Mărului, strada Mărului... Suprafața pe care cei care ne conduc orașul o tot anunță ca viitoarea zonă de agrement a Aradului, zona în care s-au investit peste 24 de milioane de lei, în care s-au demolat zeci de cocioabe al căror loc a fost luat, din păcate, de gunoaie…

Am scris de câteva ori despre strada Mărului deși nu am fost niciodată pe acolo, sau mai bine zis, nu am fost de mai bine de trei decenii pentru că mai mergeam la scăldat la Homoc pe la începutul anilor 90… Parcă-s amintiri dintr-o altă viață.

„Întrucât constructorul nu s-a încadrat în termenul limită de finalizare a lucrărilor, Primăria a pierdut restul de bani europeni care mai erau necesari să acopere investiția de „revitalizare” a străzii Mărului într-o zonă de agrement, în condițiile în care proiectul s-a scumpit deja de două ori și a stors milioane din bugetul local chiar dacă nu trebuia să stoarcă niciun leu”, așa își începe colega mea Raluca Medeleanu investigația apărută pe Special Arad în urmă cu o săptămână. Iar tot ceea ce a scris acolo m-a făcut și mai curios.

Acum am trecut pe strada Mărului printr-un adevărat concurs de împrejurări. Aveam două ore la dispoziție să întâlnesc un prieten din cartierul Alfa, iar articolul colegei mele Raluca Medeleanu legat de acest proiect, plus articolul scris în urmă cu mai bine de o lună despre cele „mai mult de 40 de clădiri neautorizate care urmează să fie demolate”, m-au făcut să trec pe sub podul de la autostradă să văd ce se întâmplă.

Câteva bănci (n.r. de șezut pe ele, nu pentru depozitat banii), alei, ba chiar și o filigorie, așa e la intrare.

Se văd și urme de demolare. Au dispărut multe imobile neautorizate, au rămas în picioare cele „cu CF și cu autorizație”, dar au mai rămas totuși câteva la care, probabil tot cei din Primărie, se mai gândesc. Se mai gândesc pentru că „așa-i la noi” când se împarte dreptatea. Imobilul neautorizat al unui fost polițist, tatăl unui consilier local municipal, a rămas în picioare. La fel și cu imobilul unuia care e rudă cu o persoană importantă din Primărie… Probabil nu s-a dorit să le strice începutul de an și am și aflat că rândul lor la demolare a fost amânat pentru luna martie. Din cauza – nu datorită – lor am scris și eu în ultimii ani despre strada Mărului.

Am rămas și cu un gust amar și chiar cu miros pestilențial pe alocuri. O spun și oamenii care au treabă prin zonă că zilnic apar pe Mărului zeci de camioane cu gunoaie care descarcă acolo, aproape de renumita pistă de biciclete. Practic, pista este acoperită cu noroi de ai putea liniștit să filmezi scene din romanul „Ion” al lui Rebreanu. Ne și imaginăm cum ar fi să coborâm din mașină, încălțați cu teniși albi, de pânză, pe această pistă de biciclete. Săracii teniși, ar fi la ultima purtare.

„Nu vine un camion, două, șapte sau nouă. Vin zilnic zeci de camioane, descarcă gunoiul aici, și seara apare unul cu lama și îl nivelează. Pute câteodată de nu poți sta pe aici”, ne spune o persoană care cunoaște foarte bine zona în toate etapele ei. E clar că cei care își aruncă acolo încărcătura o fac cu știrea celor de „mai sus” și fără niciun risc, pentru că de fapt și de drept, amenzile sunt mari pentru așa ceva. Nu și pe Mărului…

Am văzut recent un serial pe Netflix, „Ești ceea ce mănânci”, și am rămas blocat pe imaginea cum în Carolina de Nord, la fermele de porci, proprietarii acestora „irigă” seara câmpurile din acea zonă cu fecalele și urina de la porci. Vântul poartă toate acele mizerii pe hainele aflate la uscat ale familiilor care încă locuiesc pe lângă ferme. Pe Mărului nu se irigă cu fecale, dar și gunoaiele tot un… mare rahat sunt.

Ar putea ieși ceva frumos pe Mărului, strada Mărului, dar pentru asta trebuie să se vrea, trebuie ca dreptatea să fie una pentru toți și mai trebuie ca gunoaiele să-și găsească altă adresă.

Valoarea totală a proiectului a ajuns la peste 27 milioane de lei. Deci investiția a depășit cu mult suma asigurată din bani europeni (17,5 mil. lei ).

„Pe lângă această sumă, Primăria a mai achitat pe cheltuiala proprie și demolarea zecilor de cocioabe ilegale care se întindeau de-a lungul străzii Mărului și străzii Sabinelor (zona vizată de proiect), dar și în vecinătate. Unele persoane care au rămas astfel fără acoperiș au primit locuințe sociale, altele nu, în funcție de disponibilitate și de rezultatele dosarului întocmit de Direcția de Asistență Socială (o condiție era ca ele să lucreze). Demolările au fost efectuate treptat, de-a lungul anului 2022, dar și 2023”, ne mai scrie Raluca.

Am lăsat la final câinii și această veșnică luptă om versus animal. Demolarea acelor barăci sau cocioabe, ce or fi fost ele, au lăsat în urma loc haite întregi de câini, câini care cândva locuiau cu familiile care au fost mutate din acea zonă, cele mai multe în locuințe sociale în care animalele nu-și mai găseau locul. Astfel, câinii au rămas pe loc, dar niciunul dintre ei nu mai au stăpân. Iar patrupedele sunt acum un real pericol pentru bicicliști dar și pentru pietonii care trec prin zonă.

Ceea ce se dorește a deveni zona de agrement a Aradului nu este momentan decât un măr stricat al acestui oraș, un loc în care mai este mult, foarte mult de lucru, până se va apropia de cele declarate de oficiali. Cât despre cei 93 la sută despre care vorbesc ei… toate cele spuse nu îmi par decât niște cifre spuse într-un an electoral, nimic mai mult.

• Citește și: Adevărul se vede limpede din dronă. Viitoarea zonă de agrement a Aradului nu e gata în procent de 93 la sută, decât pentru administrație · Special Arad