sâmbãtã, 14 septembrie, 2024

Special Arad Logo

    Enola Day – „Organele” și corupția. Efectul de gașcă

    de Lajos Notaros | 9 august 2024, 7:57 AM | Opinii | Recomandările editorilor

    19

    Pornesc de la ancheta-investigație a colegului Tomck@t din Specialul de luni (vezi AICI).

    Un exemplu de jurnalism profesionist și responsabil, dovadă, pentru cei mereu puși pe deprecierea jurnalismului, că nu, nu a murit de tot. Există, chiar și în provincie, chiar și la Arad, chiar și în condițiile în care gașca și „organele” nu sunt deloc încântate de asta.

    Povestea începe în negura timpurilor, cam pe atunci când, poate într-un trib care a crescut peste nivelul la care mai poate fi controlat de un șef dat naibii, oamenii nu mai puteau supraveghea puterea celor care îi conduceau în numele unei solidarități reale. Atunci când solidaritatea firească și de dorit dintre oameni s-a transformat în ceva pe care noi, cei de azi, îl considerăm ca fiind ceva firesc și de neînlocuit: complicitatea între cei care își arogă drepturi pe care nu le au. Dar pe care, prin forța împrejurărilor, al obiceiurilor și al privilegiilor astfel obținute, le consideră ca fiind absolut meritate și normale.

    1 1

    Modernitatea de peste două sute de ani se luptă cu schimbarea acestei mentalități tribale. Toate revoluțiile, toate reformele din modernitatea occidentală tocmai asta vizează: renunțarea la deprinderile tribale și feudale, crearea unor societăți bazate pe meritul adevărat și pe legea care se aplică tuturor, indiferent de locul ocupat în societate. Că îi spune democrație sau stat de drept contează mai puțin, importantă este ideea după care oamenii sunt egali în fața legii, aprecierea lor făcându-se strict pe baza meritelor lor autentice. Decisiv este să fie muncitori și creativi, onești și gata de ajutorarea celuilalt dacă nevoia o impune. Adică norodul, nu tagma jefuitorilor.

    Pe aici pe la noi, în general în partea aceasta mai estică a Europei, treaba nu a fost deloc simplă, procesul de modernizare socială fiind întrerupt mereu de interese vetuste, de o politică nu de puține ori inumană, ajunge să ne gândim la nazismul începutului de secol XX sau la socialismul de tip sovietic care l-a urmat. Vorbim de societăți care legalizează tocmai obiceiurile și procedurile care fac din corupție baza sistemului.

    Corupția, așa cum îi și spune numele, este modul prin care cei care se consideră, dintr-un motiv sau altul, peste ceilalți, fac astfel încât legile pentru ei să nu fie valabile sau aplicate cu mare atenție pentru ca astfel avantajele lor ilegal obținute să nu sufere foarte tare.

    3 1

    Aici, pe la noi, prin Arad și împrejurimi, având în vedere diversele influențe așa zise culturale – ungurești, nemțești, evreiești, sârbești și slovace – fenomenul are un specific oarecum uman, mai acceptabil așa, care decurge din lejeritatea cu care sunt tratate aceste reguli pe la alții mult mai dure și cinice.

    De regulă, vine cineva, ahtiat după mărire și avere – rareori arădeni get-beget ajung în fruntea rețelei – și se pune pe treabă. Își face amici – nu prieteni! – și relații, dacă e cazul se însoară cu cine trebuie, cu alte cuvinte formează o rețea proprie, care ascultă numai de el.

    Cu câteva excepții și care sunt corectate pe parcurs, alege oameni inferiori sieși, indivizi care sunt ușor de convinși că fără el, fără șeful „famigliei”, sunt niște nimeni plini de praf și greșeli de exprimare. În scurt timp, doi-trei ani, rețeaua este gata și începe să producă beneficii celor din interior.

