Încep greu săptămâna asta, cu un citat parcă smuls din grație, care îmi tot fermentează în memorie: „Acordați prea multă importanță adevărului”, îi spune unul dintre personajele din La grazia președintelui Italiei. Și uneori chiar așa facem, acordăm prea multă importanță adevărurilor banale, de care am fost siguri mereu, de care nu avem nevoie.

Adevărurile de acolo nu sunt, însă, toate banale și ușor de dus: vin cu trădări, tăceri, lipsa viselor și eutanasie. Mergeți să vedeți ultimul film al lui Sorrentino când va intra în cinematografe.

Toate celelalte ştiri şi un pic de adevăr

În rest, haos și voie bună, minți pierdute, puțin alcool, tot eutanasie, doze duble la medicamente, sex-gate, bacterii vechi de 5.000 de ani și, pentru că nu mai avem cum altcumva, AI și iar AI. Să ne bucurăm, noi mai avem încă acces la el. În Rusia, accesul îl decid serviciile.

Cortina de fier digitală: Putin a semnat legea care oferă FSB control absolut asupra internetului și telefoanelor

Marea problemă e că toți tragem cu ochiul la dictatori. De fapt, nu tragem, că asta e cu efort, ne lăsăm mințile să fabuleze și imaginăm lumi mai bune pe structuri nebune.

1 in 5 Europeans say dictatorship might be preferable

Sătui de eșecul democrației, o luăm spre dictatură, într-o ciclicitate cunoscută, stricată acum de rețelele sociale.

„În tot acest timp algoritmii își văd de ale lor, învățându-ne pe dinafară (ca pe niște materii ce suntem) și servindu-ne propriile idei, în buclă, făcându-ne să credem că suntem mai mulți și mai îndreptățiți, grație efectului de turmă”, se spune în

Democracy dies in chit-chat sau cum ne fac algoritmii din cuvinte

Ar fi bine totuși să dăm  atenție unoeri și adevărului, după ce-l dezbrăcăm de latura lui afectivă. Știu, nu-i cel mai frumos de privit în ochi, mai ales când acolo stă tinerețea multora sau retorica naționalistă care ne ține capul sus:

Canalul, Ceaușescu, România în 1984. Cea mai mare ctitorie a comunismului e „un șanț în apă” tras peste o groapă comună

Nu pare că vrem să învățăm nimic din nimic.
Studenții britanici ar fi vrut însă să învețe, sau măcar vor bani pentru că nu au avut șansa să învețe cum trebuie în perioada COVID. Zeci de universități din Anglia sunt chemate în judecată. Totul a pornit de la o înțelegere, totul a explodat după:

Studenții britanici cer universităților în justiție despăgubiri legate de Covid

La noi, perioada COVID a fost una în care ne-am putut urî lejer unii pe ceilalți. N-am învățat nimic nici de acolo. Noi sigur nu, poate legiuitorii câte ceva.

Dans, dacă ai unde, câini şi o Românie din care se pleacă

Și apropo de lege, ea îți arată adevărul mereu de departe, spune personajul lui Sorrentino și-ți vine să-l crezi. Cu dreptatea, treaba stă mai complicat decât cu legea. Pentru visători, dreptatea nu e pe aici.

Timp de nouă ani, Centrul Național al Dansului București a trăit cu speranța că va avea, în sfârșit, un loc doar al său. Au existat bani, proiecte, avize, dar nu și destulă voință politică. Locul acela nu mai e al său. Degeaba bani, proiecte, avize. OMNIA e a Ministerului Afacerilor Interne. Cine e mai tare câștigă. De restul, dansăm și dacă nu avem unde și de ce.

Dansează, dacă ai unde

Bani sunt și pentru animale de companie. Bani sunt chiar mulți, dar vin cu moarte după ei. Cel puțin 9 milioane de euro, bani publici, e valoarea contractelor câștigate de patru dintre firmele și asociațiile care adună și eutanasiază câinii sănătoși fără stăpân. În jur de 30 de câini pe zi au fost eutanasiați în trei ani.

