Creștinii ortodocși sărbătoresc astăzi la 50 de zile după Paște, Rusaliile sau Cincizecimea, adică Pogorârea Duhului Sfânt peste apostoli și ziua când a fost alcătuită prima comunitate creștină, nucleul Bisericii de mai târziu.

În Vechiul Testament, Rusaliile au reprezentat la început o sărbătoare agricolă de bucurie a evreilor în care se oferea pârgă din roadele pământului. Ulterior, această devine o aniversare a Legământului, care a fost încheiat la 50 de zile după ieşirea din Egipt.

De asemenea, şi Rusaliile creştine au o strânsă legătură cu Legământul, reprezentând o sărbătoare a încheierii launtrie a Noului Legământ al harului şi al iubirii, odată cu coborârea Sfântului Duh. Mai mult decât atât, Rusaliile sunt şi consacrarea solemnă a Bisericii pe care Mântuitorul a întemeiat-o.

Prin Pogorârea Sfântului Duh, Apostolii au fost încredinţaţi cu puterea de a grăi limbi pe care ei nu le cunoşteau până atunci. Au reuşit să descopere atât învăţătură Mântuitorului, dar şi a altor neamuri în mai multe limbi. Începutul a fost chiar în această zi de Rusalii, când toţi iudeii din Ierusalim şi din întreg Orientul au înţeles mesajul pe care aceştia îl purtau. Pelerinii care nu reuşeau să îşi explice cum reuşesc Apostolii să grăiască în mai multe limbi îi acuză că ar fi „plini de must”, şi anume beţi. Atunci Sfântul Petru lua cuvântul pentru a apară Apostolii dar şi pentru a propovădui minunile pe care Mântuitorul nostru le-a făcut.

În ziua de Rusalii, creştinii obişnuiesc să vină la biserica şi să aducă frunze de nuc sau de tei, simboluri ale limbile de foc, că semne ale coborârii Sfântului Duh. Acestea sunt binecuvântate şi împărţite credincioşilor.

Tradiții și obiceiuri de Rusalii

De Rusalii, este obișnuit și faimosul joc al călușarilor, constând în săritul peste foc pentru a scăpa de iele – zâne rele. Ielele sunt spirite rebele ale morților care, după ce au părăsit mormintele în Joia Mare și au petrecut Pastele cu cei vii, refuză să se mai întoarcă în lăcașurile lor pământene și încep să facă necazuri oamenilor. Tradiția mai spune că dacă ielele sunt zărite de un muritor sau dacă, din greșeala, cineva calcă pe locul pe care au dansat, acesta se îmbolnăvește foarte grav. De boala ielelor se poate scăpa doar prin descântec sau prin intrare în hora Călușarilor.

Tot de Rusalii, în biserici se aduc ramuri verzi de tei sau de nuc, care se binecuvântează și se împart credincioșilor. Acestea simbolizează limbile de foc ale puterii Sfântului Duh pogorât peste apostoli.

Potrivit tradiției Bisericii Ortodoxe, lunea de după duminica Rusaliilor este consacrată proslăvirii Sfintei Treimi (Tatăl, Fiul și Sfântul Duh). Astfel, sărbătoarea Rusaliilor are consacrate două zile.

Se mai spune că persoanele care dorm în noaptea de RUSALII sub cerul liber sau dacă se duc la fântână vor cădea sub puterea ielelor. La sate în special se păstrează tradiția ca în această zi să se ducă la biserică pentru sfințirea crengilor de tei și nuc, acestea simbolizând limbile de foc ale puterii Sfântului Duh, care s-a pogorat peste Sfinții Apostoli. Aceste crengute se agață apoi la strașina caselor sau la icoane. Se spune că acestea apară de cele rele.

Preoții și sătenii ies pe camp în a doua zi de Rusalii pentru a sfinți apa și a stropi câmpul, crezându-se că, astfel, nu va bate grindina. Ramurile de tei sființite de Rusalii sunt păstrate peste vara pentru a putea fi folosite în practicile de alungare a furtunilor și a grindinii.

Un obicei care se ține în localitatea clujeană Batin este „împănatul boului” și constă într-o procesiune care se desfășoară pe ulițele satului, personajul principal fiind un bou împodobit cu ghirlande de flori. În fața parohiei, preotul satului îl sfințeste, apoi dă de băut participanților. Boul este, la un moment dat, eliberat și, conform tradiției, o fecioară „îl stăpânește”, apoi face de trei ori cu el ocolul unei mese. Potrivit datinii, fata se va marita într-un an.

Faimos este și jocul Călușarilor, dans ritual care vine de la săritul peste foc pentru a scăpa de iele, zânele rele. Dansul Călușarilor este cunoscut ca fiind remediul pentru vindecarea unui suflet care a privit dansul ielelor, acesta fiind singurul leac.

În vremuri vechi, bărbații care umblau singuri noaptea riscau să fie prinși de magia nopții de Rusalii, de iele. Din aceasta cauză, aceștia purtau la brâu usturoi, frunze de tei sau nuc sau fire de busuioc.

Se mai spune că nu este de dorit să fii în noapte de Rusalii nici la răscruci de drumuri, nici la marginea pădurii, nici în munți, nici pe malul întunecat al apelor, căci aceia au șanse mari de a surprinde dansul ielelor și de a-și pierde mințile.

Totodată, în Duminica Rusaliilor nu e bine să te urci în arbori sau în locuri înalte și nici să călătorești departe de casă. Mai mult, în această zi nu este bine să te cerți, căci ești luat de iele.

Se mai spune că de la Duminica Rusaliilor, timp de nouă săptămâni, nu este bine să culegi plante tămăduitoare.

În biserici se aduc în ziua de Rusalii frunze de nuc și flori de tei. După ce sunt sfințite, aceste ofrande se împart credincioșilor, ca simbol al limbilor de foc pogorâte asupra apostolilor. Tradiția spune că este bine ca ramurile verzi cu frunze de nuc și flori de tei să împodobească ferestrele casei și icoanele, având puteri protectoare împotriva ielelor și a pagubei.

Sursa: radioconstanta.ro

Surse foto: radio.bzi.ro, sorinprof.blogspot.com, click.ro, romaniatv.net, cuvantul-ortodox.ro