    Pentru cei tineri spun, acest sistem din cele mai vechi timpuri a fost anihilat doar pentru câțiva ani, cel mult zece, imediat după scandalul din Decembrie 1989. Atunci, vă spune cineva care a fost în mijlocul evenimentelor și a urmărit cu o privire avizată cele ce se întâmplau, în anii nouăzeci, nu era nimeni pe aici – dar nici în țară –, să se ridice peste ceilalți, să controleze toată afacerea publică.

    Primarii, arădeni, Rațiu, Moisescu, Branc, Neamț, Popa, se bazau pe sprijinul popular, încercau să își facă treaba cum ar trebui și cum ar fi corect, fiind oarecum lăsați în pace de structura de putere coruptă care scârțâia. Ar fi de spus multe aici, dar timpul ne presează și atenția cititorului se pierde ușor, ajunge să vă spun că pe atunci ziariștii erau respectați și oarecum temuți, oamenii intrau fără spaime în instituții, iar funcționarii publici făceau tot ce știau ei mai bine ca nimeni, înainte de toate alegătorul, să nu se supere.

    Treaba s-a schimbat în jurul anului 2000, atunci când a devenit clar pentru toți că nu e aici nimic deosebit sau nemaivăzut, vezi doamne, democrație de tip occidental, avem de-a face cu aceeași Mărie și care și-a pus acum o pălărie de marcă. Chanel sau naiba mai știe care. Adică e trai, neneacă, sunt bani, iar alegătorul e prost, poate fi controlat mult mai ușor acum în era site-urilor de socializare.

    4

    Și uite așa, la începutul anilor 2000 s-a format sistemul care ne caracterizează acum.

    Cu Ghiță Falcă venit din Brad, intrat, prin căsătorie, pe ușa din față în lumea arădeană. Cu oamenii pe care i-a adunat în jurul său, în frunte cu Ioțcu, dacă va mai aduceți aminte de el, Cionca și încă câțiva, cei din nucleul original. Între timp, grupul s-a mărit, au venit sau migrat sau, pur și simplu, s-au lipit cei care, prin contraselecție, corespund criteriilor: loiali, ascultători, contribuitori și doritori de la mai mare. Nu-i numesc pe toți, sunt cunoscuți bine de arădeni, apar zilnic pe FB și podcasturile realizate de cei care se cred jurnaliști din jurul lor.

    2 1

    Nu mai are rost să insist pe ceva ce pare la mintea cocoșului: acest sistem este vegheat și controlat din umbră de „organele”, structuri moștenite și transformate doar atât să corespundă intereselor acestor băieți deștepți care pot fi găsiți peste tot în țară, la Arad fiind reprezentați de cei pomeniți sau nu mai sus.

    În acest context, faptul că funcționarii publici au fost transformați – de fapt nici nu au apucat să devină adevărați funcționari publici – și ei în slugi, așa cum reiese asta din ancheta colegului Tomck@t, nu este nicio surpriză…

    Urmărește Special Arad și pe Google News, Twitter, LinkedIn și Instagram!

    Distribuie articolul

    Comentarii

    1. Excelent discursul domnului Moisescu din final și din păcate la fel de actual.
      Și când vedem politicienii tineri din gașca amintită realizăm că sunt conduși de metehne și mentalități care ar fi trebuit să apună odată cu sfârșitul lor administrativ.
      Pe domnul Moisescu nu l-a împiedicat vârsta să fie un om integru și cu un sistem de valori oneste din contră a fost un om înțelept, nu viclean ca Falca, e o mare diferență, pupilele lui Falca îl vad ca un om înțelept. Nu! Este doar viclean.
      Iar viclenia nu este apanajul oamenilor onești un om viclean nu va fi ghidat niciodată de un sistem de valori decât de oportunitatea de moment.
      Este evident ca și cei asociați lui Falca în diverse forme mai mult sau mai puțin vizibile sunt conduși de aceiași viclenie.