Investigații. Eutanasia ca afacere: zeci de mii de câini uciși pe milioane de euro, bani publici, sub ochii autorităților 

A fost o serie întreagă de știri proaste venite din România săptămâna aceasta, în care Nicușor Dan a plecat în SUA și a împărțit iar țara în două: unii spun că a făcut bine, în frunte cu PSD, alții că-i doar o gafă politică de proporții.

Nu doar Nicușor Dan a plecat din România, ci și tot mai mulți români. Președintele se întoarce acasă pentru că are de ce, sau măcar un mandat de dus la capăt. Mare parte dintre români nu mai vor, însă, înapoi acasă. România de azi e fără prea mulți români. În 2024 au plecat cei mai mulți. Populația României s-a redus, reiese dintr-o analiză Agerpres, cu peste 4,16 milioane de persoane în 35 de ani, marjă în care migrația externă a avut o contribuție de 63%, iar sporul natural negativ de 37%.

Plecăm, tot plecăm, până o să fim mai mulți afară decât acasă.

Populația României s-a redus cu peste 4,16 milioane de persoane în 35 de ani (analiză)

Acasă rămâne doar România nelocuită, pustie, abandonată.

România locuințelor goale: Peste 2,5 milioane de case stau nelocuite 

Patru ani de război şi toate celelalte gunoaie

Stați liniștiți, lucrurile sunt ciclice, cândva ne va fi bine. Mai apoi, mereu poate fi și mai rău. Uitați-vă în jur. N-aș insista cu dezastrele, pentru că atunci ar trebui să amintesc că s-au făcut patru ani de război lângă noi.

Cronica unui război anunțat: cum au aflat serviciile secrete CIA și MI6 despre planurile lui Putin de a invada Ucraina și de ce nimeni nu le-a crezut / Naivitatea europenilor și efectul Irak

De războaie nu vrem să auzim. Vrem ceva mereu mai light.

Dar e de ajuns să ne uităm la ce s-a întâmplat în Scoția. N-am vrea să ne trezim și noi, pe plaja noastră, cu gunoaiele aruncate de alții prin anii ’60.

Gunoaiele aruncate în Canada în 1960 au ajuns acum pe o plajă din Scoția: „Este copleșitor”

Suntem noi în urmă cu zeci de ani, dar parcă e prea mult să avem și gunoaiele de atunci. De fapt, noi avem parte de gunoaiele de acum ale altora, în fiecare zi, dar nu ni le aduce marea, ni le aducem noi, fraudând legea și bunul simț.

La noi sunt probleme mari cu modul în care gestionăm politica externă şi, ca niște experți ce suntem, purtăm dezbateri serioase pe temă.  La vecinii noștri unguri, scandalurile sunt sexuale, dezbaterile mai colorate. Dar v-am spus tura trecută, se apropie alegerile, Viktor Orbán nu stă prea bine în sondaje, contracandidații lui trebuie discreditați. Un pic de sex-gate e mereu bun de testat electoratul și e ușor de pus pe picioare, indiferent cine e victima.

Sex-gate Magyar. Ce se întâmplă în Ungaria înaintea alegerilor care l-ar putea da jos de la putere pe Viktor Orbán

Sănătate cu AI, judecată cu AI, viaţă cu AI

Cu sănătatea nu stau bine în această săptămână, deși, știu, am promis că într-acolo vor merge știrile mele aproape ratate. Dar sănătatea a devenit o afacere și ea și uneori ți-e greu să te apuci de treabă când o privești așa.

Afacerea cu șervețele de colagen și infiltrații magice ale „preotului-neurochirurg” Ștefan Mindea

O veste bună tot am de pe aici: o să fim toți slabi, v-am mai spus, nu-i așa? Tineri și slabi. O să luăm doar o doză mai mare de medicamente și o să trebuiască să avem puțin mai mulți bani, dar va fi bine.

