Peste 16% dintre repondenţi susţin că au fost nevoiţi să-şi cumpere medicamente sau să-și aducă medicamentele de acasă, cât timp au fost internați în spitalele din Arad (peste 18% la nivelul Spitalul Clinic Județean de Urgență Arad). Procentele sunt valabile pentru luna octombrie 2023 şi au rezultat din analiza datelor publice colectate prin intermediul „Mecanismului de feedback al pacientului de către Ministerul Sănătății”, afișate pe data.gov.ro şi procesate pentru înţelegere de către cei de la Graphs.ro.

(Tabel graphs.ro cu spitalele din Arad pe subiectul medicamente cumpărate de pacienți)

Aradul, peste media naţională

În octombrie 2023, 61 de pacienți din Arad au bifat, în chestionarul completat după ieșirea din spital, potrivit graphs.ro, faptul că au fost nevoiți să-și cumpere medicamente. Ei reprezintă 16.4% din totalul celor care au completat chestionarul ministerului: 361 de pacienţi au completat acest chestionar în octombrie, 304 susținând că nu și-au cumpărat singuri medicamentele sau materialele sanitare necesare tratamentului pe perioada cât au fost internați la unul dintre spitalele din Arad.

Procentul celor care au afirmat că și-au achiziționat medicamente este mai mic decât cel înregistrat de pildă în județul Bihor, unde 17.74% dintre cei care au completat chestionarul au bifat căsuța DA la întrebarea „A fost nevoie să cumpărați medicamente sau alte materiale sanitare?”, cele două județe situându-se peste procentul lunii octombrie la nivel național – 14.25%.

Judeţul Timiş se situează, în octombrie, sub această medie, cu un procent de 13.36%. Clujul este mult sub media pe ţară, cu 11.42%, dar judeţul transilvănean se situează şi când vine vorba de harta şpăgii din spitale mult sub media pe ţară, constant.

Pacienţii din Caraş-Severin sunt cei mai puţini norocoşi din regiune, dacă ar fi să ne luăm după răspunsurile celor externați din spitale, 28.14% din cei care au completat chestionarul admiţând că au fost nevoiţi să-şi cumpere medicamente sau alte materiale sanitare cât au fost internaţi în unitățile sanitare din județul vecin.

Cu acest procent, Caraş-Severin ocupă locul 2 pe ţară în topul judeţelor unde pacienţii sunt nevoiţi să scoată bani din buzunar pentru medicamentele din spital, Mehedinţi ocupând cea de a treia poziţie, cu un procent de 26.37%, potrivit datelor procesate de cei de la graphs.ro.

Pe primul loc în acest top negru se situează Brăila, cu un procent de 29.87% al respondenților care au ales DA la întrebare legată de medicamente.

Bistriţa-Năsăud, Buzău şi Sălaj sunt judeţele unde, potrivit răspunsurilor din chestionare, cumpărarea medicamentelor de către pacienţi e o practică rară, sub 10% dintre aceştia bifând DA la întrebarea de mai sus (Sălaj – 9.05%, Buzău – 7.46%, Bistriţa Năsăud – 7.36%).

Aradul se situează, ca de obicei, undeva la mijlocul clasamentului.

(Media națională, pe luni, realizată de graphs.ro în baza datelor adunate de la Ministerul Sănătăţii)

Spitalele din Arad, timp de un an mereu peste media pe țară

Procentul la nivel național de-a lungul anului 2023 a oscilat undeva între 14 și 15 la sută. Situaţia e diferită însă la nivelul judeţului Arad: dacă în luna octombrie 2023, procentul celor care au spus că şi-au cumpărat medicamente cât au fost internaţi în spitale a fost de sub 17%, în iunie, iulie, august şi septembrie acesta a trecut de 19%, cu mult peste media națională.

