33 de companii publice, 2.122 de angajați, o cifră de afaceri de 468,2 milioane de lei, datorii de aproape 449 de milioane de lei și un profit net cumulat de 32,11 milioane de lei. Sunt cifrele care descriu, în câteva rânduri, economia publică a județului Arad, așa cum apare ea într-o nouă aplicație care analizează toate companiile publice din România.

Potrivit creatoarei acestei aplicații, pentru prima dată, oricine poate vedea, într-un singur loc, câte societăți publice funcționează într-un județ, câți oameni lucrează în ele, cât produc, cât datorează și dacă sunt profitabile sau, dimpotrivă, supraviețuiesc doar pe hârtie.

Aplicația a fost realizată de fostul deputat Cosette Chichirău și își propune să ofere o imagine completă asupra celor 1.715 companii publice existente în România. Dincolo de cifrele naționale, platforma permite o analiză până la nivelul fiecărui județ și a fiecărei companii, iar în cazul Aradului conturează o radiografie interesantă a modului în care este organizat sectorul economic aflat în proprietatea autorităților locale și a statului.

Facem din start precizarea că astfel de aplicații pot conține erori, așa cum a fost cazul aplicației care analizează exercițiile bugetare ale primăriilor din România, Transparenta.eu, dar sesizate acestea sunt corectate pe parcurs și oferă încet, încet o imagine cât mai clară și transparentă a statului, după ani de zile de întuneric.

Arad, cifrele statului: 33 de companii publice şi angajaţii lor

Revenind la aplicația de acum, pe care o puteți accesa de AICI, Aradul apare cu 33 de companii publice, fiind depășit în regiunea de vest de toţi vecinii: de Bihor, care are 74 de companii publice (cele mai multe din țară), de Timiș, cu 53, de Caraș-Severin, cu 41 și de Hunedoara, cu 39.

Totuși, imaginea se schimbă atunci când priveşti întreaga hartă pusă la dispoziţie de aplicaţie. Există numeroase județe cu și mai puține societăți publice, printre care Alba, cu doar 16, Mureș și Suceava, fiecare cu câte 17, Satu Mare cu 22 sau Sibiu cu 31. Harta realizată în cadrul aplicației pare, de asemenea, să scoată în evidenţă un fenomen interesant: vestul României concentrează, în general, mai multe companii publice decât alte regiuni.

Când vine vorba de datorii, Bihorul e din nou în față, cu cele 654,28 milioane lei datorii însumate de la toate societățiile statului, dar Timișul e sub județul Arad, cu datorii de doar 305,95 milioane lei, față de cele 448,97 milioane de lei ale companiilor din judeţul nostru.

Revenind doar la Arad, cele mai mari societăți publice din județ sunt Compania de Apă Arad, cu 757 de angajați, și Compania de Transport Public Arad, cu 509 salariați. Urmează CET Hidrocarburi, cu 189 de angajați, RECONS, cu 146, Gospodărirea Comunală Arad, cu 102, Aeroportul Arad, cu 56, Târguri, Oboare și Piețe, cu 43. Companiile din judeţ vin doar apoi să ocupe poziţii în acest clasament. Primele din judeţ sunt Urbi-Serv Pecica, cu 40 de angajaţi, urmată de Ocolul Silvic Dumbrava, cu 36 de salariați.

Menționăm că, potrivit celor indicate în aplicație, datele sunt valabile pentru anul 2025.

În același timp, aplicația evidențiază și existența unor societăți fără niciun angajat, precum Lunca Cigherului-Tăuț SRL, Aeroseb Company SRL, Gospodăria Siculana SRL, Selectiv Soc Colectare SRL sau Industrial Park Zerind West SRL, semn că nu toate entitățile existente în registre mai desfășoară efectiv activitate.

