Revenim la posturile şi angajaţii din administraţia publică locală pentru a face o analiză similară celei publicate săptămâna trecută, care a vizat organigramele primăriilor din vestul țării, comparație pe care o puteți citi mai jos.

UPDATE. Primăria Arad, în topul Vestului la angajați. Cu 9 posturi în plus faţă de Primăria Oradea, cu 114 mai multe decât în Primăria Timișoara

De data aceasta, ținta noastră sunt organigramele consiliilor județene Arad, Bihor și Timiș. Situația este similară cu cea din primăriile de municipii: Aradul conduce în topul numărului de funcții de la nivelul instituțiilor şi în topul numărului de compartimente când vine vorba de organigramele consiliilor.

Consiliul Judeţean Arad, cu cele mai multe funcţii în organigramă

Cu 273 de posturi în organigramă, Consiliul Județean Arad ocupă prima poziție, urmat îndeaproape de Consiliul Județean Timiș, cu 270 de posturi, cu trei mai puține decât la Arad, pe locul trei venind, mult în urma primelor două, Consiliul Județean Bihor, cu 99 de funcţii, mai puțin cu 174 decât la Arad și cu 171 decât la Timiș.

Potrivit organigramei adoptate de Consiliul Județean Arad, instituția avea la data de  30.07.2024, la dispoziţia sa, 273 de funcții, dintre care 3 funcții de conducere, 23 de funcții aferente personalului contractual şi 247 de funcții de execuţie, iar 48 de posturi sunt vacante.

Precizăm și numărul posturilor vacante pentru a evita un drept la replică pe tema acestora, aşa cum s-a întâmplat în cazul materialului privind organigramele primăriilor din Vest (material care nu a făcut referire la posturile vacante).

În organigrama Consiliului Judeţean Bihor, adoptată tot pe 30.07.2024, erau trecute 99 de posturi, dintre care 11 vacante. La nivelul CJ Bihor, erau 8 posturi de conducere, toate ocupate, alte trei posturi de conducere în rândul personalului contractual (unul fiind vacant), 68 de posturi publice de execuţie, dintre care 10 vacante, şi 19 posturi de execuţie pentru personalul contractual, toate ocupate.

Consiliul Local Timiş a adoptat cea mai recentă organigramă a instituţiei pe 26.09.2024, aici fiind prevăzute 270 de posturi. Trei dintre acestea sunt cele de demnitate publică (preşedinte şi doi vicepreşedinţi), 23 sunt funcţii publice de conducere, la care se adaugă o funcţie contractuală de conducere, 210 funcţii publice de execuţie şi 33 de funcţii contractuale de execuţie. 44 de posturi am numărat ca fiind vacante.

Cum sunt organizate cele trei consilii judeţene?

Potrivit organigramei Consiliului Judeţean Arad (pe care o puteţi consulta AICI), structura instituţiei este cea mai stufoasă dintre cele trei. Instituţia are un secretar general, un arhitect şef, 5 direcţii, cărora le sunt subordonate 7 servicii, în subordinea cărora se găsesc 30 de compartimente.

Preşedintele CJA are cabinetul său cu cei 4 angajaţi, confrom legii, iar cei doi vicepreşedinţi compartimentele lor, fiecare cu câte doi angajaţi. În subordinea directă a preşedintelui se află şi un compartiment de audit intern, căruia i se subordonează trei servicii şi două compartimente, iar în subordinea compartimentului preşedintelui mai regăsim un serviciu şi patru compartimente.

La toate acestea se adaugă alte 23 de direcţii, servicii şi instituţii cu personalitate juridică în subordine CJA, care nu au intrat în calculul funcţiilor organigramei: cinci spitale, Compania de Apă, Aeroportul Arad, două licee, biblioteci, un centru cultural, asociaţia care se ocupă de deşeuri, Compania de Transport Public, Zona Liberă Curtici-Arad.

(Imagine cu parte din organigrama Consiliului Județean Arad)

Potrivit organigramei (pe care o puteţi consulta AICI), Consiliul Judeţean Timiş are cinci direcţii, un arhitectul şef şi un secretar general, 27 de servicii și compartimente, cele mai multe funcţii revenindu-i Serviciului administrativ şi logistic. Preşedintele are cabinetul lui cu patru angajaţi, vicepreşedinţii au cabinetele lor, fiecare cu doi angajaţi.

