joi, 20 iunie, 2024

Special Arad Logo

    Cum se schimbă industria parfumului. De ce anumite ingrediente dispar din compoziţie

    de Special Arad | 26 decembrie 2014, 12:18 PM | Stuff

    0

    Sunt două tipuri de parfumuri în lume: parfumurile celebrităţilor, create pentru a realiza profituri rapid, până când capitalul de imagine al starului se prăbuşeşte, şi parfumurile clasice, create cu ingrediente scumpe. Dar chiar dacă anumite parfumuri au rezistat timpului, multe dintre ingredientele şi cantităţile utilizate s-au schimbat.

    După cum a informat recent Financial Times, ingredientele şi cantităţile utilizate sunt supuse unor reguli din ce în ce mai restrictive de către structura responsabilă cu reglementarea în acest domeniu,International Fragrance Association.

    Un motiv pentru aceste măsuri este că unele ingrediente cheie – ca lichenul Evernia prunastri (care se dezvoltă pe scoarţa stejarilor ori a altor copaci), găsit în parfumuri ca Mitsouko, oferit de casa de parfumuri Guerlain – sunt alergice. Alte restricţii sunt aplicate iasomiei şi ylang ylang.

    Sănătatea, se pare, învinge plăcerea. În ultimii 50 de ani au apărut îngrijorări privitoare la reacţii alergice provocate de anumite molecule din parfumuri. Materialele organice sunt în aceeaşi oală ca cele sintetice. Fiecare ingredient sintetic conţine o singură moleculă, dar ingredientele naturale sunt formate din multe tipuri de molecule, fiecare fiind un potenţial agent alergen. Aşa a ajuns iasomia pe lista neagră. Două molecule din lichenul amintit mai sus, atranol şi chloraatranol, sunt responsabile de reacţiile alergice.

    Mulţi parfumieri sunt îngrijoraţi de faptul că nu există un înlocuitor pentru mirosul inimitabil al lichenului Evernia prunastri şi încearcă să convingă responsabilii din Comisia Europeană să stabilească niveluri ale prezenţei ingredientului în parfumuri, în locul eliminării sale.

    Comerţ cu ingrediente înmiresmate

    Substanţele parfumate sunt cunoscute de mii de ani. Vechile civilizaţii din Orientul Mijlociu şi Apropiat cunoşteau miresmele emanate de tămâie şi de lemnul de santal atunci când ard. Aceste proprietăţi au generat un comerţ lucrativ.

    Astfel, acestea au ajuns în alte zone geografice, ca Egiptul faraonilor. Arabii, acum 1000 de ani, perfecționau arta utilizării distilării cu abur a plantelor pentru a obţine uleiuri esenţiale, proces prin care se obţineau şi produse secundare, ca apa înmiresmată (de exemplu, apa de trandafiri, populară în Arabia şi în zilele noastre). Către finalul Evului Mediu parfumurile încep să aibă mirosurile pe care le ştim astăzi, fiind create pe baza uleiurilor esenţiale şi alcoolului.

    În Evul Mediul nu se aplica parfumul pe corp; Henry al V-lea, de exemplu, ţinea în preajmă ingrediente ca moscul ori ambra cenuşie pentru că se credea că protejează împotriva bolilor şi a mirosurilor pestilenţiale. Henry de Navarra, probabil cel mai popular monarh francez, mirosea atât de urât, încât cea de-a doua sa soţie, Maria de Medici, a leşinat când l-a întâlnit prima oară. După revoluţia din 1799, denumirea Apă de colonie a devenit sinonimă cu Napoleon Bonaparte, care achiziționase cantităţi impresionate.

    Ingrediente prin sinteză

    Până în cea de-a doua parte a secolului al XIX-lea parfumurile erau create în întregime pe bază de ingrediente naturale, obţinute în cea mare parte prin presare ori distilare. Pe măsură ce chimiştii au început să înţeleagă structura moleculelor şi cum să se sintetizeze, noi mirosuri au fost posibile.


    Sinteza a asigurat materialele cunoscute în cantităţi suficiente, dar a generat apariţia unora noi, necunoscute. Parfumul Fougere Royale (Houbigant) utiliza cumarina sintetică din anul 1882, izolată iniţial din boabele de tonka în 1820, iar parfumul Jicky (Guerlain) a utilizat vanilia sintetică începând cu 1889, creată prin reacţia Reimer-Tiemann, descoperită în 1874. Jicky încă se poate cumpăra astăzi. Se consideră că este primul parfum modern, ce are o structură verticală (cele trei note de care vorbim atunci când descriem un parfum).

    Sursa: Scientia.ro

    Urmărește Special Arad și pe Google News, Twitter, LinkedIn și Instagram!

    Distribuie articolul

    Scrie un comentariu

    3 + 8 =

    Redacția Special Arad își rezervă dreptul de a selecta și a modera comentariile în funcție de relevanța lor față de subiect. Comentariile care nu fac referire la subiectul prezentat nu vor fi aprobate. De asemenea, răspunderea juridică aparține autorului comentariului.