vineri, 29 martie, 2024

Special Arad Logo

    Tradiţii şi obiceiuri. Care este motivul pentru care Paştele catolicilor se sărbătoreşte azi, în altă zi faţă de cel al ortodocşilor

    de Special Arad | 21 aprilie 2019, 9:24 AM | Special

    3

    Anul acesta, Paştele romano-catolic se sărbătoreşte cu o săptamână înaintea Paştelui ortodox, care va fi pe 28 aprilie. Decalajul dintre cele două sărbători este, cel mai frecvent, de o săptămână. Această diferenţă dintre cele două date ale aceleiaşi sărbători este una din cele mai interesante şi complicate probleme ale creştinismului.

    Regulile Paştilor, stabilite la Niceea

    Pentru a elimina controversele legate de sărbătoarea Paştilor, în cadrul primului sinod ecumenic de la Niceea, din anul 325, s-a stabilit că Paştile vor fi serbate totdeauna în prima duminică ce cade după prima noapte cu Lună plină de după echinocţiul de primăvară. În acest caz este vorba de coroborarea calendarului solar, în funcţie de care este stabilit echinocţiul de primăvară, cu calendarul lunar, stabilit în funcţie de fazele lunii.

    Totododată, dacă data Paştelui, calculată după prima regulă, cade în aceeaşi zi ca şi Paştele evreiesc, atunci Paştele creştinilor trebuie amânat cu o săptămână.

    Sinodul de la Niceea a mai stabilit şi că data Paştelui din fiecare an va fi calculată de către Patriarhia din Alexandria, iar aceasta o va comunica, la timpul potrivit, şi celorlalte Biserici creştine.

    Alte dificultăţi au apărut în stabilirea datei Paştelui în secolul al XIV-lea, după reforma calendarului, dusă la bun sfârşit de Papa Grigore al XVIII-lea – calendarul rezultat fiind cel Gregorian, în anul 1582. Astfel, cei care au păstrat vechiul calendar, cel Iulian, în vigoare din timpul lui Iulius Cezar, au stabilit ziua Paştelui după acest calendar. Multe state au aderat cu greu la noul calendar gregorian. Ţările protestante l-au adoptat abia spre 1700. În alte ţări, vechiul calendar a rămas în vigoare până în secolul XX.

    Bisericile ortodoxe rusă, sârbă, greacă şi română au adoptat noul calendar abia în 1923, dar aceste biserici au decis ca numai sărbătorile fixe (Crăciunul, Boboteaza, Adormirea Maicii Domnului) să fie stabilite după calendarul Gregorian, iar data Paştelui să se stabilească tot după calendarul Iulian, căruia să i se acorde o corecţie de 13 zile. Rezultă calcule complicate, care duc la o diferenţă de până la cinci săptămâni în celebrarea pascală la bisericile romano-catolică şi protestantă, faţă de cea ortodoxă.

    Obiceiuri de Paşte la credincioşii catolici

    Paştele reprezintă una dintre cele mai importante sărbători anuale creştine, care comemorează evenimentul fundamental al creştinismului, Învierea lui Iisus Hristos, considerat Fiul lui Dumnezeu în religiile creștine, în a treia zi după răstignirea Sa din Vinerea Mare. Data de început a Paştelui marchează începutul anului ecleziastic creştin.

    Cel mai răspândit obicei creştin de Paşte este vopsirea de ouă roşii, a căror prezenţă este obligatorie pe masa de Paşti, deşi în prezent se vopsesc ouă şi de alte culori (verzi, albastre, galbene etc.). În folclorul românesc există mai multe legende creştine care explică de ce se înroşesc ouă de Paşte şi de ce ele au devenit simbolul sărbătorii Învierii Domnului. Una dintre ele spune că Maica Domnului, care venise să-şi plângă fiul răstignit, a aşezat coşul cu ouă lângă cruce şi acestea au fost înroşite de sângele care picura din rănile lui Iisus.

    Cu ocazia sărbătorilor pascale, gospodinele prepară şi alte mâncăruri tradiţionale: pască, drob, cozonac.

    Unele obiceiuri asociate acestei sărbători, cum ar fi iepuraşul de Paşte sau căutarea ouălor colorate, s-au răspândit şi printre necreştini.

    Împodobirea brazilor şi stropitul de Paşte

    În anumite zone din Transilvania, în Sâmbăta Patimilor, băieţii împodobesc brazii cu panglici colorate, iar seara, la lăsarea întunericului, tinerii se strecoară în curţile fetelor de măritat şi le agaţă în brazii la poartă. Fetele, care l-a rândul lor pândesc la ferestre, ştiu pe cine vor răsplăti la stropit, în prima şi a doua zi de Paşte. După numărul de crenguţe primite, fetele din sat ştiu care are cea mai mare trecere la băieţii din comunitate. Pentru copiii din riturile romano-catolice, reformate şi evanghelice, de Paşte vine Iepuraşul care ascunde ouăle colorate prin curţile caselor. Astfel că, în dimineaţa primei zile a Paştelui, cei mici încep goana după găsirea ouălor colorate, pentru a-şi umple coşuleţele.

    Paştele este însoţit de o mulţime de obiceiuri şi simboluri, dar cel mai cunoscut obicei la germani şi maghiari, pe lângă încondeiatul ouălor roşii sau a modernului iepuraş, este cel al mersului cu stropitul sau udatul. Obiceiul îşi are originea în perioada precreştină, ca simbol al vieţii şi fertilităţii, şi în amintirea faptului că evreii i-au stropit cu apă pe adepţii lui Iisus care aduceau vestea Învierii.

    Stropitul

    Obiceiul stropitului se păstrează azi mai mult în mediul rural, cu trecerea timpului el modernizându-se. Dacă în trecut se folosea apa, astăzi se foloseşte parfum sau apă de colonie. Băieţii adunaţi în grupuri merg la fete acasă a doua zi de Paşte, unde întreabă părinţii fetelor dacă primesc cu udatul, în timp ce rostesc o poezie, care diferă de la o regiune la alta a Transilvaniei.

    sursa foto: bzc.ro

    Urmărește Special Arad și pe Google News, Twitter, LinkedIn și Instagram!

    Distribuie articolul

    Comentarii

    1. Era mai bine dacă rămâneam la calendarul Iulian și nu treceam în 1923 la calendarul Gregorian. Dovada ca toate sunt decalate, dupa calendarul iulian toate aveau o rânduiala și o precizie.. Acum în 21 martie, după calendarul Gregorian, e oficial primăvară, dar de fapt e iarna afară pentru ca au fost decalate datele. S au făcut presiuni înainte de 1923 sa trecem la canedarul Gregorian sa ne aliniem Romei, deși ortodoxia avea rânduiala ei și totul era bine stabilit, si mai marii vremii (influențați de anumite cercuri) au cedat presiunilor. Bineînțeles că nu interesează subiectul și de ce am ajuns, în 1923, sa schimbam ceva ce era bun.

      0 voturi
      +1
      -1

    Scrie un comentariu

    6 + 1 =

    Redacția Special Arad își rezervă dreptul de a selecta și a modera comentariile în funcție de relevanța lor față de subiect. Comentariile care nu fac referire la subiectul prezentat nu vor fi aprobate. De asemenea, răspunderea juridică aparține autorului comentariului.