Când minciuna vine de la Moscova, Europa nu ştie dacă să-şi creadă adevărurile

    de Ovidiu Balint | 29 ianuarie 2019, 8:23 AM | Opinii

    10

    Bogat n-am fost niciodată şi e cam târziu să ajung. Sunt suficient de inteligent ca să pot să-mi ironizez propriile prostii. Visător am fost dintotdeauna, dar nu atât de îmbătat de vise încât să cred în himere. Mi-am educat o logică datorită căreia nu cad în capcanele utopiilor. Am ştiut însă, instinctiv, întotdeauna, când se încerca manipularea mea, ori a opiniilor mele. De aceea mă simt acum jignit de multitudinea de texte, imagini, reportaje, filme, surse de informaţie care încearcă să-mi intre în cunoştinţă, iar mai apoi în conştiinţă, ca o avalanşă de informaţii nu doar false, ci chiar manipulatoare.

    Sigur că cei care le provoacă ştiu exact ce fac şi ce urmăresc, iar cei care le propagă sunt ori simpli idioţi care nu ştiu că sunt folosiţi, ori fac parte dintre cei care au fost convinşi că fac ceea ce trebuie. Vorba lui Alvin Toffler, analfabeţii secolului 21 nu sunt cei care nu ştiu să citească, ci aceia care nu au învăţat să înţeleagă.

    Nu mă refer aici doar la manipulările politice. Astea sunt deja atât de evidente şi de multe, încât mintea mi le refuză ca şi pe o cafea în care am scăpat prea mult zahăr, ori ca un vin oţetit, pe care nici de nas nu-mi vine să le apropii, darămite să gust din ele. Dacă nu le-aţi observat, atunci vă spun eu că fiecare partid deţine adevărul absolut, fără de care societatea românească nu mai poate supravieţui nici ca naţie şi nici ca ţară. Toţi politicienii au acelaşi discurs. Se schimbă doar inamicul. Nimeni nu are un program, un proiect, iar cine are vreunul e atât de stupid căci se încurcă în propriile principii false. Ah, şi apropos de principii! Toţi politicienii invocă aceleaşi principii, fără să le înţeleagă şi, deci, fără să le respecte, acuzându-se între ei de aceeaşi lipsă de principii. Dacă urăsc ceva pe această lume, atunci sunt oamenii care gândesc prin eliminarea gândurilor celuilalt, ori care deţin adevărul absolut fără să aibă măcar o întrebare, dacă nu o nedumerire, ori o îndoială. De obicei sunt cei mai mari mincinoşi, transformând minciuna în crez.

    Dintr-o protecţie pe care mi-am impus-o, ascult doar posturile Radio România. Din aceleaşi considerente, la televizor prefer ştirile televiziunii naţionale. Aşa îmi fuse dat să aud chiar şi aici una dintre cele mai cumplite manipulări. Cumplită, fiindcă de această dată, pentru reuşita ei au fost folosiţi oameni şcoliţi, care se şi pretindeau istorici la emisiunea respectivă. Nu le-am reţinut numele, dar vă relatez. Se făcea că era un reportaj din oraşul Focşani, cu prilejul aniversării Unirii Principatelor Române, de la 24 ianuarie. În rezumat, cum ziceam, nişte declaraţi istorici români ne spuneau nouă, românilor, că aniversarea Centenarului Marii Uniri a fost şi este o mare tâmpenie (am citat!). Argumentele lor se învârteau în jurul cozii ideii conform căreia fără Unirea Principatelor nu se putea realiza Unirea de după 60 de ani. Iar exemplul lor a fost redus la comparaţia cu construirea unei case, conform căreia Unirea Principatelor a construit casa, iar Unirea de la 1918 a permis construirea unei anexe a casei mari. Aţi înţeles poanta? Ardealul şi Banatul, dar şi Basarabia şi Bucovina au fost nişte anexe ale casei principale. Las la o parte faptul că un prieten cu care ascultam a şi scăpat o „aia a mă-tii de moldovean împuţit”. Fiindcă reacţia prietenului a fost provocată de reuşita manipulării. Şi am să vă devoalez, folosind acest exemplu, tehnica manipulării. Se porneşte de la folosirea unor persoane presupus greude contrazis, datorită erudiţiei lor, în cazul de faţă istorici. Apoi se utilizează adevăruri care nu pot fi contrazise. Nu poţi contrazice faptul că Unirea Principatelor a fost realizată înainte cu 60 de ani de Unirea de la 1918. Nu poţi contrazice nici faptul că dobândirea independenţei României a putut crea premisele pentru Unirea din 1918. Unirea a cinci provincii româneşti deodată ar fi fost aproape imposibil de realizat.Toate astea sunt adevăruri de necontestat. Problema e cum le foloseşti, sau cum le pui în frază. Exemplul de mai sus este unul dintre cele mai bune prin care adevărurile pot construi o minciună, ori o falsă analiză. Care, aici, poate naşte sentimente contradictorii, poate jigni, ori, şi mai sigur, poate învrăjbi. Qui prodest? M-aş bucura să fie o întâmplare idioată, dar cred că se încadrează în acelaşi scenariu de divide et impera, prin care se încearcă distragerea atenţiei de la conştientizarea adevăratelor priorităţi. Astfel, prin punerea normalităţii sub semnul întrebării, priorităţile se schimbă.

