Știri aproape ratate (14). Mai puține despre America, mai multe despre cum simți zăpada, vibratoare și dispozitive de cap, pentru fericire
Mai e vreo știre în care să nu apară cuvântul America? Vreo amintire, vreun vis, vreo speranță sau vreo temere care să nu graviteze în jurul SUA? Mai am cu ce să vin în știrile astea aproape ratate dacă nu vreau să mai merg în America?
Mai poți atinge vreo temă, alta decât cele pe care le lansează de dimineața, dimineața lui, Donald Trump? Mai vorbim altceva în afară de decrete, ziduri, războaie, ce declară Trump despre ele și ce măsuri ia? Mai putem vorbi, de pildă, de feminism, dacă tema asta nu-i pe lista scurtă a lui Trump în zilele în care a decis că e dictator?
Aș zice că da, cu siguranță da, dacă stăm să ne uităm, dincolo de pălăriile Melaniei și scrierile sale, la cifrele astea.
View this post on Instagram
300 de ani e mult, mai putem vorbi lejer, mult și bine.
Și o să se mai vorbească mult și de deciziile lui Trump, cele viitoare, dar și cele luate deja pentru că, chiar și în America, e nevoie de timp și spațiu ca să fie puse în aplicare:
Trump renames Gulf of Mexico to Gulf of America. But is it really that easy?
Nu aș mai insista mult însă pe America și Trump, o face toată lumea, foarte mulți foarte bine (cum e AICI de pildă). Mai apoi, și pentru că nițel din euforia și nebunia momentului a trecut. După prima zi de mandat, ştirile bombă parcă nu s-au mai ţinut lanţ. Au fost câteva, dar au venit la succesiune de câteva ore, nu una după alta ca în prima zi.
America, desecretizările și dorințele defel ascunse
Câteva dintre poveștile din jurul temelor lui Trump le găsiți și aici, deși n-aș fi vrut să pun și eu pe focul pe care au pus lemne cu toții.
Una vine să mai taie din atracția pentru conspirații și oculte. Are treabă cu faptul că Donald Trump a semnat un ordin de desecretizare și eliberare a tuturor înregistrărilor rămase clasificate în legătură cu asasinarea președintelui John F Kennedy, Robert F. Kennedy Sr. și a reverendului Dr Martin Luther King J.
View this post on Instagram
O alta e despre o lume care nouă nu ne spune multe și, poate de aceea, cititorii ne întreabă ce treabă avem să scriem noi despre Groenlanda? Eu nu știu decât ce mi-a spus domnișoara Smilla și ea simțea mai degrabă zăpada, decât vorbea despre ea. Sunt alții, însă, care au mult mai multe de spus despre teritoriul acesta, speranțele și fricile locuitorilor de aici:
O ultimă poveste e despre canalul Panama, legătura dintre oceane pe care Turmp o vrea înapoi:
Furturi de brăţări, de copilărire, de vieţi
Celelalte subiecte pe politica externă, dacă mai sunt unele care să nu includă Statele Unite ale Americii, deși e greu de crezut, sunt cu proteste și atenționări de călătorie:
Atenţionare de călătorie în Serbia. Demonstraţii publice în Belgrad şi în alte oraşe mari
cu furturi de brățări dacice:
şi cu mult prea multă suferinţă într-o lume care crezi că le-a văzut aproape pe toate. Aceasta e şi cea mai tristă dintre ştirile mele aproape ratate: Irakul a decis să accepte căsătoriile cu copiii care au peste 9 ani. Parlamentul a legalizat, clericii sunt cei care decid în viaţa celor mici:
View this post on Instagram
Nu aș sta prea mult nici în zona politicii românești. Ce ar mai fi de spus despre ea care să nu fie deja spus și răspus? Aș insista doar pe materialul acesta care mi s-a părut cel mai important material al săptămânii. Zice totul despre politică, putință și mai ales neputință și indiferență în România.
Singura știre din zona politico-economică românească care mi-a adus zâmbetul pe buze are legătură cu codurile CAEN. Avem nişte joburi noi, avem şi munca sexuală, şi altele, dar le avem reglementate în afara legii. Treabă grea cu Europa şi meseriile lumii.
View this post on Instagram
Unii renunţă la verde, alţii au prea mult, unii dau la schimb autostrăzi
Pe zona de mediu e bine de știu că alții încep anul chiar mai prost decât la Arad, deşi aici mereu avem parte de cele mai spectaculoase promisiuni.
Nu-s greu de făcut, cu implementarea e mai dificil, pentru că în acest domeniu efectele se simt în ani de zile, nicidecum imediat.
