„Toţi arborii din Mediană sunt compromşi”. Aceasta este afirmaţia făcută pe ton dur și sigur de către Cosmin Truţa, preşedintele Asociaţiei Arboriştilor din România, în cardul unei discuţii purtate pe tema modului în care au fost evaluaţi şi apoi tăiaţi 15 arbori din cele două Mediane de pe Bulevardul Revoluţiei.

În fapt, 20 de arbori din cele două Mediane au căzut din vară până acum. 15 doar într-o zi, joia trecută, în urma unei decizii luate în regim de urgenţă (citeşte AICI povestea urgenţei), dar nimeni nu pare să caute vinovații, ci mai toţi văd vina chiar în copaci. Alți 15 arbori din aceleaşi două Mediane vor fi tăiați în viitor, dar nu vorbeşte mai nimeni despre soluţii pentru salvarea lor, sau a celorlați copaci de pe bulevard.

Pentru că Primăria Arad tace în continuare pe subiect, lăsându-i să vorbească doar pe cei care au evaluat, marcat şi apoi tăiat teii de pe bulevard, ne-am adresat acestora în căutarea unor prime răspunsuri la întrebări pe care e logic să ţi le pui.

(Imagine surprinsă joi, când au fost tăiaţi 15 tei din cele două Mediane)

De ce s-au îmbolnăvit arborii din Mediană?

Cum e posibil ca nu unul, nu doi, nu trei  tei din cele două Mediane să fie bolnavi şi cu risc ridicat de prăbuşire pe carosabil, pe spaţiul verde, pe liniile de tramvai, ci peste 30?

Ce a făcut ca arborii aceia să se îmbolnăvească, ce se poate schimba ca ceilalți arbori să nu pățească la fel, iar noi să ne trezim că rămânem fără unul dintre simbolurile Aradului: teii de pe Bulevardul Revoluției?

Atât Cosmin Turța, președintele Asociației Arboriștilor din România, cât și Valentin Latti, patronul firmei Fish Royal Glass, care a procedat la evaluarea și mai apoi tăierea arborilor, au precizat că vina pentru îmbolnăvirea copacilor o poartă lucrările executate pe spațiul verde al celor două Mediane în urmă cu peste 16 ani, dar şi celelalte intervenţii care au urmat primelor.

Pe scurt, vinovaţii sunt montarea sistemului de irigaţii, fără a acorda atenția cuvenită și tăind parte din rădăcinile arborilor de aici, montarea iluminatului ambiental pe această zonă, tot fără a ține cont de rădăcinile și tulpinile teilor, montarea gazonului cu țepi, făcută tot fără grijă și pricepere în ceea ce privește intervențiile la copaci. La toate acestea s-au adăugat intervențiile eronate în coronamentul arborilor și greșelile făcute în urmă cu aproape 16 ani, când a avut loc toaletarea masivă a arborilor de pe Bulevardul Revoluției.

(Unul dintre teii tăiaţi joi, aflat în vecinătate sistemului de iluminat)

Evaluarea teilor de pe bulevard, fără tomograf sau rezistograf

Cum stă cu adevărat treaba în privința arborilor de pe centru, cât de greșit a fost managementul arborilor aici (dacă a existat așa ceva până acum), este greu de spus. Așa cum va fi greu de spus cât de bolnavi erau copacii care au fost deja tăiați săptămâna trecută. Există voci care susțin că aceștia ar fi trebuit scanați cu dispozitive speciale de scanare, precum tomograf sau rezistograf, pentru a stabili cu exactitate cât de bolnavi sunt și ce se mai poate face pentru salvarea lor. Că astfel de soluţii de scanare, cele mai scumpe existente la ora actuală, fie ele închiriate din ţări vecine, trebuie aplicate mereu când vine vorba de copacii care definesc un spaţiu important dintr-un oraş.

Numai că și în cazul celor 15 copaci de pe bulevard, ca și în cazul celui mai vârstnic stejar din Parcul Eminescu, evaluarea a fost făcută la ochi. S-a constatat că teii sunt bolnavi, cu risc ridicat de rupere/prăbuşire și s-a decis tăierea lor.