    Manipularea n-a fost singulară. Internetul a fost plin de glume pe seama ardelenilor, care au întârziat 60 de ani la Unire. Omiţându-se celelalte două provincii. Intenţionat? Da de unde! Era un simplu banc cu ardeleni, ce naiba, nu?

    Dar manipulările nu sunt doar la scară naţională. Un alt text mi-a stârnit interesul unei scurte analize, fiindcă provenea tocmai de la Ambasada Rusiei în România.

    Mai întâi, hai să citim textul, că merită.

    Ambasada Rusiei în România – Посольство России в Румынии

    28 decembrie 2018 la 16:30 ·

    Cine a avut nevoie, la 75 de ani după cel de-al Doilea război mondial, să scoată de la naftalină miturile despre “atrocitățile” soldaților sovietici – eliberatorilor Europei de fascism

    Pe parcursul unei lungi perioade de timp, în presa occidentală și cea românească apar periodic diverse publicații menite să-i denigreze pe ostașii Armatei Roșii care au eliberat de fascism țările Europei de Est și Europei Centrale. În cadrul acestei perpetue campanii de propagandă, ostilii critici anti-sovietici și anti-ruși încearcă însistent să-i convingă pe oameni că Armata Roșie era o adunătură de tâlhari și violatori care nu știau de nicio milă față de populația civilă. Astăzi asistăm la o revitalizare a acestei campanii. 

    Inițial, miturile de acest gen au apărut datorită eforturilor ministrului nazist al propagandei, J. Goebbels, iar ulterior, în timpul Războiului Rece, au fost multiplicate și replicate de foștii aliați ai URSS. În timpul Marelui Război pentru Apărarea Patriei s-a ajuns chiar la situația când, în etapa finală, propagandă s-a dovedit să fie atât de intensă încât, în cea mai mare parte, germanii au crezut în poveștile despre cruzimea rușilor. Drept rezultat, când trupele sovietice au ajuns îndeaproape de Berlin, oraș a fost măturat de un val de sinucideri în masă. Potrivit unor date, numai în ultimele două luni ale războiului cifra de sinucideri acolo a ajuns la 30-40 de mii. 

    Totuși, toți acești “experți” în materie de atrocități ale soldaților sovietici, care preferă să-i numească, pur și simplu, ruși, uită, de altfel, să menționeze că asemenea acțiuni împotriva populației civile (viol și jaf) au fost interzise în Armata Roșie la cel mai înalt nivel și erau pedepsite prin executare. Este relevant să cităm textul ordinului comandantului suprem I.V. Stalin “Cu privire la inadmisibilitatea atitudinii dure față de populație”: “Ofițerii și ostași ai Armatei Roșii! Ne îndreptăm spre țara inamicului. Fiecare trebuie să-și păstreze stăpânirea de sine, fiecare trebuie să fie curajos… Populația rămasă în zonele cucerite, indiferent dacă este vorba de germani, cehi sau polonezi, nu trebuie să fie supusă abuzului. Vinovații vor fi pedepsiți în conformitate cu legea marțială. În teritoriul cucerit, relațiile sexuale cu sexul feminin nu sunt permise. Cei vinovați de violență și de viol vor fi împușcați.” 

