Soluţia revoluționară propusă de un român la NASA pentru explorarea planetelor gigantice gazoase

    de - | 30 iulie 2015, 8:03 PM | Viitor

    0

    O echipă de ingineri NASA de la Jet Propulsion Laboratory, coordonată de cercetătorul de origine română Adrian Stoica, lucrează la proiectul unei sonde robotice care să se poată menţine “plutind” în atmosfera densă a planetelor gigantice gazoase pentru a le explora, fiind capabilă în acelaşi timp să-şi reîncarce bateriile de la vânt, conform unui material publicat de NASA.

    Echipa condusă de Adrian Stoica a primit recent o finanţare de 100.000 de dolari, pentru 1 an, din partea NASA, în cadrul programului “NASA’s Innovative Advanced Concepts” (NIAC), pentru a demara acest proiect.

    Cercetătorii trebuie să examineze fezabilitatea construcţiei unui aşa-numit “windbot”, o nouă clasă de sonde robotice concepute în aşa fel încât să rămână suspendate în atmosfera unei planete pentru lungi perioade de timp, fără a avea nevoie de aripi pentru portanţă sau de baloane cu aer cald. Studiul finanţat de NASA îşi propune să demonstreze dacă astfel de sonde ale viitorului vor putea să se menţină în atmosfera unor planete precum Jupiter sau Saturn şi, în acelaşi timp, să se alimenteze cu energie.

    07241232-1214713589Spre deosebire de Lună sau de Marte, care au fost deja explorate de rovere robotice autonome, planetele gazoase ar putea să nu aibă o suprafaţă solidă pe care să poată fi lăsat un astfel de rover. În plus, chiar dacă ar avea un nucleu solid, presiunea imensă înregistrată la nivelul său ar compromite o astfel de misiune. În anul 1995, sonda Galileo, aparţinând NASA, a lansat în atmosfera lui Jupiter o sondă atmosferică. Această sondă a coborât lent, frânată de o paraşută, dar a rezistat doar aproximativ 60 de minute, după care a fost distrusă de presiunea şi temperaturile ridicate din atmosfera giganticei planete. Spre deosebire de această sondă paraşutată, un “windbot” ar putea fi dotat cu rotoare pentru portanţă şi pentru a putea să-şi schimbe direcţia.

    Pentru a ne ajuta să ne creăm o imagine cât mai apropiată, Adrian Stoica sugerează un exemplu din natură: puful de păpădie. “Sămânţa de păpădie se menţine foarte uşor în aer. Se roteşte atunci când este în cădere, generând portanţă, ceea ce-i permite să rămână plutind prin aer o lungă perioadă de timp, purtată de vânt. Vom explora acest efect în variantele de windboţi pe care le vom încerca”, a explicat Adrian Stoica.

    În plus, pentru a rămâne aeropurtat pentru o cât mai îndelungată perioadă de timp, un “windbot” va trebui să-şi poată reîncărca bateriile folosind forme de energie disponibile în atmosfera planetelor pe care le va explora. O astfel de sondă nu trebuie să fie dependentă de energia solară pentru a putea explora pentru perioade extinse de timp şi părţile întunecate ale acestor planete. De asemenea, energia nucleară nu este o soluţie pentru că un motor nuclear ar fi prea greu pentru o sondă concepută să plutească în atmosfera altor planete. Posibile soluţii pentru asigurarea necesarului de energie al sondei rămân vânturile, variaţiile de temperatură şi chiar câmpul magnetic al planetei explorate.

    Conform lui Adrian Stoica probabil cea mai bună metodă de a asigura energia necesară pentru un “windbot” este exploatarea turbulenţelor din atmosfera planetei — vânturile care îşi schimbă frecvent direcţia şi intensitatea. Cheia este variabilitatea, viteza ridicată a vântului nefiind suficientă pentru asigurarea energiei.

    Citește continuarea pe Descopera.ro

    Distribuie articolul

    Scrie un comentariu

    3 + 6 =

    Redacția Special Arad își rezervă dreptul de a selecta și a modera comentariile în funcție de relevanța lor față de subiect. Comentariile care nu fac referire la subiectul prezentat nu vor fi aprobate. De asemenea, răspunderea juridică aparține autorului comentariului.

    Acest site folosește cookies. Prin navigarea pe acest site, vã exprimați acordul asupra folosirii lor. Am actualizat politicile în conformitate cu Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Detalii.