Viitorul educației și cercetării în era Inteligenței Artificiale – o temă intens abordată, dar fără doar și poate esențială peste tot în lume, a fost dezbătută joi la amiază într-o conferință la Universitatea „Aurel Vlaicu” din Arad, în Sala Festivă din Complexul M.

Invitații conferinței „The Role of Artificial Intelligence in Scientific and Educational Processes – Perspectives for the Future” au fost prof. dr. Mitja Jermol, de la Jožef Stefan Institute (Slovenia), titularul Catedrei UNESCO privind Tehnologiile Deschise pentru Resurse Educaționale Deschise, și prof. dr. Valeriu Beiu, cadru universitar UAV, expert în arhitecturi de calcul de inspirație biologică și infrastructuri de calcul pentru AI.

Prezentările celor doi, urmate de dialogul cu studenți și profesori, dar și reprezentanți ai mediului de afaceri din zona industrială arădeană, s-au axat pe oportunitățile, provocările și responsabilitățile pe care această tehnologie le aduce în mediul educațional.

Întrebarea esențială: „Cum funcționează AI?” și proiectele IRCAI

Prof. univ. dr. Mitja Jermol

Chiar la începutul conferinței s-a precizat că accentul nu va fi pus pe tehnologia din spatele inteligenței artificiale, ci pe consecințele imediate pentru societate. Totuși, pentru a explica implicațiile reale, o parte consistentă a prezentării s-a concentrat tocmai asupra întrebării „Cum funcționează AI?”.

„AI nu înseamnă doar LLM (Large Language Models – chatboturi precum ChatGPT sau Gemini)”, a afirmat prof. dr. Mitja Jermol, evidențiind importanța programelor de inteligență artificială dedicate unor sarcini specifice, cu un grad mai mare de acuratețe față de cele generaliste. El a prezentat pe scurt câteva dintre astfel de programe dezvoltate de către echipa internațională de cercetărori (din care face parte) la IRCAI – Centrul UNESCO pentru Inteligență Artificială, instituție cu sediul în Slovenia.

Clienții și colaboratorii IRCAI sunt jucători mari în mediul economic  și mediatic internațional, companii precum Accenture Labs, Siemens, Google Labs, Microsoft Research, IBM Watson, British Telecom, Bloomberg, The New York Times sau Wikipedia.

Programele IRCAI deservesc domenii foarte diverse: analiză antreprenorială și predicții economice, detectarea automată a anomaliilor și defecțiunilor, vizualizarea datelor complexe, precum și analize web în timp real, detectarea opiniilor și a dezinformărilor în știri sau alte analize semantice și contextuale pentru companii mass-media și motoare de căutare. Pentru UNESCO, IRCAI dezvoltă inclusiv un program AI care optimizează resursele educaționale deschise, traseele de învățare și micro-certificările.

Prof. dr. Mitja Jermol a subliniat că aceste sisteme AI își pot explica deciziile programatice, spre deosebire de chatboturile comerciale – o problemă majoră în industria AI, unde modelele generative avansate funcționează în mare parte mai degrabă ca niște „cutii negre”, dezvoltatorii neavând habar, în continuare, cum funcționează cu exactitate tehnologia.

Cine „ne va lua joburile”, de fapt?

Despre tema intens vehiculată în ultimii ani, că „AI ne va lua locurile de muncă”, profesorul slovenian susține că, de fapt, oamenii care înțeleg schimbările inevitabile și cei care folosesc deja aceste tehnologii sunt cei care „ne vor lua locurile de muncă”, nu programele AI în sine.

Primul său sfat pentru studenți care vor o carieră în acest domeniu, fie ca programatori, fie ca antreprenori: „Începeți acum, cât încă nu e prea târziu!”, subliniind ritmul accelerat în care avansează AI.

Totuși, această idee a fost nuanțată ulterior.

Cât de sustenabilă este evoluția AI?

Prof. univ. dr. Valeriu Beiu

Ritmul actual de dezvoltare a tehnologiilor AI nu este sustenabil pe termen lung, a avertizat prof. dr. Valeriu Beiu: pentru a atinge Inteligența Artificială Generală (AGI) – un nivel apropiat de inteligența umană – ar fi nevoie de „10.000 de sisteme ChatGPT, fiecare specializat într-o sarcină specifică. Atunci am avea ceva apropiat de creierul uman”.

Prof. dr. Valeriu Beiu a atras atenția și asupra limitărilor fizice: consumul energetic al serverelor AI se dublează la fiecare trei luni, iar resursele minerale necesare pentru producția de microcipuri, în special cuprul, sunt finite.

„Zeci de miliarde nu sunt de ajuns. Sute de miliarde? Putem discuta. Dacă se pune un trilion… suntem în business!”, a explicat prof. Beiu, referindu-se la investițiile gigantice ale companiilor din Silicon Valley precum OpenAI, Alphabet, Apple sau Meta.

Cei doi profesori au explicat și principiile de bază ale funcționării Generative AI. Modelele sunt construite pe predicții lingvistice, iar apariția „halucinațiilor” se datorează, în parte, faptului că chatboturile sunt programate să nici nu conceapă răspunsul „Nu știu”, chiar și atunci când nu au suficiente date pentru unul corect.

Prof. dr. Valeriu Beiu a oferit o analogie sugestivă: pentru un om, o carte publicată este o lucrare finalizată, dar pentru AI, ea reprezintă doar un set de date brut, folosit pentru a genera automat capitole noi și variante posibile de conținut extins, alegând mereu soluția cea mai probabilă statistic.

Concluzia, simplă dar relevantă, formulată în timpul conferinței, a fost că riscul major nu este AI în sine, ci tendința oamenilor de a renunța la gândirea critică și de a se baza excesiv pe răspunsurile generate automat. De aceea, educația rămâne fundamentală în orice domeniu științific și în orice carieră viitoare – cu sau fără AI integrat.

Înaintea conferinței, de altfel, cei doi profesori invitați au purtat discuții cu conducerea Universității „Aurel Vlaicu”, analizând oportunitățile și soluțiile practice pentru integrarea unor programe AI în procesul de învățământ și în cercetările academice arădene.

Citește și:

Inteligența plagiată (1)

Inteligența plagiată (2)