Iată-le mai jos, ordonate descrescător, după numărul de angajați:

COMPANIA DE APĂ ARAD SA – 757 salariați
COMPANIA DE TRANSPORT PUBLIC SA – 509 salariați
CENTRALA ELECTRICĂ DE TERMOFICARE HIDROCARBURI (C.E.T. HIDROCARBURI) SA – 189 salariați
RECONS SA – 146 salariați
GOSPODĂRIREA COMUNALĂ ARAD SA – 102 salariați

AEROPORTUL ARAD SA – 56 salariați
ECO INEU PHARE 2004 SA – 47 salariați

TÂRGURI, OBOARE ȘI PIEȚE SA – 43 salariați
URBI-SERV PECICA SA – 40 salariați
OCOLUL SILVIC DUMBRAVA RA – 36 salariați
TERMO-CONSTRUCT SA (Sebiș) – 33 salariați
REGIA PUBLICĂ LOCALĂ „OCOLUL SILVIC ZĂRANDUL” RA – 32 salariați
ECO LIPOVA SRL – 30 salariați

REGIA PUBLICĂ LOCALĂ – OCOLUL SILVIC VALEA MUREȘULUI RA – 28 salariați
COMPANIA DE APĂ CRIȘ SRL – 26 salariați
REGIO INTEGRAL SA – 18 salariați
REGIA AUTONOMĂ „ADMINISTRAȚIA ZONEI LIBERE” CURTICI-ARAD RA – 15 salariați
PREST COM SÂNTANA PAVAJ SRL – 12 salariați

SERVICII GOSPODĂRIRE APATEU SRL – 7 salariați
PIETRARUL CODRU MOMA SRL – 7 salariați
HERBA AMBIENT CERMEI SRL – 5 salariați
COM FEL CONSTRUCT SRL – 5 salariați
CENTRALA ELECTRICĂ DE TERMOFICARE ARAD SA (C.E.T. ARAD) – 4 salariați
AMBIENTAL SERVICE CERMEI SRL – 4 salariați
EDILITAR GOSPODAR CERMEI SRL – 4 salariați
GRANI LINE-TRANS SRL – 4 salariați

LUNCA CIGHERULUI-TĂUȚ SRL – 0 salariați
AEROSEB COMPANY SRL – 0 salariați
GOSPODĂRIA SICULANA SRL – 0 salariați
SELECTIV SOC COLECTARE SRL – 0 salariați
INDUSTRIAL PARK ZERIND WEST SRL – 0 salariați

GOSPODĂRIREA COMUNALĂ ARCHIȘ SRL – numărul de salariați nu este precizat
SELEUȘEANA SRL – numărul de salariați nu este precizat

CET Arad, inactivă dar cu patru angajați

Un detaliu intersant care poate atrage atenția este situația CET Arad. Compania figurează în aplicație ca fiind inactivă, însă apare în continuare cu patru angajați pentru anul 2025. Cel mai probabil, societatea se află încă în proceduri judiciare/administrative, caz întâlnit și la alte companii din țară.

Una dintre concluziile cele mai interesante ale analizei realizate de Cosette Chichirău este existența a aproximativ 125 de companii aflate oficial în faliment, lichidare sau dizolvare, dar care continuă să existe în portofoliul statului și să aibă împreună peste 3.200 de angajați. Autoarea aplicației le numește sugestiv „morți uitați”, considerând că simpla lor radiere ar reprezenta un prim pas într-o reformă administrativă necesară.

1.715 companii de stat, 250.000 de angajați și 146 de miliarde de lei datorie

Dincolo de situația Aradului, aplicația oferă probabil cea mai amplă imagine de ansamblu realizată până acum asupra companiilor publice din România. Cele 1.715 societăți aflate în proprietatea statului și a autorităților locale însumează aproximativ 250.000 de angajați, realizează o cifră de afaceri de 95 de miliarde de lei și au datorii totale de 146 de miliarde de lei, echivalentul deficitului estimat al României pentru anul 2025.

Care au fost motivele care au dus la nașterea aplicației?

„Am construit o aplicație pentru a verifica companiile publice. De ce? Pentru că sunt 1.715 companii publice în România, cu 250.000 de angajați, 95 miliarde lei cifră de afaceri și datorii cumulate de 146 miliarde lei (cât tot deficitul pe 2025 al României). Este un portofoliu imens, divers și complex, pe care cetățenii au dreptul să-l înțeleagă mai bine, iar Guvernul trebuie să-l administreze mai eficient.