UE aprobă o doză mai puternică a medicamentului Wegovy pentru tratamentul obezității. Ce arată studiile

O să ne tratăm cu AI, așa va fi, inevitabil, despre asta a fost vorba toată săptămâna în știrile din sănătate care mi-au trecut prin fața ochilor, când a venit vorba de presa din străinătate și de rețelele sociale. Despre AI și sănătate s-a vorbit mult și în România la începutul acestui an. Pun aici doar două materiale pentru a-mi susține afirmațiile:

ChatGPT Sănătate: noua IA care îți explică analizele medicale și oferă sfaturi de wellness

ChatGPT: Care sunt provocările integrării în sănătate?

Mai sunt și știri cu AI, dar nu prea mult AI.

Germany eyes social media ban for kids

Și mai e și prima judecată pentru AI, să vedem ce va ieși din procesul acesta. În cadrul Curții Superioare din Los Angeles e acum în desfășurare un proces istoric. Știu, noi facem urât când auzim de Înalta Curte. Alții își pun bazele în ea. Companiile de socializare sunt acuzate că creează dependență prin intenție, cam așa cum era tutunul și țigările în anii 1980.

Social media goes on trial in LA – here’s what you need to know

Tarife, bacterii, vedete şi iar câini

Și dacă tot veni vorba de justiția în SUA, pun și știrea asta aici, pe care nu aveați cum să o ratați, a fost peste tot, dar n-aș omite-o nici eu. E prea cu artificii:

Curtea Supremă a SUA a anulat taxele vamale impuse de Donald Trump țărilor din jurul lumii

Artificiile astea au pornit de la un importator de vinuri.

Cine este bărbatul care l-a învins pe cel mai puternic om din lume. Un mic importator de vinuri este artizanul procesului care a răsturnat taxele vamale impuse de Trump

Și știrea asta despre România, care e pe gustul naționaliștilor, dar care sădește și puțină frică, e tot despre sănătate și cum ne mai luptăm cu rezistența la bacterii. E despre bacterii vechi din România, care ne-ar putea salva, dar ne-ar putea și încurca rău şi care au ajuns și în presa internațională:

Ancient bacteria strain discovered in ice cave is resistant to some modern antibiotics

Gata cu treburile serioase. Ne așteaptă cealaltă lume, una mai bună. Dar care e grea pentru cei din ea. Când se lipește politica de tine, e aproape insuportabilă. Lana are drumul ei, dar nu toți îl văd nevinovat:

 

View this post on Instagram

 

A post shared by The Telegraph (@telegraph)

Olimpiada are și ea cealaltă lume a ei. În timp ce mă delectam cu patinajul, cineva de lângă l-a remarcat pe cel mai ocupat om de la olimpiadă. Prima dată am zis că sigur nu văd bine, a doua oară mi-am spus că omul poate munci în două locuri deodată. Dar în toate? N-am fost singura care să se minuneze, alții l-au surprins în acțiune pe cel mai ocupat om de la Milano Cortina (AIC)

Totuși, altele s-au dovedit a fi vedetele olimpiadei de acum. Ce-i drept, nu e aceeași frenezie în jurul lor ca în cazul pistolarului turc, de la Paris, dar Italia e Italia și vine mereu cu eleganță, oriunde o chemi.

Skating backwards in an all-white suit: Meet the accidental star of this year’s Winter Olympics

Preferatul meu de la olimpiadă a fost, însă, câinele lup. Are deja fanii săi care cer ca Nazgul să fie inclus în ceremonia de închidere a Jocurilor Olimpice.