Mai mulți copaci de pe Bulevardul Lacul Tei vor fi tăiați. Firma a promis că pentru fiecare copac tăiat vor fi plantați alți 10:
În România, știrile despre mediu nici nu-s chiar atât de dramatice, pentru că nouă ne e încă greu să luăm în serios dezbaterile pe tema încălzirii globale și a efectelor sale. În alte părți, curg studiile și atenționările. De Artica care se înverzește am mai scris. Acum, mai multe studii spun că imensul rezervor de carbon de aici devine o sursă serioasă de emisii. Artica emite acum mai mult carbon decât absoarbe:
A third of the Arctic’s vast carbon sink now a source of emissions, study reveals
Sunt și știri bune din zona asta în continuă ameninţare. Nu aici, e greu pe aici, prin partea asta de lume, ci la Seul:
‘Everyone thought it would cause gridlock’: the highway that Seoul turned into a stream
Dispozitive pentru fericire, sprayuri pentru depresie şi un pic de Ozempic
Din zona sănătății am adunat, însă, cele mai multe știri bune. Temele anului sunt grele şi aici, dar cercetătorii par oameni puşi serios pe treabă.
Virusurile, gripele, amenințarea pandemică, brain rot, alcoolul și medicamentele de slăbit vor ține agenda sănătății în anul 2025, crede The Guardian. Și cred și eu că pe acolo ne învârtim cu toții: între multe frici, tot mai multă prostie și foarte multe obsesii.
Bird flu, brain rot and booze – the health issues you’ll be hearing more about in 2025
Dar citiţi aici ştiri bune şi foarte bune:
Un dispozitiv cu utrasunete ne-ar putea ajuta să fim mai fericiți. Este testat în această perioadă pe 30 de pacienți. Computerul care ar urma să fie implantat sub craniu îi vizează mai ales pe cei cu depresii, adicții, OCD, epilepsie, anorexie etc.
Studiul vine la un an după ce o companie a lui Elon Musk a lansat și ea un studiu clinic care îi are ca țintă pe cei cu paralizii și după un alt studiu care încearcă să redea posibilitatea de a comunica celor care au făcut atac cerebral, prin traducerea gândurile direct în cuvinte.
Brain implant that could boost mood by using ultrasound to go under NHS trial
Lupta cu pierderea în greutate, medicamentele folosite aici și injecțiile s-ar putea să vină în beneficiul altor boli, iar printre acestea se numără depresia şi demenţa. Cercetările au descoperit că persoanele cu diabet zaharat care iau injecții pentru slăbire au un risc redus în alte 42 de afecțiuni. Efectele adverse ale acestor injecţii s-ar putea să fie mult mai puține. Vă mai amintiți de Viagra, medicamentul pentru inimă?
Weight-loss jabs linked to reduced risk of 42 conditions including dementia
Şi tot din zona bună a ştirilor medicale, tot cu demenţă şi depresii, teme principale aici, mai vine şi ştirea cu antibioticele şi vaccinul, care ar fi bune pentru lupta cu demenţa:
Antibiotics, antivirals and vaccines could help tackle dementia, study suggests
Să revenim nițel cu picioarele pe pământ. Există mereu și reversul medaliei. Era așteptat la Ozempic, medicamentul minune care a salvat Danemarca, dar uneori îţi asumi riscul, asta e. E parte din viața.
What they don’t tell you about Ozempic: Major study of 2m users exposes the good, bad and ugly
Şi dacă tot revenim cu picioarele pe pământ, să ne uităm împrejur. Cum o facem contează, se spune, deși eu sunt de partea comparațiilor. Fără ele, n-am fi nicăieri. Nici cu ele nu-i ușor:
How to compare yourself with others fairly
Despre cum ne căutăm în ceilalți, cum ne găsim și cum tare ne place de noi până ne plictisim, puteți citi și în Dilema Veche, în rubrica Adei Docea. Poate nu e chiar despre asta, dar eu așa am înțeles, iar mie de cele mai multe ori îmi place ce înțeleg eu:
Vicii, sănătate și delicii. Plus top 18 cele mai bune vibratoare din anul 2025
Oprirea mea la capitolul vicii grele e scurtă, ca de fiecare dată, dar sper interesantă şi aproape sănătoasă.
Cu drogurile ne împăcăm din ce în ce mai bine, la ketamină revenim săptămână de săptămână. Săptămâna asta pentru sprayul nazal cu ketamină, care ne poate scăpa de depresie.
Cu sexul, dacă nu stăm bine, e bine de ştiu că putem să nici nu stăm rău. Important e să ştim ce alegeri facem. Mai jos aveţi sugestiile experţilor privind cele mai bune 18 vibratoare:
‘I’m a sex writer and these are the 18 best vibrators in 2025’
Şi mâncarea e un drog, iar când e frumos împachetată într-o istorie cu reţele, crează mai multe dependențe. Merită toate viciile:
Din păcate, doar de istorie s-ar putea să vorbim și când vorbim despre pralinele Mozart produse la Salzburg. Fabrica a dat faliment și a pierdut dreptul exclusiv de la le produce. Pe mine încă mă vrăjesc din benzinării.