Găsiți aplicația aici: https://cosettechichirau.github.io/companiipublice/

Concluzia? E complicat… dar să ne uităm pe date”, spune Cosette Chichirău, care amintește că „în aplicație avem istoric pe ultimii 10 ani”. 

Găsiţi AICI întreaga argumentaţie pentru această aplicaţie.

11 miliarde profit datorită marilor companii energetice

La prima vedere, imaginea pare chiar încurajatoare, mai spune autorul aplicației. Companiile publice au înregistrat, cumulat, un rezultat net pozitiv de peste 11 miliarde de lei. Numai că analiza din spatele aplicației arată că această concluzie este înșelătoare. Cosette Chichirău vorbește despre iluzia profitului, explicând că succesul financiar al întregului portofoliu este rezultatul conjuncturii create de explozia prețurilor din energie.

În realitate, aproximativ 57% din profitul tuturor companiilor publice este produs de numai trei societăți: Hidroelectrica, Romgaz și Nuclearelectrica. Practic, performanțele acestora maschează pierderile consistente înregistrate de sute de alte companii ale statului.

Companiile și ierarhizarea lor

Pornind de la aceste date, autoarea aplicației susține că statul ar trebui să trateze diferit companiile pe care le deține. Există societăți strategice – aeroporturi, porturi sau companii din domeniul energetic – care trebuie protejate prin management profesionist și scoase din logica numirilor politice. Alte companii furnizează servicii publice esențiale și trebuie administrate eficient, chiar dacă necesită subvenții transparente. În schimb, entitățile fără utilitate reală sau cele care există doar în acte ar trebui comasate ori desființate, pentru că ele consumă resurse fără a aduce beneficii comunităților.

Fenomenul aplicaţiilor care au în centru banul public

Aplicația realizată de Cosette Chichirău face parte dintr-un fenomen care începe să capete amploare și în România. Tot mai multe persoane, organizații neguvernamentale, jurnaliști sau instituții publice construiesc platforme care adună și valorifică volume uriașe de date publice, pe care le transformă în informații ușor de înțeles pentru toată lumea. Multe dintre aceste aplicații sunt realizate (și) cu ajutorul inteligenței artificiale, care joacă un rol tot mai important în analiza și actualizarea acestor baze de date. Cu toate acestea, meritul unor astfel de proiecte nu aparține exclusiv tehnologiei.

Înainte ca AI-ul să poată identifica tendințe, comparații sau anomalii, cineva muncește săptămâni sau luni întregi, adună informațiile din sute sau chiar mii de documente, le verifică, le standardizează și le organizează într-o formă pe care algoritmii o pot interpreta corect mai apoi.

Exemplele sunt din ce în ce mai numeroase. Platforma Transparența.eu oferă o imagine asupra modului în care sunt cheltuiți banii publici, Ministerul Sănătății a lansat recent o platformă care prezintă situația tuturor spitalelor publice din România – de la gradul de ocupare al paturilor și până la indicatorii financiari –, publicația Școala9 a prezentat zilele trecute un calculator al salariilor din învățământ realizat de Radu Ioan Stoichiță mulat perfect pe tensiunile de acum privind noua lege a salarizării și pe nevoile unor informații clare, directe. Autorul acestei ultime aplicații explica faptul că a folosit modelul Claude pentru dezvoltarea aplicației, însă cea mai mare parte a muncii a constat în corelarea mai multor acte normative și baze de date pentru ca rezultatele oferite profesorilor să fie cât mai exacte.

Citește și: Aradul, pe locul al doilea în țară la gradul de ocupare a paturilor de spital. La Mocrea, gradul de ocupare depășea 120%

Aplicația dedicată companiilor publice realizată de fosta deputată oferă pentru prima dată posibilitatea de a privi într-o singură imagine un sector economic uriaș, despre care, până acum, informațiile existau doar fragmentat, în rapoarte greu de consultat, fiind aproape imposibil de accesat fără o muncă sisifică. Orice arădean poate vedea acum cum arată economia publică a județului, cine sunt principalii angajatori, care este dimensiunea datoriilor, care este profitul și unde există semne de întrebare.

Citește și:

Aeroportul Arad va prelua temporar toate zborurile de la Aeroportul Internațional Timișoara