Știri Arad. Informația potrivit căreia cel mai înalt prelat al Lumii Catolice, Papa Francisc, va fi prezent la Mănăstirea „Maria Radna” în data de 2 august, 2015, a trecut de la rangul de zvon la cel de știre probabilă – asta după ce prezențele Cardinalului Joachim Meisner, arhiepiscop al Kölnului, a încă unui cardinal și a președintelui României, Klaus Iohannis, precum și a mai multor miniștri și înalți funcționari clericali, sunt, deja, sigure.
 „Numai în acestă dimineață m-au abordat pe străzile Lipovei cinci persoane, întrebându-mă dacă e adevărat că vine Papa Francisc în luna august, la Mănăstirea Radna” – ne-a mărturisit Andreas Reinholz, Canonicus Arhidiaconus în cadrul Capitoliului Catedralei Diecezei Romano—Catolice de Timișoara, mai „pe românește”, preot paroh al Basilicii Minor „Maria Radna.” „Sigur că prezența Papei ar fi o deosebită onoare pentru noi, toți, și sigur că ne punem speranțe în prezența Sa. Este un vis pentru noi – și nu ar fi o dorință exagerată. Oficial, acest lucru nu s-a confirmat – dar știm să Suveranul Pontif a luat la cunoștință despre această posibilitate, a luat-o cât se poate de în serios și nu a refuzat-o. Ce pot să vă spun cu certitudine e că vor veni președintele României, doi cardinali, trei miniștri, președintele episcopilor din Germania și multe alte oficialități cu rang înalt” – ne-a mai informat administratorul principal al Mănăstirii.

Până pe data de 2 august, așadar, constructorii sunt presați să termine ampla lucrare, în valoare de 47 de milioane de lei (peste 10 milioane de euro), ce implică restaurarea bisericii principale și a altor trei monumente istorice din cadrul complexului, precum și amenajarea spațiilor din jurul ansamblului mănăstiresc, până la marginea DN 7.  La ora aceasta se lucrează la consolidarea turnurilor din beton, înalte de aproape 70 de metri, care datează din anul 1911 – dar „regina investiției” va fi, cu siguranță, Muzeul Ecumenic Maria Radna, situat în cele nouă foste chilii ale mănăstirii, și care va cuprinde colecția de obiecte de cult de patrimoniu. Muzeul va avea ca tematică pelerinajul bisericesc și mănăstiresc în perioada cuprinsă între secolul al XVII-lea și prezent.

Există – pe lângă multă speranță, mărturisită deschis atât de prelați, cât și de credincioșii catolici, ortodocși și… cum altfel?… toate confesiunile – și argumente „de culise” care ar face posibilă prezența Papei Francisc la Lipova… și asta dincolo de faptul că Biroul de presă al Vaticanului nu a infirmat zvonul – o întrunire pe acestă temă urmând să aibă loc la începutul lui martie. Între acestea, faptul cunoscut că Papa este un iubitor al Sfântului Francisc de Assisi – de la care și-a preluat numele de Suveran Pontif – iar Muzeul Ecumenic reface istoria Ordinului Franciscan din sud-estul Europei, cuprinzând obiecte de o valoare religioasă inestimabilă. Mai este demn de reținut, în aceeași ecuație, că Biserica aferentă Mănăstirii a fost ridicată în anul 1992 la rang de Basilica Minor cu hramul „Maica Harurilor”, de către Papa Ioan Paul al II-lea… dar în acea perioadă, o vizită papală în România abia era luată în calcul (având să se petreacă abia în 1999, la București).  Pe de altă parte, ecumenismul este tema principală care face obiectul majorității întrunirilor dintre clerici, la ora actuală, mai cu seamă a celor de credință creștină – iar un moment mai potrivit decât inaugurarea unei mănăstiri catolice istorice într-un spațiu ortodox prin excelență, s-ar putea să mai fie greu de găsit…

Argument politic

Site-ul e-communio.ro scria încă acum un an că „Ministrul de externe al României, Titus Corlăţean, după o vizită scurtă dar intensă, efectuată marţi 28 ianuarie, 2014, la Vatican, a spus într-un amplu interviu acordat redacţiei române Radio Vatican  că o vizită a Papei Francisc în România „ar fi, din punct de vedere politic, o ocazie excepţională”. A subliniat cu prudenţă diplomatică: „O asemenea posibilitate implică şi dialogul cu Bisericile din România, în continuitate cu spiritul de colaborare consolidat în urmă cu 15 ani de vizita istorică a Papei Ioan Paul al II-lea.”  Corlăţean a ţinut să menţioneze că în cadrul colocviilor la nivel înalt, desfăşurate la Vatican, a transmis omologului său, arhiepiscopul Dominique Mamberti, Secretar pentru Raporturile cu Statele, admiraţia şi speranţa cu care „şi noi, în România, privim la mesajul Papei Francisc”, fiind „un mesaj care denotă foarte multă dragoste, caritate, bunătate, inimă deschisă faţă de cei în nevoie, şi o modestie de care Biserica creştină în general are nevoie”.

Mai trebuie, așadar, reiterată oferta, cu argumente mai puternice în plan ecumenic, înalt-spiritual și multicultural. Inclusiv – sau mai ales – insistându-se din partea membrilor administrației locale… dacă ni se permite un sfat.

De citit, pentru cei mai exigenți într-ale limbajului cu specific diplomatic, dar și de către cei care vor să cunoască mai multe aspecte ce țin de acest subiect, articolul  publicat pe site-ul Ambasadei României pe lângă Sfântul Scaun şi Ordinul Suveran Militar de Malta – http://vatican.mae.ro –, la momentul când Bogdan Tataru-Cazaban, ambasadorul Romaniei pe langa Sfantul Scaun, s-a intalnit pentru prima oară cu Suveranul Pontif.