor.
      – industria videochatului pot să nu aibă drepturile muncitorilor recunoscute în mod corespunzător, cum ar fi asigurările de sănătate, concediul medical sau plata salariului minim.
      – din industria videochatului pot fi expuși la plăți nedrepte, comisioane mari reținute de platforme sau contracte care favorizează companiile. Exploatarea financiară poate avea loc, mai ales în cazul celor fără cunoștințe juridice sau financiare solide.
      – umărul mare de performeri în industrie poate crea o competiție acerbă pentru atenția și banii clienților, ceea ce poate duce la presiune crescută asupra performanțelor și imaginii personale.
      – multe transmisi private sunt capturate si distribuite pe site-uri destinate exclusiv pt. adulți.

      +5 voturi
      +1
      -1

    Scrie un comentariu

    4 + 9 =

    Redacția Special Arad își rezervă dreptul de a selecta și a modera comentariile în funcție de relevanța lor față de subiect. Comentariile care nu fac referire la subiectul prezentat nu vor fi aprobate. De asemenea, răspunderea juridică aparține autorului comentariului.