La moartea unui stejar. Primăria Arad, cu drujba în legi și în Parcul Eminescu

Atât Cosmin Turţa, cât şi Valentin Latti, ambii experţi arborişti, susţin că starea în care erau copaci era evidentă, pentru că se putea vedea ciuperca deja pe tulpină. „Corp fructifer al bureţilor se vedea pe exteriorul tunchiului. Nu a fost nevoie, din păcate, de folosirea rezistografului”, a punctat Cosmin Truţa.

Greu spre imposibil de contrazis în lipsa altor voci, a altor experţi dispuşi să-şi asume public opinii contrare.

(Un alt tei, marcat în primăvară ca fiind cu probleme, a fost tăiat joia trecută)

Destinul tragic al tuturor arborii din centru

Nu mai e nimic acum de făcut pentru cei 15 arbori deja tăiaţi, decât să identificăm vinovaţii. Care nu sunt greu de găsit în condițiile în care nu trebuie luată decât urma banilor: Primăria Arad a pus, an de an, bani în buget și a plătit, an de an, zeci de mii de euro pentru întreţinerea spaţiilor verzi de aici. Contractele au fost semnate, banii au fost încasați la zi, lucrările executate. Nota de plată e achitată acum însă de arborii de aici.

Ce se poate face pentru teii care nu au fost tăiați? Dacă mediul în care trăiesc acești copaci – sistemul de irigații, cel de iluminat, gazonul pus prea sus, acoperind rădăcinile arborilor – i-a îmbolnăvit nu doar pe cei 15 tăiați, ci încă pe atâția (cei aflați pe lista neagră a viitoarelor tăieri), nu există riscul ca și ceilalți să se îmbolnăvească în timp? Să aibă aceeași soarta?

„Toți arborii din Mediană sunt compromiși, din cauza lucrărilor de acum mai bine de 10 ani”, a dat verdictul Cosmin Turța. Un verdict necruțător.

„Putregaiul este activ în toți. Nu merge cu injectări (injecțiile sunt noile soluții folosite de cei doi experți arboriști la câțiva arbori din Parcul Micălaca 300, pe care îi vor urmări timp de un an pentru a vedea rezultatele – n.r.). Au ridicat nivelul solului prea mult, iar rădăcinile care erau la suprafață nu mai primesc destul oxigen. Dacă nu au oxigen, mor”, a punctat Truța.

(Ciuperca despre care, spun arboriştii, că a afectat mulţi dintre teii de pe bulevard)

Primăria Arad, nici un cuvânt despre teii din Mediane

Soarta arborilor din cele două Mediane de pe Bulevardul Revoluției e, însă, în mâinile stăpânului acestor copaci, Primăria Arad. Care, deși are obiceiul să informeze opinia publică pe diverse teme, precum când se închide o stradă, sau când se prăbușește un copac din pricina furtunii, a decis să tacă profund pe acest subiect.

A ales probabil, considerând că situaţia e grea, varianta să îi scoată în față pe specialiști şi să-i lase pe aceştia să-şi asume verdictele dure.
Sunt însă multe voci în oraş care spun că Primăria Arad fuge în acest caz de răspundere, deşi e singura vinovată şi sigură care trebuie să-şi asume responsabilitatea. Sunt alte voci care susţin că ar trebui procedat aşa cum procedezi în cazul oricărui bolnav: ceri şi a doua opinie, cauţi o altă soluţie. Salvarea e binevenită de oriunde pentru teii emblematici de pe Bulevardul Revoluţiei.

Primăria Arad nu vorbeşte însă nici de teii bolnavi, nici de tăieri, nici de vreo plantare, sfidându-i astfel pe cei cărora le pasă de arbori şi, implicit, de sănătatea lor, dar şi legile europene, pe care ţara noastră ar trebui să le respecte. Dar Aradul e încă departe de Uniunea Europeană.