Cel mai mic procent din ultimii 2 ani a fost înregistrat în luna decembrie 2022, când doar 15.06% dintre pacienți din Arad au răspuns DA la întrebarea legată de medicamentele din spital, noiembrie 2021 situându-se la polul opus – 24.74% dintre pacienți au ales să bifeze DA la întrebarea privind medicamentele cumpărate de cei internați sau aparținătorii lor.

În mai 2017, la momentul de start al acestui proiect al ministerului, 45% dintre pacienții din Arad care au completat chestionarul afirmau că au fost nevoiți să-și cumpere medicamente pe perioada internării.

Spitalul Judeţean Arad, DA într-un procent de 18.35%

Procentele de mai sus se referă la răspunsurile adunate de la pacienții externați din toate spitalele din Arad. Când vine vorba doar de Spitalul Clinic Județean Arad, în luna octombrie, procentul pe care răspunsurile DA îl reprezintă din totalul răspunsurilor date de cei externați este mai mare: 18.35%.

Este, însă, cel mai mic din ultimul an. Cu o lună înainte, 24.31% dintre pacienții care au răspuns chestionarului au selectat DA la întrebarea legată de medicamente sau materiale sanitare cumpărate pe perioada internării. Semn că o practică pe care medicii nu o mai recunosc de mult ca fiind împământenită în spitalele în care activează mai funcționează, dacă nu peste tot, cu siguranță în anumite secții.

La Spitalul Orășenesc din Sebiș nu există niciun chestionar completat în luna octombrie 2023, situația fiind similară la Spitalul de recuperare neuropsihomotorie dr. Corneliu Bârsan Dezna, la Spitalul din Căpâlnaș, la Spitalul Orășenesc Lipova și la Centrul Medical Oncohelp. În evidențele ministerului, luate în calcul și de cei de la Grahps.ro, apare și Laser Hospice, cu patru pacienți care au răspuns DA la întrebarea de mai sus, aceștia reprezentând 14.81% din totalul repondenților. Media răspunsurilor DA la întrebarea legată de medicamente este și la Spitalul orășenesc Ineu peste media națională: 17.39% în octombrie 2023.

Informaţii neoficiale din spitale

Informaţiile ajunse la noi de la pacienţi şi aparţinători internaţi la Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Arad diferă: mulţi dintre pacienţi ne-au precizat, împăcaţi parcă de mult cu ideea, că au fost nevoiţi să-şi cumpere medicamentele pe care spitalul nu le avea pentru a putea fi trataţi corespunzător. Alţi aparţinători ne-au semnalat faptul că au fost şocaţi că nu li s-a cerut să cumpere chiar nimic nici în momentul internării, nici după şi au considerat aceasta o dovadă a faptului că modul de raportare al sistemului sanitar la pacienţi se îndreaptă câte puţin în fiecare zi.

(Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Arad)

La spital, vizualizare în timp real a stocurilor de medicamente

„Deocamdată nu avem probleme cu asigurarea fondurilor pentru medicamentele necesare desfășurării actului medical. Medicamentele se achiziționează în funcție de necesarul estimat al secțiilor și compartimentelor spitalului. Pentru o mai bună evidență a stocurilor existente în farmacia cu circuit închis a SCJU Arad am implementat, în anul 2020, un modul la sistemul informatic, care permite medicilor curanți vizualizarea în timp real a stocului de medicamente, atunci când prescriu tratamentul pacienților”, a precizat la solicitarea noastră conducerea Spitalului Judeţean Arad.

Conducerea celei mai importante unități medicale din Arad a răspuns prompt întrebărilor noastre legate de achiziţia de medicamente de către pacienţii internaţi, de existența unei astfel de practici la Spitalul Judeţean Arad, la întrebările legate de cum sunt privite cazurile evidențiate în chestionarele ministerului, dacă sunt privite drept izolate de mai marii unităţii, dacă aceste situații au fost verificate și au fost luate măsuri, dacă există o strategie de a reduce acest procent, dacă există o problemă cu banii pentru achiziția de medicamente, dacă au fost identificate secțiile unde se recurge la astfel de soluții.

