Primăria Municipiului Arad a lansat recent procesul de elaborare a noii Strategii Culturale 2026–2030, angajând prin achiziție directă asociația Insula 42, coordonată de Corina Șuteu, fost Ministru al Culturii, cea care a elaborat, de altfel, și Strategia culturală care expiră în acest an.

Achiziția a fost efectuată pe Serviciul Electronic de Achiziții Publice (SEAP), prin achiziție directă, pentru suma de 199.500 RON (cca. 39.500 euro), prin intermediul Centrului Municipal de Cultură Arad, instituție în subordinea Primăriei, în data de 27 mai 2025.

Strategia anterioară a fost lansată în plină competiție pentru titlul de Capitală Culturală Europeană (titlu câștigat în cele din urmă de Timișoara) și a fost realizată de aceeași echipă (sub denumirea Film ETC) care va elabora și noua Strategie (asociația redenumită între timp Insula 42).

Strategia de până acum: film, film, film

Potrivit unui sondaj din 2015, arădenii au apreciat cel mai mult proiecțiile de film – preferință care a coincis cu lansarea Festivalului de Film Documentar FARAD (eveniment anual din 2014 încoace) și cu reabilitarea a trei cinematografe publice: Cinema Arta, Cinema Solidaritatea din Gai și cinematograful din cartierul Grădiște. Proiectul de refacere a cinematografului Studio a fost inițiat tot în acea perioadă în urma acestei Strategii culturale, dar nu a mai fost dus la bun sfârșit, fiind și astăzi în paragină.

Conținutul noii Strategii nu este cunoscut încă.

Rămâne de văzut dacă se va continua linia culturală de până acum, axată pe filme, sau dacă se va orienta spre domenii noi – cum ar fi artele vizuale, educația culturală, dezvoltarea patrimoniului, cultura digitală etc.

Având însă în vedere că s-a ales din nou echipa Corinei Șuteu, cea care a pus un accent major pe film pe întreaga strategie culturală a țării pe vremea când a fost Ministrul Culturii și cea care, pe lângă festivalul FARAD, organiează și Making Waves Film Festival la New York, este de așteptat ca noua Strategie Culturală a Aradului să pună în prim-plan tot filmele.

De altfel, Insula 42 a fost contractată, tot pe SEAP, în această lună, pentru organizarea ediției din acest an (cea de-a 12-a) a festivalului de film documentar FARAD (6-10 octombrie 2025), cu suma de 160.000 RON.

Strategia culturală care expiră în acest an poate fi consultată integral aici.

Ce se întâmplă dacă un municipiu nu are o Strategie Culturală?

În România, elaborarea unei Strategii Culturale la nivel local (municipiu, oraș, comună) nu este impusă printr-o lege obligatorie, dar lipsa unei astfel de strategii are consecințe practice semnificative, mai ales în privința accesului la fonduri europene și guvernamentale.

Consecințe dacă un municipiu nu are o Strategie Culturală:

•  Limitarea accesului la finanțări
Programe europene precum Creative Europe, Europa Creativă, dar și diverse linii de finanțare PNRR, AFCN (Administrația Fondului Cultural Național), Fonduri SEE / Norvegiene sau granturi ale Ministerului Culturii cer în mod direct sau indirect existența unei strategii culturale coerente.

Fără o strategie aprobată, municipiul nu poate dovedi planificarea pe termen mediu / lung, deci este descalificat sau depunctat la competiții de proiecte majore.

•  Lipsa unei direcții clare pentru instituțiile și actorii culturali
Instituțiile publice de cultură (filarmonici, teatre, case de cultură etc.) funcționează adesea fără obiective coordonate sau priorități comune, ceea ce duce la fragmentare și ineficiență. ONG-urile, artiștii și inițiativele culturale locale nu au un cadru strategic la care să se alinieze.

•  Dificultăți în atragerea de parteneriate și colaborări internaționale
Orașele fără strategie sunt percepute ca fiind slab organizate din punct de vedere cultural, ceea ce descurajează rețelele europene, ambasadele culturale și partenerii instituționali să dezvolte proiecte comune.

•  Slăbirea poziției în competiții și branding teritorial
Orașele care vor să candideze la titluri precum Capitală Europeană a Culturii sau alte rețele internaționale (UNESCO Creative Cities etc.) sunt obligate să aibă o strategie solidă. Lipsa acesteia afectează imaginea orașului și capacitatea de a-și construi o identitate culturală competitivă.

De ce o durată de 4 ani?

Nu există o durată standard impusă legal, dar strategiile culturale la nivel național și sectorial merg spre intervale scurte de tip „n+3” (adică 4 ani), așa cum apare explicit în documentele Ministerului Culturii pentru domeniu . Această frecvență permite o adaptare rapidă la schimbări (financiar‑pandemice, tehnologice, politice).

Este de remarcat că – înainte de pandemia Covid și cu vise la titlul de Capitală Culturală Europeană – Strategia culturală 2015-2025 a fost elaborată pe o perioadă de 10 ani, iar cea nouă va acoperi doar 4 ani, perioada 2026–2030, probabil conform noii tendințe practice, corelând‑se și cu ciclurile de finanțare UE (Cadrul Financiar Multianual).

Citește și:

Niciun pas în plus pentru Cetatea Aradului. Primăria așteaptă, pe mai departe, după semnătura Armatei și după o hotărâre de guvern

Povestea fARAD – de 10 ani, cel mai important și așteptat festival de film din Arad

Concluziile oficiale ale dezbaterii publice referitoare la Strategia Culturală a Municipiului Arad 2015-2025