Nouă alte direcţii şi servicii sunt trecute distinct, nefiind luate în calcului funcţiilor organigramei CJ Timiş, fiind direcţii cu personalitate juridică. Aici intră muzee, teatre, un centrul cultural, Direcţia generală de asistenţă socială şi protecţia copilului, cea de evidenţă a persoanelor.

(Parte din organigrama Consiliului Județean Timiș)

Potrivit organigramei Consiliului Judeţean Bihor (pe care o puteți vedea AICI), insituţia are un administrator public, un manager public, un compartiment de audit public în subordinea directă a preşedintelui, 3 direcţii, cu 20 de compartimente și trei servicii subordonate direcţiilor. Preşedintele are cabinetul său, cu cei patru angajaţi pe care legea îi permite, iar cei doi vicepreşedinţi cabinetele lor cu câte 2 angajaţi.
În organigrama Consiliului Județean Bihor nu sunt specificate direcțiile și instituțiile cu personalitate juridică, care au proprii lor angajați.

Cu instituțiile cu personalitate juridică din subordine, fiecare dintre cele trei consilii județene de mai sus numără peste 2.000 de angajați.

(Parte din organigrama Consiliului Județean Bihor)

Organigrama lui Bolojan, scandalul din instanţe şi politicienii

Ar fi de menționat și faptul că organigrama Consiliului Județean Bihor, cea mai puţin stufoasă dintre cele trei, datează de pe vremea când liberalul Ilie Bolojan era președintele instituției, reducerile de personal operând în acest caz la scurt timp după numirea sa în funcție. Cum era de așteptat, acestea au adus cu sine conflicte și chemări în judecată.

În ultimele zile, în presa națională, date fiind reorganizările și reducerile de personal din cadrul ministerelor și din Parlament, moment la care tonul a fost dat de Ilie Bolojan, și-au făcut loc voci importante din politica românească care au susţinut că din cei 200 de oameni daţi afară în urma reorganizării de la CJ Bihor, 195 au câștigat procesele în instanță (vezi AICI).

Presa din Bihor scrie, tot pe temă, după acuzele venite și dinspre politicienii din coaliţie, faptul că, în realitate, au fost reduse la CJ Bihor 105 posturi şi doar două persoane au fost reangajate.

Trebuie precizat tot aici că în același an în care a redimensionat organigrama CJ Bihor, Ilie Bolojan  a externalizat și unele servicii, ținta principală fiind însă DGASPC. Serviciile au fost direcționate către ONG-uri.

Despre reorganizări la CJ Timiş şi despre structuri de încredere la CJ Arad

De-a lungul timpului, președintele Consiliului Județean Arad, Iustin Cionca, aflat la al treilea mandat, s-a declarat adeptul remunerării corecte și majorărilor salariale în rândul personalului din subordine, susținând că pentru a face treabă e nevoie de oameni motivați, profesioniști și determinați, reducerile de personal neintrând în calculul mai marilor instituției.

Acesta s-a plasat în antiteză cu primarul Aradului, Călin Bibarţ, care şi-a dorit, la un moment dat, reduceri de personal în sânul instituţiei pe care o conduce. Despre aceste reduceri aţi putut citi pe Special Arad AICI şi AICI.

În 2021, fostul președinte al CJ Timiș, Alin Nica, anunța reducerea personalului instituției, în noua formulă instituția urmând să „funcționeze liniștit” cu 10% mai puține posturi. Se propuneau atunci 43 de concedieri și 23 de angajări de tineri. Au fost puse pe liber 20 de persoane, dar 14 au fost reangajate ulterior, pentru că s-a decis că e nevoie de ele, a arătat presa locală din Timişoara.

La 1 ianuarie 2024, numărul posturilor din organigrama CJA Timiș a fost din nou redus cu 10%, dar niciun angajat nu a fost dat afară, scria presa locală la acel moment, fiind desființate pe lege funcțiile publice de șef birou și structurile organizatorice care funcționau ca birouri. În fapt, nici Alin Nica nu s-a arătat adeptul stilului Bolojan în privinţa modului în care ar trebui să arate organigramele instituţiilor.

Citeşte şi: 

UPDATE. Primăria Arad, în topul Vestului la angajați. Cu 9 posturi în plus faţă de Primăria Oradea, cu 114 mai multe decât în Primăria Timișoara

Primăria Arad vrea să dea bine pe tema angajaţilor: ne-a trimis propriul calcul