„Trebuie să precizăm faptul că spitalul cumpără medicamentele necesare de la diferite societăți producătoare de medicamente. De exemplu, medicamentele care conțin ca substanță activă ibuprofen se regăsesc pe piață sub diferite denumiri iar în momentul achiziției ținem cont de substanța activă și nu de denumirile sub care aceasta este comercializată. Medicul curant stabilește conduita terapeutică a pacientului în baza substanțelor active conținute de medicamente și bineînțeles în baza stocului pe care îl avem în farmacie. Sunt situații în care unii pacienți refuză un medicament, optând pentru achiziționarea (pe cont propriu) a altui medicament care, de fapt, conține aceeași substanță activă. De cealaltă parte, am avut situații în care din farmacia spitalului au lipsit medicamente uzuale precum paracetamolul sau arginina și nu pentru că nu am avut bani să le achiziționăm, ci pentru că au lipsit fie din stocurile producătorilor, fie ale furnizorilor, înregistrându-se astfel întârzieri sau situații în care nu am primit sau am primit cantități mai mici față de cele comandate”, justifică conducerea spitalului procentul peste media naţională a celor care au răspuns cu DA la întrebarea dacă au fost nevoiţi să-şi cumpere medicamente în spital.

În evidenţa spitalului, doar 6% au cumpărat medicamente

„Din 2022, trimitem pacienților, la câteva zile de la externare, un chestionar, prin intermediul aplicației Feedback sms, prin care aflăm diferite aspecte legate de internarea acestora, inclusiv dacă s-au aflat în situația de a cumpăra medicamente și ce medicamente. Analizăm lunar răspunsurile primite și le discutăm cu medicii șefi pentru a identifica soluții la problemele sesizate de către pacienți/aparținători. Anul acesta, din totalul celor care au completat chestionarele, 6% au menționat că au cumpărat medicamente pe perioada internării. La rubrica observații, respondenții au scris că: unii au cumpărat diferite vitamine sau suplimente terapeutice, unguente, medicamente pentru altă patologie decât cea pentru care s-au internat și, în unele cazuri, medicamente care lipseau din farmacia spitalului. De asemenea, în cazul sugarilor, mămicile au menționat că, deși exista lapte praf în spital, au cumpărat, deoarece ele foloseau altă marcă de lapte praf pentru alimentația copilului”, se mai arată în răspunsul spitalului.

„Depunem eforturi susținute pentru a asigura medicamentele și substanțele necesare, esențiale, în tratamentul pacienților noștri. Încercăm să rezolvăm în cel mai scurt timp lipsa acestora, însă cea mai mare problemă cu care ne confruntăm apare atunci când medicamentele lipsesc din stocurile producătorilor sau furnizorului”, a precizat directorul economic al Spitalului Judeţean Arad, Florina Ionescu.

Cele mai multe chestionare, în centrele medicale universitare

Nu toți cei externați din spitalele din România completează chestionarul, așa că statisticile se referă doar la cei care înțeleg să-l completeze, oferind astfel o imagine cât de cât reală a modului în care este perceput sistemul sanitar chiar de către beneficiarii săi direcți.

Cele mai multe chestionare completate în luna octombrie au venit de la pacienţi din Bucureşti, urmaţi de cei din Cluj şi Iaşi, cele trei municipii fiind și importante centre medicale universitare.

Date relevante despre spitale, pacienți, șpagă, sistemul sanitar românesc în general, puteți găsi pe www.graphs.ro.

Citeşte şi:

Aradul rămâne roşu pe harta șpăgii din spitale, în luna octombrie

Harta șpăgii în spitale, în luna august: Aradul, din nou peste media pe ţară la șpagă, cu 2.44%

Aradul, în prima parte a clasamentului şpăgii din Sănătate – un „top” de Alex Nedea