Din nefericire, data de 13 octombrie nu a venit cu ceea ce speram că va veni, adică inaugurarea terenului de sport de la „Colegiul Național „Moise Nicoară”. Noi am fost, dar am fost degeaba. Politicienii noștri… s-au dus și ei în alte zile, și tot degeaba. Termenul de predare a lucrării a trecut și va mai dura până când firma se va ține de cuvântul dat arădenilor printr-un contract.

Noi i-am dat votul de încredere firmei, am fost înțelegători, până când, inevitabil, toată încrederea ne-a fost înșelată. Comunicarea cu șeful de șantier a devenit inexistentă, iar bâlbele primarului Bibarț ne creează o stare de lehamite. Deunăzi, primarul, într-unul din rondurile sale spunea că motivul întârzierii lucrărilor ar fi ploile care nu au permis aplicarea tartanului , dar și că este convins că până la finalul lunii lucrarea va fi gata. Apoi a început să vorbească de iluminat. Să vadă dacă va trebui suplimentat numărul de stâlpi, deoarece , totuși, și costurile sunt destul de mari cu electricitatea. Estimp, Primăria eluminată ca un brad de Crăciun, noapte de noapte.

Apoi a spus că „trebuie să tăiem și iedera asta”. Noi spunem să o lase acolo. pentru că de plantat copaci pentru a asigura umbra pe teren, observăm că nu se mai ocupă nimeni, iar iedera aceea va fi singura care va mai oferi un strop de răcoare.

Să nu uităm că în urmă cu o lună, declarația primarului o contrazicea pe cea a șefului de șantier în legătura cu aplicarea tartanului. Primarul spunea că au fost probleme cu livrarea, șeful de șantier spunea că nu putea fi aplicat din cauza temperaturilor foarte mari.

Apoi au mai venit și ploile, (of doamne, câte probleme) , iar data de 13 octombrie a venit și a trecut fără o comunicare din partea cuiva. Nici din partea primăriei, nici din partea Atlas Sport. Nu credem că un om care are o firmă, ignoră publicitatea negativă, nu credem că este dezinteresat de „recomandările” pe care le poate primi în vederea contractării unor viitoare lucrări. Ne aducem aminte de ceea ce ne spunea Petrișor Coman, șeful de șantier, în urmă cu cinci luni:

„Pe viitor, sperăm să nu întâmpinăm probleme deoarece neprevăzute sunt. În alte județe, nu dau nume, când executam lucrarea în forță ba nu mai erau bani, ba nu mai sunt fonduri, ba guvernul, ba consiliul local nu aprobă și altele de genul. Aici m-a asigurat beneficiarul că nu vom avea probleme de genul ăsta, chiar dacă prețurile „sar” de la o zi alta, există buget aprobat și în urma autorizării de la Guvern ne vom încadra în parametri.

Eu zic că în două luni vă invit la inaugurare”

Deci există o problemă undeva! Nu putem pune vina tot pe ploi, deoarece nu a plouat timp de două luni! Pe de altă parte, se prea poate ca firma să fi intrat în „hora lucrărilor publice” din Arad, unde totul începe foarte târziu, de regulă cu diferențe de ani și se termină la fel.

Exemple avem: stadionul UTA, pasarela peste Mureș, bazinul de polo din Subcetate… etc. Și , dacă e să se respecte „tradiția arădeană”, ne așteptăm ca după nici două luni de la inaugurare (speculăm undeva prin decembrie-ianuarie), șantierul de pe Moise să aibă nevoie de mici reparații.

Apatia în acest oraș a fost ridicată la rang de virtute, dovadă fiind și pozele de azi dimineață de la ora 10:00. Nu era nimeni pe șantier. NIMENI! În condițiile în care termenul de predare era deja depășit. Să spunem că nu au venit la lucru deoarece trebuie să se usuce tartanul. În regulă. Atunci puneți o dată acele panouri de gard care lipsesc de o lună, montați cișmeaua, plantați gazonul (sau trifoiul, după cum ați primit ordin de la primărie), montați toaleta aceea auto matizată, băncile de rezervă etc.

Sau veniți în față, în data promisă în contract și explicați arădenilor ce se întâmplă cu banii lor! Pentru că v-au dat votul de încredere, iar voi i-ați luat de fraieri.

Drept urmare, pentru a vă expune ceea ce s-a făcut în plus față de săptămâna trecută, vă spunem că au mai dat cu vopsea pe teren și au greblat infimele „spații verzi”. Atât.

Încheiem cu obișnuitul: „Pe săptămâna viitoare” și cealaltă, și cealaltă după cealaltă, vă spunem de pe acum „Crăciun Fericit, La Mulți Ani și fie ca Sărbătoarea Luminii să vă… etc ”.

„Cu un ochi pe Moise”. Ei au început lucrările, noi vom documenta săptămânal progresul sau stagnarea lor

„Cu un ochi pe Moise”. Cum evoluează lucrările în săptămâna doi

„Cu un ochi pe Moise”. Șeful de șantier: „Eu zic că în două luni vă invit la inaugurare”

„Cu un ochi pe Moise”. Rămâne cum s-a stabilit pentru săptămâna patru

„Cu un ochi pe Moise”. „Steady as she goes” spun căpitanii de vas. Puțin câte puțin, ne apropiem de inaugurare

„Cu un ochi pe Moise”. Ce s-a mai făcut, ce mai este de făcut

„Cu un ochi pe Moise” intră în vacanță. Ce ne spune șeful de șantier

„Cu un ochi pe Moise” a revenit timid. Declarația primarului o contrazice pe cea a șefului de șantier

„Cu un ochi pe Moise”, tot mai aproape de final. Echipa din Târgu Mureș ar putea să predea lucrarea la timp

„Cu un ochi pe Moise”. Terenul de sport este acoperit în întregime cu tartan, gardul este încă incomplet

„Cu un ochi pe Moise”. Mai sunt trei săptămâni până la predarea lucrării

„Cu un ochi pe Moise”. Lucrările stagnează, iar termenul de execuție se apropie vertiginos

„Cu un ochi pe Moise”. Urmează șase zile de foc pentru Atlas Sport