    O pedeapsă atât de severă, care în caz de necesitate era executată de instanțele curților marțiale, oferă fiecărei persoane rezonabile un motiv pentru a reflecta asupra veridicității tuturor presupuselor atrocități în masă care sunt adesea atribuite soldaților sovietici de către experții occidentali. România nu face excepție în acest caz. Mitul creat de cei cu atitudinea antirusă, cu acel “Davai ceas, davai palton” (tradus din “Dă ceasul, dă haina”), conform căruia trupele sovietice au jefuit masiv populația românească în 1944, are prea puțin de a face cu realitatea. Chiar dacă renunțăm la aspectul moral și etic al problemei și reducem totul la o logică primitivă, nici atunci un ceas de mână sau o haină nu merită ca cineva de dragul lor să-și riste viața. Prin urmare, noi îndemnăm încă o dată, ca oamenii să analizeze informațiile care apar în mass-media și să le compare cu faptele istorice verificate. 
    În mod firesc, apare întrebarea: cine beneficiază de pe urmele uleiului veninos al minciunii pus pe focul rusofobiei, infiltrat în conștiința publică a poporului român, după mulți ani de la încheierea ostilităților în Europa? Oare acest lucru se datorează apropierii aniversării celor 75 de ani de la eliberarea României de către Armata Roșie?”

    Şi acest text include adevăruri istorice, inclusiv acela al ordinului dat de Stalin, ori că Armata Roşie a trecut prin România spre Berlin, precum şi altele. Numai că mărturisirile despre atrocităţile comise de soldaţii sovietici nu le aparţin doar românilor, ci şi ungurilor, şi cehilor, şi slovacilor, iar despre polonezi… ce să mai zic? Asta ar fi omisiunea cea mai vizibilă din analiza Ambasadei Rusiei. Manipularea este însă alta: România a fost eliberată de către Armata Roşie? Cum? Asta e chiar o batjocorire a istoriei României, fiindcă fără actul Regelui Mihai de la 23 august marea Armată Roşie s-ar mai fi bătut câteva luni pe aici prin România. De altfel, ca să vedeţi ce frumos se poate manipula o informaţie, chiar Stalin îi recunoaşte acest merit Regelui Mihai, decorându-l la vremea respectivă. Apoi, n-am înţeles ce legătură are Rusia de astăzi cu armata sovietică. Păi, dacă îşi asumă istoria armatei sovietice înseamnă că include şi pogromul împotriva ucrainienilor şi împotriva polonezilor, nu? Dar cea mai neruşinată manipulare din acest text constă în condamnarea unei presupuse ruso-fobii a românilor din cauza unei presupuse manipulări privitoare prin falsificarea istoriei armatei sovietice. Cu alte cuvinte, din două minciuni s-a construit un adevăr. La asta numai serviciile secrete ruseşti se pricep. După ce că eşti prins cu Tezaurul României în buzunare de peste 100 de ani, te mai şi juri că nu furi istoria, ba mai şi inventezi un val de ruso-fobie. Scopul? Acelaşi, al manipulării opiniei publice. Iar când vorbeşti de manipularea pronită de la ruşi sigur e cu bătaie lungă. O să mai apară câte ceva în curând. Tare mi-e că, în acest caz, ţinta e Europa. Uniunea Europeană. Iar propaganda rusă ia ţările UE la rând. De urmărit.

    Distribuie articolul

    Comentarii

    1. “Iar propaganda rusă ia ţările UE la rând”…le ia de mult domnu’ ziarist, cel putin eu asa vad! In ultimii trei ani cel putin in Italia cand autoritatile din “cizma” inchideau scolile din cauza ninsorii, Facebooku’ era “bombardat” cu poze aratand prunci din Rusia care merg la scoala cu zapada pan’ la genunchi! Rezultatu’ ? Zeci de mii de share, comentarii rautacioase la adresa autoritatilor incompetente . Multi,foarte multi italieni fiind convinsi ca in Rusia scoala este peste cea italiana!
      Este un exemplu mai bland stiu dar este un exemplu!

