joi, 22 februarie, 2024

Special Arad Logo

    Se vede un omor instituțional al „localei” după moartea unui polițist

    de Valer Mărginean | 24 noiembrie 2023, 7:44 AM | Recomandările editorilor | Viața, așa cum e

    1

    Indiferent de statutul social al victimei sau a ucigașului, omorul este omor și trebuie înțeles și tratat la fel, fără a face diferență între „prinț și cerșetor” sau, dincolo de povești, între polițist și boschetar, între bețiv sau drogat și academician. Sigur, când am susținut că omorul este omor indiferent de situație, victimă sau făptuitor, nu am avut în vedere diferitele modalități și circumstanțe de comitere a omorului sau calitatea unor subiecți, care pot agrava fapta, ci viața, adică cea mai importantă dintre valorile sociale ocrotite prin legea penală.

    Dincolo de conotațiile juridice, viața are aceeași valoare, indiferent de persoană sau de condiția socială a acesteia. Acest adevăr a mobilizat cel mai mult polițiștii locali arădeni care au organizat momentului solemn din fața Palatului Administrativ.

    Marea lor nedumerire era, în linii mari, concentrată în jurul unei întrebări la care caută răspuns de câteva săptămâni. „Înțelegem foarte bine că lumea s-a revoltat pentru ceea ce s-a întâmplat cu acel tânăr zis Vișinel. Dar nu mai înțelegem de ce viața luată unui polițist local nu a mai generat același tip de revoltă. Ce să înțelegem, că viața unui polițist local este mai puțin importantă decât a unui civil?”.

    Citiți aici: 5 minute de reculegere în memoria polițistului local ucis în timpul serviciului (Video)

    I-am criticat de multe ori pe polițiștii locali arădeni pentru excesul de zel, vecin cu răutatea (sau, uneori, cu cruzimea), manifestat în unele acțiuni, exces provenit, poate, din pregătirea precară sau, poate, din „ordinele” primite de la șefi. Joi însă, au arătat tuturor că știu să se ridice la nivelul unui moment solemn, cu mare încărcătură emoțională chiar și pentru cei neimplicați, darămite pentru ei, oricând expuși unei posibile agresiuni, ca și colegul lor din Pitești. Educația sănătoasă, iată, trece dincolo de bariera pregătirii profesionale sau de ordinele șefilor.

    Chiar dacă toți aveau câte ceva pe suflet și ar fi avut ce să spună sau ce să ceară, au avut tăria de caracter să nu transforme scurtul moment de reculegere într-un protest care, cu siguranță ar fi degenerat. Pentru că în jurul instituției și angajaților, dar și mai mult a conducerii, s-a format de ceva vreme o atmosferă suficient de ostilă încât să se „aprindă” la cea mai mică scânteie.

    Lașitate complice a conducerii

    Dincolo de încă nelămuritul „caz Vișinel”, dar și de altele (asupra cărora, în cel mai laș mod cu putință, atât conducerea Poliției locale Arad, cât și a Primăriei, au tăcut), dincolo de multele probleme organizatorice cu care se confruntă instituția condusă, încă, de Adrian Toma (pe care domnia sa le-a generat, cu complicitatea conducerii Primăriei), condiția polițiștilor locali arădeni a ajuns, acum, într-un mare impas.

    Posibil ca și în alte municipii sau orașe să fie la fel, dar pe noi ne interesează ce se întâmplă în Arad. Unde, pentru prima dată în scurta istorie a poliției locale, un director este lăsat să facă absolut ce vrea, să amestece atribuții și competențe și să treacă dincolo de prevederile legii (de exemplu, în ce privește dirijarea traficului rutier), iar primarul, laș și complice, să nu intervină, să permită un astfel de mod de lucru.

    Este de neînțeles cum i se permite directorului Toma să „învârtă” oamenii, fără nicio noimă și, uneori, fără modificarea corespunzătoare a fișelor de post – Doamne ferește de un control adevărat la Serviciul „cadre”!

    Acum, Poliția locală este condusă discreționar, în baza unor dispoziții șmecheresc trasate, dar niciodată asumate de director prin semnătură, astfel încât toată responsabilitatea acțiunilor rămâne în seama polițistului local. Acesta este și motivul pentru care, dincolo de pregătirea profesională, care nu se mai face sub domnia lui Toma, polițiștii fie „sar calul”, fie mimează munca.

    Omor instituțional

    Simt că sunt conduși de unul sau mai mulți oameni cu competență discutabilă și lipsiți de curajul răspunderii, iar urmarea firească este să încerce să se protejeze, așa cum le dictează instinctul de conservare.

    Urmarea firească, vizibilă și din turnul Primăriei, este lipsa de performanță (reală, nu declarată în limbaj corporatist-intelligenccu care-și dă gata cuceririle), atât individuală, cât și a instituției.

    Iar de aici, până la pierderea încrederii cetățenilor nu a fost decât un pas. Ceea ce, din perspectivă managerială înseamnă pur și simplu omor instituțional. Și nu din culpă.

