România ar putea produce alimente mai ieftine cu ajutorul energiei geotermale, arată un raport





Energia geotermală, fluxul de energie termică extras din miezul pământului, ar putea ajuta România și alte țări să producă și să prelucreze mult mai eficient alimentele, potrivit unui raport publicat de Organizația pentru Alimentație și Agricultură a Națiunilor Unite (FAO), spune Solar Magazin.
În unele economii în curs de dezvoltare, jumătate din alimentele produse sunt pierdute după recoltă, în mare parte din cauza prețurilor mari la energia electrică folosită la prelucrarea produselor alimentare, se arată în raportul „Utilizări ale energiei geotermale în Alimentație și Agricultură”, realizat de FAO.
Potrivit relatării oficiale, România și alte țări aflate în curs de dezvoltare ar putea să folosească energie termică pentru uscarea alimentelor, pasteurizarea laptelui și sterilizarea produselor alimentare.
Uscarea alimentelor poate prelungi termenul de valabilitate a produselor alimentare nutritive, cum ar fi peștele și legumele, alimente care, după uscare, ar rămâne valabile pe tot parcursul anului, inclusiv în perioadele de secetă.
Energia geotermală este, de asemenea, o sursă importantă pentru încălzirea serelor, solului și apei pentru piscicultură, se mai arată în raportul citat de Penn Energy.
Printre țările care ar avea mult de câștigat de pe urma exploatării energiei termice pentru agricultură se numără Mexicul, Indonezia, Filipine și economiile aflate în tranziție din Europa de Est, inclusiv România și Macedonia.
Energia geotermală și agricultura
„E o sursă de energie regenerabilă, curată și ieftină, care poate fi valorificată imediat după ce s-a făcut investiția”, spune Carlos da Silva, economist la Organizația pentru Alimentație și Agricultură a Națiunilor Unite. „Prin utilizarea unei surse regenerabile de energie, reduci costurile și totodată impactul producției și prelucrării alimentelor asupra mediului”.
Cercetarea sugerează că încălzirea serelor cu ajutorul energiei geotermale poate reduce costurile pentru combustibil cu până la 80%, oferind economii importante agricultorilor.
„Energia geotermală în agricultură poate contribui în mod semnificativ la veniturile agricultorilor, oferă locuri de muncă și îmbunătățește securitatea alimentară în țările în curs de dezvoltare”, adaugă Divine Njie, coeditor al raportului.
De la energie electrică la agricultură
La nivel mondial, 38 de țări folosesc în prezent energia geotermală în producția agricolă, iar 24 dintre acestea generează și electricitate cu ajutorul ei. Islanda, Costa Rica, El Salvador, Kenya, Noua Zeelandă și Filipine își asigură peste 10% din necesarul de energie electrică cu ajutorul surselor de căldură naturale.
Majoritatea acestor state folosesc energia geotermală la încălzirea spațiilor și în scopuri recreative, lăsând potențialul agricol neexploatat.
Totuși, proiecte agricole geotermale de succes sunt acum în curs de desfășurare în mai puțin de jumătate din aceste țări, inclusiv în acvacultură, agricultură și prelucrare.
Un exemplu de utilizare a energiei geotermale: Uscarea ardeilor iuți și a usturoiului în Thailanda
Ardeii și usturoiul sunt foarte populari în Thailanda, unde oamenii îi consumă fie proaspeți, fie uscați. Într-un proiect energetic, căldura reziduală de la o centrală geotermală este folosită la uscarea acestor produse alimentare importante, în compartimente care pot stoca 450 kg de ardei iuți sau 220 kg usturoi.
Temperaturile aerului necesare sunt 70 de grade Celsius pentru ardeiul iute și 50 de grade Celsius pentru usturoi. Energia totală consumată este de doar 13,3 megajouli per kilogram de apă evaporată pentru ardeiul iute, și 1,5 MJ / kg de apă pentru usturoi. Acest tip de uscător are costuri de funcționare relativ reduse, și poate fi utilizat în orice condiții meteorologice.
Comentariile portalului
LoL. Cica impartiali. Hai ca e buna asta!
Ce jenant! La Munchen a venit JD Vance care spune in clar ca anularea alegerilor s-a realizat de sistem la influnete din UE si au folosit argumente subrede provenite de (...)
De ce nu se prezintă un punct de vedere sau o declarație și din partea celor care au respins accederea scriitorului în rândul academicienilor ? Așa ar fi (...)