Fără picioare pe pământ, cu Gaza, dar și cu puțin jazz
Arta vine de obicei să ne desprindă picioare de pe pământ, chiar dacă uneori vine cu lucruri banale, din universul tuturor, doar ca să ne arate că pot fi privite altfel. Şi atunci îţi aduce zâmbetul pe buze. Merită câteva secunde de pauză din încrâncenare:
View this post on Instagram
Tot ca să vă răpesc un zâmbet și ca să vă spun că arta și activismul merg mână în mână uneori, pun povestea asta cu titlu șmecher, cu iz naţionalist:
Dar arta e mai ales aşa şi vine cu toate poveştile de care am vrea să fugim:
View this post on Instagram
Proiectul „Out of Gaza” spune poveștile palestinienilor care au fost răniți în războiul din Gaza și ale celor care acum primesc tratament în Qatar. Simplu, din lumea noastră, cu picioarele pe pământ.
Muzica ne mai poate salva, însă, de toate urile lumii și de toți cei care vor să ne bage în mormânt. Nu mai e mult până în 28 ianuarie, când o să știm ce vedete vin la Jazz X în Timișoara.
Până atunci, las aici unii dintre jazziștii pe care i-am descoperit la un festival de jazz tare frumos, abandonat între timp: Simda.
Mie mi se lipesc de suflet piese, povești, oameni. Îi dezlipesc cu greu, uneori. Sunt ca banda aia adezivă care ţine obiecte de sute de kilograme în suspendare. Ţi-e greu să le desprinzi de ea chiar şi atunci când trebuie neapărat să te debarasezi de acestea. Dar și acesta e farmecul vieții.
Şi unele ştiri mi se lipesc de suflet. În fapt, aşa am început rubrica aceasta: în căutarea unor știri dintr-o lume mai bună, care să mi le lipesc pe suflet, retină, vise.
Aceasta e știrea favorită din știrile aproape ratate de săptămâna aceasta. Are ceva melancolic în ea, dar ce e rău în melancolie, mă întreb și eu ca într-un film lipit și el de mine?
Japan aquarium cheers up lonely sunfish by taping photos of human faces to its tanka
Mai ales filmele sunt cu lipici. E o altă lume care merge bine braț la braț cu lumea ta, dacă ești visător.
Acum putem merge la braț cu Limonov. Nu la Arad, pentru că Cinema City din Arad nu se mai agită de mult cu filme de artă. Se riscă cu unul pe lună şi e suficient. Dar puteţi să fugiţi, scurt, pentru Limonov, la Cinema City din Timişoara. Şi tot la Timişoara, de data aceasta la cinematografele ce ţin de primărie, mai puteţi vedea un alt film ce nu aveţi şansa să-l vedeţi acum, cât e cald, la Arad: Bird.
Ce puteţi face la Arad zilele astea? Puteţi merge la lansare de carte. Big în Japan, a lui Cosmin Leucuţa, e la Cărtureşti Arad, AFI, joi, la piese de teatru la Teatrul Clasic şi la Celălat teatru, la Filarmonică, care vine cu Brahms, tot joi, săptămâna asta. Numai timp să aveţi.
O să fie şi cu vernisaje, expoziţii, săli noi pentru acestea, chiar pe Cicio Pop nr. 15. Dar în februarie, spre final.
Până atunci, eu am rămas la David Lynch și Twin Peaks, n-am mers mult mai departe. Pentru cei obsedați de serial, povestea asta poate să-i întoarcă nițel în timp și la melancolii:
Dacă nu vreţi să ieşiţi din casă, dar vreţi să vă uitaţi a filme, câteva recomandări de pe Netflix vin de la Post Modern:
23 Filme bune Netflix mai puțin cunoscute
Dacă nu vreţi filme, revistele culturale fac pe mai departe topuri despre anul 2024.
Mai jos sunt cărţile anului 2024 în viziunea Observator Cultural. Le găsiți mai pe toate și la noi în librării:
Tot de la Observator Cultural aflăm că „A fost un an echilibrat pentru poezie”.
Cât de echilibrat puteţi citi AICI .
Pentru mine poezia vine cu dezechilibre. Pentru unii cu calm, aşezare, simplitate. Pentru alţii e doar o plasă de siguranţă. Oricum, de fiecare dată vine cu ceva. Ani de zile a venit prin telefon. Mi-am amintit de „Dial a poem”, acest hotline poetic, după ştirea cu codurile CAEN.
N-ar fi frumos să fiţi sunaţi ca să vi se citească o poezie?
De pildă, poezia asta, care se regăsește printre cărţile anului 2024:
Rita Chirian
Dacă o să vi se lipească de suflet?
Citeşte şi:
Urmărește Special Arad și pe Google News, Twitter, LinkedIn și Instagram!
Galerie foto
-
9
-
Comentariile portalului
Pe https://ftc-events.firstinspires.org/2024/ROCMP/awards scrie Judges' Choice Award
"Harambe Cartel" de la Colegiul National "Moise Nicoara Arad" au castigat premiul "Natie prin educatie award", nu premiul juriului.
Da, se vede că v-ați documentat. Păcat că nu vă pricepeți - am terminat filozofie-istorie, istoria fiind a doua specializare și am predat ca profesor Istoria Româ (...)