      +6 voturi
      +1
      -1
    2. OK, am inteles.
      Privilegii, privilegiati, politruci. Iresponsabilitate, deresponsabilizare, institutii de control slabe, impotente, jalnice. Privilegiati, inculti, agramati, incuiati, orgoliosi, infecti dar protejati de sistemul corupt, obedient, dependent dintr-o tara captivă lor. Populatia o gloata fara putere, fara cultura, fara viziune, fara pretentii, proasta, inculta, moarta de foame, umila, slugarnica, duplicitara ipocrita si autista.
      Totusi, schimbarea vine de la o minoritate si niciodata de la majoritate. Majoritatea muta muntii cand se solidarizeaza. In rest, cam am mai spus, o simpla gloata.
      Dar nici minoritate nu avem. S-a integrat si minoritatera in gloata si merge pe solganul: n-are rost, e greu, nu se poate … din confort si prostie sau din lasitate.
      Gandim prea mult cu capul si prea putin cu inima …. zicea cineva care mi se pare ca are foarte multa dreptate. Cinism mercantil oportunist versus valori, principii, solidaritate. Concluzia: suntem niste jeguri si ne multumim sa supravietuim. Simpli idioti utili – existam sa-i tinem in tot mai mult lux pe politruci.
      Diferenta intre noi si porci … cateva kilograme.

      +11 voturi
      +1
      -1
      • M-am prins, vorbim ca să ne aflăm în treabă.
        Eu vă spun doar atât: având în vedere vârsta mea, am văzut destule. Am văzut cum se trăia de pe o zi la alta prin 50, început de șaizeci, cum s-a născut speranța și s-a transformat în deșertăciune prin 60-70, cum se stătea la cozi cu biletul de rație prin optzeci, am văzut amicii fugind peste graniță tot cam pe atunci – unii împușcați, alții la răcoare, câțiva reușind să ajungă pe pământul făgăduinței -, așa că iertați-mi optinismul, dar, cu toată corupția recurentă, în România nu s-a trăit niciodată așa de bine precum acum. Ideea este că doar de noi depinde dacă facem pasul în față să îl batem pe loc.

        +8 voturi
        +1
        -1
    3. @ E Nola
      Depinde ce cu ce compari.
      De ce v-ați limitat la perioada ceaușistă și n-ați mai mers până în precambrian … când era și mai rău, când se chinuiau trilobiții, care la rândul lor trebuiau să fie mulțumitori ”șefilor lor” că erau mult mai evoluați decât euglena?
      Normalitatea n-ar trebui să fie și ea un reper pentru comparații? Ziua de azi nu se poate compara tot cu ziua de azi, eventual dintr-un spațiu mai funcțional?
      Pe logica asta este așa de bine că putem percepe critica ca blasfemie, ca lezmajestate, ca trădare ca să ajungem să ne condamne vipurile de 2 bani că suntem niște ingrați? Lipsește să ni se scoată ochii că nu suntem suficient de obedienți și de plini de recunoștință pentru bunăstarea adusă de salvatori ai neamului, gen Falcă și trupa.

      +4 voturi
      +1
      -1
    4. Cu mii de scuze, și pe domnul Gheorghiof l-ați uitat. O fi el de la Vinga, dar tot arădean!
      Aradul postdecembrist a avut trei primari numiți, Silviu Rațiu, Titu Gheorghiof și Mircea Henț, apoi cinci aleși, Cristian Moisescu, Dumitru Branc, Dorel Popa, Gheorghe Falcă și Călin Bibarț, cât și doi interimari, Vaslentin Paul Neamț și Călin Laurențiu Bibarț.
      am menționat lista nu pentru dvs., domnule profesor, ci pentru cei mai tineri. Dintre aceștia, au trecut la cele sfinte Mircea Henț, Mitru Branc și Dorel Popa.

      +2 voturi
      +1
      -1

    Scrie un comentariu

    0 + 4 =

    Redacția Special Arad își rezervă dreptul de a selecta și a modera comentariile în funcție de relevanța lor față de subiect. Comentariile care nu fac referire la subiectul prezentat nu vor fi aprobate. De asemenea, răspunderea juridică aparține autorului comentariului.