Exclusiv„Poliţia de frontieră şi ANSVSA au dovedit insuficientă responsabilitate în privința pestei porcine” – interviu cu Niculai Șelaru, președintele de onoare al AGVPS

    de Andrei Fuliaș | 12 august 2018, 12:09 PM | Interviuri

    1

    Niculai Șelaru nu crede în varianta unei „mâini criminale”

    Pesta Porcină Africană (P.P.A) a produs panică în ultimele săptămâni printre fermierii români și nu numai. Virusul ajuns de curând în România i-a speriat, pe bună dreptate, atât pe marii ferimieri și producători români, cât și pe cei care pur și simplu cresc în gospodării câte un porc sau doi. Cu toate acestea, sunt multe lucruri despre pesta procină pe care cei mai mulți dintre noi nu le înțelegem, sau cel puțin nu le-am înțeles până nu le-am auzit și din gura unor specialiști sau a unor oameni care înțeleg pe deplin ce înseamnă acest virus și ce riscuri presupune răspândirea acestuia.

    Am profitat de prezența în Arad a președintelui executiv de onoare al Asociației Generale a Vânătorilor și Pescarilor Sportivi din România (AGVPS), dr. ing. Neculai Șelaru, și am stat de vorbă cu acesta.

     

    Special Arad:  Există riscul infectării cu P.P.A. a mistreţilor din jud. Arad? Cum credeţi că ar putea ajunge acest virus în județul Arad?

    Neculai Șelaru: Există acest risc. Virusul P.P.A. poate fi vehiculat, din aproape în aproape, până în jud. Arad. Zonele infectate din judeţele Bihor şi Sălaj nu sunt foarte depărtate. Virusul poate fi vehiculat direct de mistreţii infectaţi sau poate fi vehiculat mecanic de speciile necrofage, mamifere sau păsări (şacali, câini hoinari, ciori şi coţofene etc.).

    În aceste condiții, cum se pot apăra fermierii de contaminarea porcilor din propriile exploataţii de îmbolnăvire?

    În primul rând trebuie să ia măsura amenajării de dezinfectoare la intrarea în incintele în care ţin porcii. Apoi, îngrijitorii trebuie să-şi dezinfecteze echipamentul de lucru la intrarea în incinte. În zonele cu mistreţi trebuie să ia măsuri de dublare a împrejmuirii cu gard electric pentru a evita contactul prin  gard între mistreţi şi porcii domestici. Dacă zonele infectate se apropie de incinte, ar fi indicată şi acoperirea incintelor cu plasă sintetică pentru a împiedica intrarea ciorilor şi coţofenelor la porci. Şi încă ceva. Cerealele din zonele infectate consumate parţial de mistreţi, nu pot fi folosite în hrana porcilor domestici, deoarece îi pot infesta indirect.

    Se înţelege că nu se mai pot accepta nicicum porci crescuţi liberi pe lângă cantoanele silvice, de drumuri, de diguri etc.

    Cum pot contribui vânătorii la prevenirea, supravegherea şi combaterea pestei porcine africane?

    În primul rând prelevând probe de la toţi mistreţii vânaţi sau găsiţi morţi în teren. Apoi prin intensificarea vânătorii, în condiţiile în care Ministerul Apelor şi pădurilor suplimentează cotele de recoltă, până la reducerea acestor efective la nivelul celor optime, când densitatea este suficient de redusă pentru a stânjeni transmiterea bolii de la exemplar la exemplar. Potrivit indicaţiilor din UE acesta trebuie să fie sub 0,5 ex./km2. De asemenea, vânătorii pot contribui prin combaterea vehiculatorilor sălbatici şi domestici ai virusului (şacali, câini hoinari, ciori, coţofene, vulpi etc.).

    În caz de confirmare a cazurilor pozitive, vânarea se intensifică şi toate exemplarele vânate în zona infectată, precum şi exemplarele moarte, se duc la gropile de incinerare, unde se ard şi se îngroapă.

    Lichidarea tuturor mistreţilor este o soluţie posibilă şi practică pentru evitarea transmiterii pestei porcine la porcii domestici?

    Lichidarea tuturor mistreţilor este o utopie. Nici nu este posibilă şi nici acceptabilă, fiindcă eliminarea unei specii în condiţiile în care, din cauza agriculturii ultramoderne şi poluării dispar periodic specii sălbatice, nu poate fi acceptată.

