Curtea Constituțională a României (CCR) a decis joi, cu două opinii separate, că declarațiile de avere și de interese nu trebuie să mai includă informații despre bunurile și veniturile soților sau copiilor aflați în întreținere, potrivit unor surse apropiate instituției, citate de G4Media.ro.

Totodată, judecătorii au declarat neconstituțional articolul care reglementează publicarea acestor declarații pe site-ul Agenției Naționale de Integritate (ANI). Decizia CCR este definitivă, obligatorie și nu poate fi contestată.

Surse judiciare au precizat că raportorul cauzei a fost chiar președintele CCR, Marian Enache, iar raportul întocmit a fost favorabil admiterii excepției de neconstituționalitate.

Concret, Curtea a declarat neconstituțional articolul 3, alineatul 2 din Legea privind declarațiile de avere și de interese, care prevedea că aceste declarații trebuie să includă, pe propria răspundere, și date despre soț/soție și copiii aflați în întreținere.

De asemenea, a fost declarat neconstituțional și articolul 12, alineatul 6, care obliga Agenția să publice declarațiile pe site-ul instituției în termen de 30 de zile de la primire, cu anumite date anonimizate, și să le mențină online pe durata mandatului și timp de 3 ani după încetarea acestuia.

În contextul deciziei, șase organizații neguvernamentale au făcut apel la Curte să respecte principiile statului de drept și au atras atenția că standardele internaționale în domeniul integrității publice recomandă transparența totală în privința declarațiilor de avere și de interese.

Așadar, să curgă vinul și să cânte muzica. E sărbătoare mare în sectorul bugetar – și nu numai!- din România.

Ultima oră: Reprezentanta Compartimentul comunicare și relația cu mass-media al Curții Constituționale, Mădălina Verman, a declarat  Marian Enache nu a fost raportor la acest dosar, așa cum a apărut eronat în versiunea inițială a articolului.

Citește și: „PSD trebuie să repete strategia din 2004 pentru a se salva” – susține Alin Teodorescu, sociologul care a prezis că Antonescu nu intră în turul 2

Declarațiile de avere au fost introduse oficial în România prin Legea nr. 115/1996 privind declararea și controlul averii demnitarilor, magistraților, a unor persoane cu funcții de conducere și de control, și a funcționarilor publici. Însă la acel moment nu exista și un instrument de control.

Totuși, sistemul s-a consolidat și extins semnificativ abia după anul 2003, odată cu presiunile legate de integrarea României în Uniunea Europeană. Un moment-cheie a fost adoptarea Legii nr. 161/2003, cunoscută ca „pachetul anticorupție”, care a impus obligativitatea declarațiilor de avere pentru un spectru mult mai larg de funcționari și demnitari publici, precum și publicarea acestora.

Ulterior, prin Legea nr. 144/2007, a fost înființată Agenția Națională de Integritate (ANI), care are rolul de a verifica aceste declarații.

Citește și:

ANI critică dur decizia CCR privind caracterul public al declarațiilor de avere

Nicușor Dan: „Decizia CCR este în contradicție cu un principiu esențial al democrației – transparența în exercitarea funcțiilor publice”