luni, 22 iulie, 2024

Special Arad Logo

    De ce ajungem să credem în teorii ale conspirației

    de Special Arad | 25 decembrie 2014, 10:32 AM | Stuff

    0

    Cu siguranţă aţi ajuns măcar o dată în miezul unei discuţii aprinse, în spaţiul real sau virtual, despre nenumăratele scenarii conspirative care ar explica, spun adepţii acestor teorii, diverse evenimente. Masoni, Illuminati, Noua Ordine Mondială sunt doar câteva dintre cele mai vehiculate forţe în repertoriul conspiraţionist, pe care îl împărtăşesc foarte multe categorii de oameni. Un grup de cercetători a documentat, de-a lungul a opt ani, cele mai răspândite teorii ale conspiraţiei din SUA şi raportarea indivizilor la ele.

    Cercetarea, publicată recent într-o revistă academică, arată, în primul rând, că aceste teorii sunt foarte răspândite: cel puţin jumătate din americani sunt de acord cu cel puţin una dintre teoriile aflate în circulaţie. În al doilea rând, predispoziţia de a crede în aceste teorii nu ţine cont de rasă şi nici de gradul de educaţie. Atât minorităţile etnice, cât şi albii, atât cei needucaţi, cât şi cei cu studii sunt înclinaţi să fie de acord cu unele dintre aceste teorii, în proporţii comparabile. În al treilea rând, teoriile conspiraţioniste se răspândesc pe întregul spectru ideologic. Mai mulţi conservatori cred, de pildă, că Barack Obama şi-a falsificat certificatul de naştere, în vreme ce mai mulţi liberali cred că atacurile de la 11 Septembrie au fost o înscenare făcută de americani. Există însă şi teorii care au succes la fel de mare în rândul celor cu orientări de dreapta şi de stânga.

    Cercetătorii au încercat însă să treacă dincolo de corectitudinea sau incorectitudinea acestor teorii, pentru a afla de ce se bucură ele de o susţinere aşa de mare în rândul oamenilor. Cea mai plauzibilă ipoteză, spun autorii studiului, este înrădăcinată în anumite mecanisme psihologice. Creierul nu a evoluat pentru a înmagazina destul de profund informaţii despre economia industrială, despre terorism sau medicină, aflându-se în continuare orientat spre supravieţuirea în condiţii ostile. Astfel, creierul uman ar fi programat să proiecteze existenţa unor prădători nevăzuţi, gata oricând să atace, şi să presupună că între evenimente distincte există legături mai puţin transparente. Astfel, teoriile conspiraţioniste ar reflecta cum înţelegem intuitiv lumea şi cum ne asigurăm propriul confort emoţional. Aceste teorii, în care persistă modelele arhetipale ale conflictului dintre buni şi răi sau alte elemente narative, ar căpăta în mintea oamenilor aceeaşi valoare de adevăr cu cea a faptelor verificabile.

    Principala problemă care derivă din această interpretare este dificultatea de a contrazice prin argumente teoriile conspiraţioniste. Când este vorba de teorii care au legătură cu anumite politici publice – cum este, de pildă, controversa vaccinării copiilor -, este cu atât mai dificil să lupţi cu aceste teorii. De aceea, spun cercetătorii, o cale mai bună decât raţiunea este, pentru o mai bună înţelegere a mecanismelor de adeziune la teoriile conspiraţioniste, empatia. Astfel, putem pătrunde mai adânc în adevărata miză pentru care cineva se încrede în teorii conspiraţioniste.

    Sursa: TotB.ro

    Urmărește Special Arad și pe Google News, Twitter, LinkedIn și Instagram!

    Distribuie articolul

    Scrie un comentariu

    1 + 7 =

    Redacția Special Arad își rezervă dreptul de a selecta și a modera comentariile în funcție de relevanța lor față de subiect. Comentariile care nu fac referire la subiectul prezentat nu vor fi aprobate. De asemenea, răspunderea juridică aparține autorului comentariului.