PSD are acum și responsabilitatea directă a guvernării, odată cu instalarea președintelui său, Marcel Ciolacu, în fruntea Guvernului, responsabilitate care vine la pachet cu multe probleme. Una dintre ele, poate cea mai presantă la ora actuală fiind reducerea deficitului bugetar. Chestiune serioasă, aflată și în colimatorul Comisiei Europeane întrucât, conform datelor Eurostat România a fost, la finalul anului 2022 una dintre „fruntașele” UE, cu un deficit de 6,2% din PIB, la egalitate cu al Ungaria, ambele fiind depășite doar de Italia, cu un deficit de 8%.

Or, anul 2023 arată și mai rău din acest punct de vedere, după cum reiese și din datele furnizate de Ministerul Finanțelor, conform cărora, execuția bugetului general consolidat pe primul semestru al anului în curs s-a încheiat cu un deficit de 2,34% din PIB, față de 1,67% în aceeași perioadă a anului trecut.

Există, deci, suficiente motive de îngrijorare întrucât este posibil ca la sfârșitul anului să înregistrăm un deficit bugetar de 7% din PIB sau chiar mai mare, în condițiile în care bugetul pe 2023 a fost construit pe un deficit de 4,4%. Ca să înțelegem mai bine ce înseamnă aceste cifre, să spunem că totalul cheltuielilor cu salariile din sistemul bugetar reprezintă 4% din PIB.

Cam acesta ar fi, succint, contextul discuțiilor tot mai aprinse în mediile politic și economic despre reducerea deficitului bugetar și, mai ales, a apariției în spațiul public a setului de măsuri prin care Coaliția de guvernare (pentru că și PNL va trebui să fie de acord cu propunerile PSD) speră să redreseze corabia. În fapt, două seturi de măsuri, pentru că deja se știe că vor fi două ordonanțe de urgentă, una privind reducerea cheltuielilor bugetare și alta cu modificări fiscale, ceea ce înseamnă creșteri de taxe și impozite și eliminarea unor facilități.

Evident, economiștii și patronatele sunt sceptici și arată cu degetul spre semnele de furtună ce vor urma după adoptarea acestor măsuri, mai exact a celor de natură fiscală. Nu intrăm acum în amănunte, mai ales că toate discuțiile sunt pur teoretice câtă vreme încă nu se știe ce măsuri vor fi luate cu adevărat.

Despre pensiile speciale, mai încolo

Probabil unele idei au fost aruncate pe piață mai degrabă pentru a testa reacția populației și a mediului de afaceri.

Sigur, se discută și despre pensiile speciale – care înseamnă o cheltuială anuală ce reprezintă cam 1% din PIB – dar până la sesiunea extraordinară a Parlementului din această lună, totul rămâne cum a stabilit Curtea Constituțională (legea de modificare a regimului acestor pensii este parțial neconstituțională).

Ideea că PSD nu este un partid reformator este și mai evidentă când privim ce măsuri dorește să adopte Guvernul Ciolacu pentru reducerea cheltuielilor din sistemul bugetar. Parcă ne-am întoarce în timp, cu peste 30 de ani, când se trezea Ceaușescu să „gospodărească” mai bine bugetul.

Dacă măsurile fiscale nu sunt încă sigure și este posibil să fie „ajustate” la adoptarea Ordonanței de Urgență, cele de reducere a cheltuielilor vor fi cele ce au fost lansate deja în spațiul public. Este clar că se va face și o anumită reducere a cheltuielilor în sistemul bugetar, dar acestea vor fi nesemnificative și, oricum, experiența ne învață că tăierile nu vor fi de durată.

Într-un an, poate doi, totul va reveni la matcă. Pentru că va fi tot mai mare presiunea politică și, mai ales, pentru că actualul sistem nu va putea funcționa cu personal redus.

Altfel spus, pentru a reduce cu adevărat cheltuielile din sistemul bugetar, trebuie restructurat sistemul, în amsamblul său. Începând, așa cum spuneam și cu alte ocazii, începând de la angajări, până la evaluări.

Citiți amănunte aici: Și polițiștii se pensează, nu-i așa?*

Or, la ora actuală niciun partid nu va face necesara restructurare, decât atunci când întreg spectrul politic se va schimba și va aduce la putere un partid care să nu funcționeze pe principii de gașcă.

Reducerea deficitului bugetar și alte reduceri și… nu prea

Despre ce reformă ar putea vorbi PSD și PNL când persoanele vizate sunt cele pe care tot aceste partide le-au impus în sistem, pe anumite funcții? Să fim serioși, aceste partide nu vor face nicio reformă. Tăierea posturilor vacante este o altă gogoriță ca și cea a desființării unor posturi de conducere. Câtă vreme nu va fi reformat, pe criterii de competență și eficiență întregul sistem, va fi nevoie de acele posturi și vor fi reînființate curând.

Și-apoi, să spunem lucrurilor pe nume: multe dintre posturile vacante erau reținute de conducătorii instituțiilor tocmai pentru câte-o comandă de partid ce nu poate fi refuzată niciodată. Singura certitudine este că, după punerea în aplicare a acestor măsuri, va urma doar un război al pilelor.

În orice caz, aceste măsuri nu vor aduce nici cine știe ce economii, dar nu va face sistemul să funcționeze mai bine. Dimpotrivă. Pentru că în continuare, o mare parte din timpul de lucru din sistemul public va fi folosit, de exemplu, pentru întocmirea de situații și raportări (inutile), cerute „de la centru”.

Pentru că în continuare digitalizarea sistemului public va rămâne o poveste cu Solitaire (că tot a pomenit premierul acest joc), câtă vreme computerele sunt folosite mai degrabă ca „mașini de scris”.

Pentru că în continuare sistemul public va folosi tot felul de platforme catastrofale, plătite lui Sebastian Ghiță (membru PSD, dacă nu mă înșel…) și altora ca el, platforme care mai mult încurcă decât ajută.

Și așa mai departe.

De altfel, chiar ideea de „reducere a cheltuielilor” este neproductivă și ineficientă. Nu cheltuielile trebuie reduse, ci risipa. Iar una dintre formele de risipă o reprezintă investițiile, făcute pe bani foarte mulți, cu firme privilegiate care fac lucrări de mântuială. Asta este cheltuiala care trebuie tăiată în primul rând.

Or, nu văd la orizont niciun partid care să fie dispus să renunțe la licitațiile controlate și recepțiile mimate. Care să taie de la robinetul de bani bugetari zecile sau sutele de firme abonate la contractele publice. Firme care, pentru că au afaceri doar cu statul, ar trebui evidențiate în sistemul public, nu privat, pentru că bugetul este singura lor sursă de venituri.

Se mai vorbește, pe un ton populist, că vor fi reduse cu 20% posturile de secretari de stat. Asta, da. Cu alte cuvinte, vor fi eliminați câțiva indezirabili. Iar după o vreme vor fi aduși alții, dar soldați ascultători ai partidului.

Poți să citești și: Ministerul Finanțelor, execuția bugetului general consolidat