România se află pe ultimele locuri în clasamentul Uniunii Europene în ceea ce priveşte digitalizarea administraţiei publice. Majoritatea ţărilor avansate în digitalizare au început procesul în urmă cu peste 15 ani, cumulând investiţiile treptate în tehnologii cu educarea populaţiei şi a instituţiilor pentru a facilita aderarea acestora la un mediu digital.

Fiind zilnic în legătură strânsă cu administraţia publică, ştiu care sunt lucrurile care pot fi schimbate astfel încât cetăţenii să nu mai plimbe hârtii între instituții, informațiile să circule electronic, sigur, rapid și ușor de urmărit. Vom construi „autostrăzi digitale” între instituțiile statului care au baze de date, astfel încât acestea să comunice eficient între ele.

În acest moment, interacțiunea cetățenilor cu instituțiile Statului este specifică secolului XX: cozi peste cozi, hârtii peste hârtii, ștampile peste ștampile (chiar dacă ștampilele au fost, teoretic, eliminate din perspectivă legală, unele instituții încă le solicită). În teorie, România oferă diverse metode pentru a completa formularele online. Există servicii precum Punctul de Contact Unic Electronic, Ghiseul.ro, Spațiul Privat Virtual, servicii electronice la diverse primării (Cluj, Oradea, sectorul 3). În judeţul Arad doar 10 localităţi sunt înrolate pe Ghişeul.ro iar pentru Primăria Municipiul Arad digitalizare înseamnă formulare .pdf de completat.

Diverse instituții au diverse baze de date care nu comunică între ele. Avem, practic, de-a face cu adevărate „cetăți  informaționale”. Și în loc ca aceste cetăți să comunice între ele rapid, electronic, Statul român transformă cetățenii în curieri de hârtii între aceste instituții.

Digitalizarea României are nevoie de măsuri pe mai multe planuri:

– Transformarea Punctului de Contact Unic Electronic (PCUE) în interfața reală de comunicare dintre cetățean și Statul Român;

– Conferirea de valoare legală oricărui  document depus în PCUE pentru ca acesta să intre pe circuitul documentelor legale pentru toate instituțiiile;

– Simplificarea și clarificarea formularelor pentru utilizatori (echipă de UX – user experience). Formularele diverselor instituții înrolate în PCUE vor fi regândite astfel încât să fie intuitive și ușor de înțeles de către cetățeni. Cetățenia digitală trebuie să fie și una incluzivă, care să permită accesul oricărui cetățean, chiar și al celor puțin familiarizați cu tehnologia;

– Construirea autostrăzilor digitale ale României, între instituțiile deținătoare de baze de date, astfel încât acestea să comunice eficient între ele;

– Eliminarea cheltuielilor publice pentru softuri care nu prevăd și interconectarea la rețeaua de autostrăzi digitale;

– Implicarea Statului în obținerea documentelor necesare unei cereri, dacă acele documente se află la alte instituții publice;

– Introducerea posibilității de autentificare prin intermediul cărții electronice de identitate pentru orice soft dezvoltat din bani publici

Sunt Robert Ille și candidez din partea USR PLUS pentru Parlamentul României. Dacă v-ați săturat de cozi, ghișee și acele tăieturi dureroase în hârtii, capse sau agrafe, votați candidații USR PLUS în 6 Decembrie.