    Omul trebuie să înţeleagă că nu poate trăi singur în natură. Efectivele de mistreţi trebuie împuţinate, în condiţiile în care sporurile naturale au crescut foarte mult datorită încălzirii climei şi hranei din abundenţă găsită iarna în terenul agricol, dar nu exterminată specia. Vânătorii nici nu pot vâna mai mult decât li se acordă dreptul, prin cotele de recolte aprobate de către autoritatea statului. În acest an, cotele de recoltă vor fi însă crescute cu peste 50%.

    Este adevărat că acest virus a fost adus de mistreţi în România?

    Afirmaţia este cu certitudine eronată, în condiţiile în care boala a fost depistată la porcii domestici, inclusiv la cei crescuţi în exploataţii împrejmuite în care mistreţii nu puteau intra. Cred că oamenii au fost primii vehiculatori. Exemplul de la Satu Mare este edificator, apoi speciile necrofage cu rază mult mai mare de activitate decât mistreţul. Fiindcă dacă mistreţul se circumscrie unei raze de activitate zilnice de 2-4 km, un şacal poate parcurge şi 10-15 km într-o noapte, ajungând în perioadele de înmulţire să străbată 40-50 km şi în cazuri excepţionale 100 km. Să nu uităm pescăruşii, ciorile şi coţofenele mai ales în Delta Dunării.

    S-a vehiculat în spațiul public inclusiv soluţia folosirii Armatei pentru lichidarea mistreţilor… este viabilă o astfel de soluție?

    Categoric nu! Militarii nu sunt specializaţi în această direcţie, nu au armament şi muniţie corespunzătoare, nu ştiu unde pot găsi mistreţii şi nici eventuale cadavre. Militarii au cu totul altă specializare şi alte responsabilități decât să perie pădurile, mlaștinile, stufurile şi alte zone din România, în care mistreţii se retrag pe timpul zilei.

    Apreciem că doar personalul de vânătoare şi vânătorii instruiţi şi stimulaţi prin compensarea cheltuielilor pe care le fac pentru prelevarea şi transportul probelor, cu incinerarea şi îngroparea cadavrelor şi carcaselor diagnosticate pozitiv, sunt singurii care pot fi eficienţi în prevenirea, supravegherea şi combaterea PPA.

    S-a făcut, în județul Arad, afirmaţia publică potrivit căreia o mână criminală ar fi adus PPA în România. Sunteţi de acord cu această afirmaţie?

    Nu cred într-un astfel de scenariu. Cred că poate fi vorba doar de inerție sau nepăsare în luarea măsurilor de prevenire a pătrunderii virusului PPA în ţară, în zonele de frontieră. Poliţia de frontieră şi ANSVSA au dovedit insuficientă responsabilitate care va trebui analizată, atât în Delta Dunării cât şi pe graniţa cu Moldova şi Ucraina.

    Nu este însă cazul să ne pronunţăm mai mult asupra unor astfel de acuzaţii aduse public, extrem de grave. Cine le face ar trebui să aibă responsabilitatea susţinerii lor în faţa celor abilitaţi să le cerceteze.

    Ce ne mai puteţi spune în legătură cu acest subiect?

    Doar faptul că omul nu poate trăi singur pe pământ. Trebuie să accepte ideea că natura, cu toate fiinţele ei, se impun a fi conservate raţional. Pe pământ are loc şi omul, şi toate fiinţele sălbatice şi domestice.

    Cei ce au altă părere sunt rupţi complet de o viziune ecologică normală. Unii chiar s-au dedat, inclusiv în jud. Arad şi Timiş, la fapte deosebit de grave, ca de exemplu la otrăvirea intenţionată a sute de căprioare, iepuri şi alte specii sălbatice. Expresia de „mână criminală” se potriveşte în primul rând acestor personaje, care „nu văd bârna din ochii lor de paiul din ochiul altora”.

    Comentarii

    Scrie un comentariu

    4 + 8 =

    Redacția Special Arad își rezervă dreptul de a selecta și a modera comentariile în funcție de relevanța lor față de subiect. Comentariile care nu fac referire la subiectul prezentat nu vor fi aprobate. De asemenea, răspunderea juridică aparține autorului comentariului.

    Distribuie articolul

    Acest site folosește cookies. Prin navigarea pe acest site, vã exprimați acordul asupra folosirii lor. Am actualizat politicile în conformitate cu Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Detalii.

    Logo Aplicatie Special Arad

    Special Arad