    Voci tot mai puternice

    După nefericita întâmplare din Pitești, polițiștii locali din toată țara au început să ridice vocea și să ceară modificarea statutului lor. Și, cu siguranță vocile lor se vor auzi din ce în ce mai tare, până vor catadicsi policienii cu putere de decizie să-i asculte. Cum spuneam, puteau profita de emoția înmormântării colegului lor din Pitești și să înceapă să-și strige necazurile.

    Onorant pentru ei că n-au făcut-o. Este timp pentru revendicări și, mai ales, pentru clarificarea acestora. Deocamdată se știe că vor cere, în primul rând, acordarea unui alt statut polițiștilor locali, care să-i așeze în rând cu ceilalți polițiști, nu doar în ce privește vârsta de pensionare si nivelul pensiei, dar și în ce privește protecția lor în timpul intervențiilor.

    Greu de crezut că vor obține așa ceva, cu actuala legislație. Pentru a beneficia de aceleași drepturi, trebuie obligatoriu să aibă și aceleași atribuții, altfel nu se poate justifica statutul. Or, să primească astfel de atribuții este foarte greu, spre imposibil.

    Ar putea solicita însă, o altfel de școlarizare, plus dreptul de a se perfecționa, anual, ca orice funcționar public – am mai atras atenția că polițiștii locali sunt singura categorie de funcționari publici cărora le este interzis să se perfecționeze, cursurile organizate în prezent neavând vreo legătură cu activitatea poliției locale.

    Ar mai putea solicita modificări ale legislației, atât în ce privește circulația rutieră, cât și ordinea publică. Și, de ce nu?, poate ar obține acum, înainte de alegeri, mai mult decât promisiuni.

    În orice caz însă, polițiștii locali vor putea spera la mai bine, inclusiv la protecție în timpul serviciului, abia când vor reuși să se constituie într-un sindicat la nivel național. Un sindicat al poliției locale, nu „celule” sindicale afiliate pe la diferite „pro-meridiane” care nici nu cunosc specificul muncii în polițiile locale, nici nu au vreun interes să lupte „la baionetă” pentru „locali”.

    Citiți și: Avem Poliție locală. De ce? Și dacă tot o avem, ce facem cu ea?

    Urmărește Special Arad și pe Google News, Twitter, LinkedIn și Instagram!

    Distribuie articolul

    Comentarii

    1. Vali, ai avut dreptate când ai spus că ”mimează munca”. În rest retorică. Secția asta de poliție locală nu va fi agreată niciodată de cetățean. Îi văd, îi cunosc, îi văd în cluburi, pe șosele, îi văd cum se comportă ca și civili. Agresiv și fără niciun bun simț. În civil. Iar în uniformă, ferească! Zici că ei sunt Dumnezeu pe pământ. Mai știi? Când eram mici fiecare avea câte unul în clasă căruia îi plăcea să vină la tine și să-ți arate pumnii: ”Ce, mă? Vrei bătaie?” Și-ți căra câțiva pumni, așa, în joacă. Ei, ăștia-s polițiștii locali. Fără supărare, cunosc o grămadă care au ajuns în așa zisa poliție locală venind din presă. Unde n-au excelat deloc. Nu e cazul tău, tu ai fost și ai rămas un ziarist bun. Dar cunosc, și cunoști și tu, unul care-a ajuns mare de tot. Și care nu era în stare să scrie două fraze coerente. A ieșit la pensie de curând. Mai știu și care-s în funcție încă, tot așa, din presă. Au văzut oportunitatea, la un moment dat, și s-au băgat. Prin pile, nepotisme și relații. Și cunosc o grămadă care-au venit în poliția locală din domenii care n-au avut nici în clin nici în mânecă cu poliția. Ăștia nu sunt polițiști, Vali, și nici nu vor fi în veac! Au făcut un curs acolo, de ochii lumii, au dat un examen, tot așa și gata, ei sunt polițiști. Nu. Nu așa se aplică legea. Îi văd cum conduc, n-au nicio treabă cu legile circulației, pentru ei nu există, ei își permit orice. Bineînțeles, cu mașina poliției locale. Că-n rest nu-mi dau seama dacă-s polițiști sau nu. În fine, ”mimează munca”. De ce spun asta? Din mai multe motive, n-o să le înșir aici da-ți spun numai unul: ți se pare normal ca traficul să fie dirijat în intersecții numai pe vreme bună și când semafoarele funcționează? Când plouă de ce nu-i vezi deși nu sunt semafoare și e oră de vârf? Atunci nu-s mai polițiști? În fine, s-au întâmplat prea multe. Încă de pe vremea gardienilor publici cu care lumea îi asociază. Nu mai amintesc de conducere, știu pe cineva care a fost șef mare venind de pe postul de magazioner la Vagoane. Hai să fim serioși! În fine… populația de rând n-o să înghită așa zisa poliție locală veci pururi.

      +12 voturi
      +1
      -1

    Scrie un comentariu

    0 + 8 =

    Redacția Special Arad își rezervă dreptul de a selecta și a modera comentariile în funcție de relevanța lor față de subiect. Comentariile care nu fac referire la subiectul prezentat nu vor fi aprobate. De asemenea, răspunderea juridică aparține autorului comentariului.