În opoziție cu cele mai recente reglementări ale UE

Regulamentul privind Restaurarea Naturii, adoptat de curând de UE, își propune să refacă natura în 20% din zonele terestre și maritime ale UE până în 2030 și în toate zonele degradate până în 2050.
În acest regulament, există precizări/obligații extrem de clare cu privire la spațiul verde urban. Dar, în România şi mai apoi la Arad, regulile UE ajung cu întârziere.

În articolul 8, Restaurarea ecosistemelor urbane, se arată faptul că „Până la 31 decembrie 2030, statele membre se asigură că nu există nicio pierdere netă a suprafeței naționale totale de spații verzi urbane și de acoperire a coronamentului în suprafețele cu ecosisteme urbane (…)”, că „de la 1 ianuarie 2031, statele membre trebuie să înregistreze o tendință crescătoare în ceea ce privește suprafața națională totală de spații verzi urbane, inclusiv prin integrarea spațiilor verzi urbane în clădiri și infrastructură (…)” şi că „Statele membre trebuie să înregistreze, pe fiecare suprafață cu ecosisteme urbane (…) o tendință crescătoare a acoperirii coronamentului în zona urbană (…)”.

S-a ajuns aici pentru că, în 2021, Agenția Europeană de Mediu a constatat că 81% dintre ecosistemele protejate din UE se află într-o stare „slabă” sau „proastă”. Reglementările din regulament privind zonele verzi urbane au fost luate în condiţiile în care ecosistemele urbane reprezintă 22% din suprafața terestră a UE, planul Uniunii fiind acela ca, prin noile norme, să se extindă spațiile verzi din orașe, din orașe mici și din suburbii.

Printre obiectivele fixate în Regulamentul privind restaurarea naturii se numără, ca atare, cele care vor asigura că nu se va produce nicio pierdere netă de spațiu verde până în 2030 şi că va avea loc o creștere a suprafeței acoperite cu arbori în orașe.

(Copacii de lângă Tribunal şi lucrările din imediata lor vecinătate)

Trei milioane de arbori până în 2030

Regulamentul privind restaurarea naturii impune țărilor UE să elaboreze planuri naționale de restaurare, care să definească măsurile necesare pentru îndeplinirea obiectivelor obligatorii stabilite în actul legislativ.

Consiliul a adoptat Regulamentul privind restaurarea naturii în iunie 2024, după ce Parlamentul European l-a votat în luna februarie a aceluiași an. În acest plan se arată că statele membre UE trebuie să contribuie la plantarea a cel puțin încă trei miliarde de arbori până în 2030. La Arad, la câteva luni după adoptarea regulamentului, vorbim doar despre tăieri de arbori şi de degradare unor zone verzi.

Ieri, în Arad, alţi arbori au avut de suferit ca urmare a intervenţiilor celor care executau lucrări la utilităţi pe spaţiul verde din vecinătatea Tribunalului. Aproape sigur, peste câţiva ani, acești arbori vor trebui tăiați pentru că va exista un pericol real de prăbușire peste trotuare, spații vezi, clădiri, bănci, copii. Dar despre acești arbori, despre spațiul verde de lângă și parcarea din vecinătate, într-un material viitor.

Citește și: 

Peste 30 de tei din Medianele Bulevardului Revoluției, marcați cu bulină portocalie. Ce soartă vor avea aceștia?

Premieră: primul curs organizat în România pentru viitorii experți arboriști a venit cu un arbore de lalea în Parcul Micălaca 300 

Pansamente pentru arborii din Parcul Micălaca 300. Se decide, acum, câți copaci mai rămân în picioare

Despre copaci, numai de bine. Flori în Parcul Eminescu, pe mormântul unuia dintre arborii tăiați

La moartea unui stejar. Primăria Arad, cu drujba în legi și în Parcul Eminescu

Primăria justifică tăierea stejarului din Parcul Eminescu: „prezenta stare de putrefacție” 

Cel mai vechi stejar din Parcul Eminescu, pus la pământ. Un angajat al Parcului Natural Lunca Mureşului a tras semnalul de alarmă

Știri dintr-o lume mai bună (2)? Un parc de ras de pe fața pământului, câțiva arbori de salvat, unul de tăiat, niște pompieri și 8 pasaje