      Cat despre atrocitatile armatei rosii, n-au fost toate mituri! Bunica imi povestea, cum “bravii” soldati rusi au venit si sub amenintarea armelor, le-au golit gospodaria si asa saracacioasa lasandu-i fara nimic! Violuri n-au fost pe la ei prin sat da’ frica domnea peste tot! Tocmai d’aia mama care avea cativa anisori a fost ascunsa intr-o groapa sub dulap! Eu zic ca acea isterie nu s-a starnit numa’ asa! Atunci n-aveai de unde sa te informezi si oamenii care te avertizau n-aveau nici un interes ca acum, sa te minta!

      +3 voturi
      +1
      -1
    2. Ce ne-ati povestit in articol este frapant si evident. Adica este vorba de un sofism foarte usor de demontat.
      Problema apare cand, in direct, multe persoane, nu numai una, fac afirmatii mincinoase privind situatia din tara cu scopul de a produce efecte politice printre care se poate mentiona: decredibilizarea, desconsiderarea si condamnarea Romaniei ca tara si a romanilor ca popor – facand aplicare directa a articolelor din C. Penal privind tradarea.
      Daca nimeni nu are asteptari de la rusi, care sunt straini si s-au dovedit in mod consecvent ostili si jecmanitori, privind asa zisii nostrii alesi din PE intelegerea nu ar trebui sa-si mai aiba locul.
      Dar de sofismele presedintelui vostru nu spuneti nimic? Nu ati remarcat nimic?
      Acel mecanism de aparare impotriva manipularii nu functioneaza decat in context convenabil?
      Si unii dintre noi mai carcotasi ar putea spune ca afirmatiile evidente privind manipularea rusilor, impreuna cu autoritatea autorului articolului care face referire la mecanisme cognitive superioare nu prea pusca cu tacerea si astfel nemernici din astia carcotasi ar putea chiar sa va acuze de manipulare prin manipularea manipularii!?

      0 voturi
      +1
      -1
    3. Pentru M.Z. Sincer, nu înţeleg unde bateţi, fiindcă sunt prea multe trimiteri în prea multe direcţii. Am să încerc să răspund. Despre preşedintele actual, Iohannis, am scris un articol cu părerea mea despre el (dar şi despre contracandidatul lui de atunci, Victor Ponta) şi se găseşte şi acum pe net. Se intitulează “Doi boi, o pereche”. Nu pot să-mi ocup timpul cu reveniri la aceeaşi părere. De manipularea manipulării n-am auzit, precum nici n-am înţeles ce e fals în articol, dacă vorbim de sofisme. Ah, că toată lumea ştie că Moscova manipulează? Da, dar foarte puţină lume scrie despre asta. O fi şi ăsta vreun sofism, că doar toată lumea ştie şi asta. Eu am dat aceste două exemple tocmai fiindcă mă săturasem de manipulările zilnice. Oricum, mulţumesc pentru comentariu.

      0 voturi
      +1
      -1
      • Scuze, incercam patetic sa deviez discutia spre problema urii, a delatiunii, a colaborationismului deplasat, a defetismului romanesc mizerabil si a tradarii interesului public de niste ipochimene carora un sistem infect electoral le atribuie imbecil apelativul de ”alesi ai nostrii”.

        --2 voturi
        +1
        -1

    Scrie un comentariu

    6 + 3 =

    Redacția Special Arad își rezervă dreptul de a selecta și a modera comentariile în funcție de relevanța lor față de subiect. Comentariile care nu fac referire la subiectul prezentat nu vor fi aprobate. De asemenea, răspunderea juridică aparține autorului comentariului.

    Acest site folosește cookies. Prin navigarea pe acest site, vã exprimați acordul asupra folosirii lor. Am actualizat politicile în conformitate cu Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Detalii.