Momentul preferat de alții a avut de-a face cu jurnalismul. Nu fiți așa duri, avem nevoie și noi de clipe de relaxare:

Jurnalistă australiană, scuze publice după o intervenție „de mână cu Bachus”, adică confuză, în direct de la Jocurile Olimpice 2026

Frumos, frumos, frumos, cu fundaţii, poduri şi multă poezie

Să revenim la muzică. Dacă nu v-a plăcut până acum de Billie Eilish, poate o să vă placă de acum. Cântăreața știe că ce zic vedetele se aude, așa că de fiecare dată are ceva important de spus. Și de făcut.

Half a million unsold concert t-shirts sat in a warehouse for years. Billie Eilish gave them a second life 

Cel puțin 9% din hainele produse sunt distruse înainte de a fi purtate, spune Comisia Europeană, care vrea altfel de reglementări pentru această industrie poluatoare.

De prin America, dincolo de muzică, e politica și sportul, mereu cu provocări. Acum vin la bustul gol:

 

View this post on Instagram

 

A post shared by The Independent (@the.independent)

Dacă nu sunteți printre cei norocoși care pleacă prin lumea largă săptămâna aceasta, sau măcar nițel mai departe de casă, las aici câteva lucruri la care puteți visa. Pe mine mă obsedează podurile și ingineria din spatele lor.

Cele mai spectaculoase 19 poduri din lume. Pe primul loc se află unul din Europa

Dar și fotografia, așa că pun aici cel mai mare muzeu al fotografiei deschis în Olanda.

 

View this post on Instagram

 

A post shared by Amsterdam 🇳🇱 Travel | Hotels | Food | Tips (@amsterdam.explores)

Apoi, pun puțin și din Italia, desigur, care ne obsedează mai pe toți. Mai jos e ca să înțelegem încă o dată de ce: primele orașe din lume când vine vorba de gastronomie sunt de acolo. Napoli e pe primul loc:

Capitala mondială a gastronomiei este în Europa – orașul desemnat cel mai bun loc pentru mâncare

Pun, tot pentru cei care stau acasă și au timp să se bucure de cuvinte, newsletterul Fundației 9. Eu abia acum am dat de el și m-am îndrăgostit, ceea ce vă doresc și dumneavoastră. Sub orice formă. Așa începe: „Hârtia are o încăpățânare pe care niciun algoritm nu o înțelege.”

Muzica e de la Oana, care mi-a amintit de Bird, deși nu e atât de dinamic precum Fontaines D.C.:

Panseluța Feraru m-a mutat, însă, din lumea mea pentru un timp și a meritat:

Sunt de toate pentru toți în săptămâna ce va veni: filme, concerte, lecturi, piese de teatru. Doar să vă faceți timp să mergeți la ele. Eu nu mi-am făcut timp să le culeg; sper să treceți cu vederea omisiunea. E mai scurt calupul de știri aproape ratate așa, deci ceva bun tot am făcut.

Îmi iau revansa cu poezie:
care poate fi scurtă

mai lungă

Sorin Gherguţ

sau mai frumoasă:

Eu am vrut să fie totul frumos
mai frumos
foarte frumos
foarte foarte frumos
numai frumos
doar frumos
frumos
frumos
și iar
frumos
nu știu ce vine după
și din patul acesta de cuvinte
ne dăm iar
jos
unde e frig
uneori
alteori frige
și din pilota asta
duioasă de vorbe
alunecăm
iar
afară
unde
nu știu ce vine după

Svetlana Cârstean

Închei tot cu grația din „La grazia”. Mergeți să vedeți filmul; e acolo personajul principal care nu mai visează când doarme. Puține lucruri sunt atât de dureroase ca lipsa viselor – să nu poți visa nici ziua, nici noaptea. „Despre ce ai vrea să visezi?”, este întrebat președintele. „Despre imponderabilitate.”
Să ne fie de bine!

Citeşte şi:

Știri aproape ratate (48). O tonă de hârtii, 10.000 de prezervative, botox pentru migrene și victoriile altora, cu respirații gură la gură