Patrimoniul arheologic arădean, prezentat la Festivalul Internațional de Arte EUROPALIA (Liège, Belgia)

    de Special Arad | 16 noiembrie 2019, 1:35 PM | Cultură

    0

    Complexul Muzeal Arad participă, alături de alte 30 de muzee și institute de cercetare din România, la expoziţia „Originile Europei. Civilizații preistorice între Carpați și Dunărea de Jos“, eveniment organizat în cadrul Festivalului Internațional de Arte EUROPALIA la Muzeul Grand Curtius din Liège, Belgia.

    Expoziția, deschisă până în 26 aprilie 2020, este organizată de Muzeul Național de Istorie a României (MNIR), Institutul Cultural Român (ICR) și Muzeul Le Grand Curtius din Liège, cu sprijinul Ministerului Culturii și Identității Naționale și al Ministerului Afacerilor Externe.

    Complexul Muzeal Arad prezintă trei piese din patrimoniul național, clasate în tezaur și fond, descoperiri arheologice de la Pecica și Șagu (județul Arad), scoase la lumină de specialiștii  muzeului arădean cu prilejul săpăturilor preventive. Obiectele de patrimoniu fac parte din Colecția de istorie veche și arheologie a Complexului Muzeal Arad. 

    „Participarea Complexului Muzeal Arad la Festivalul Internațional de Arte – EUROPALIA, dovedește faptul că muzeul nostru, arădean, deține un patrimoniu arheologic deosebit de valoros, apreciat de specialiștii din întreaga lume, dar și de publicul larg. Ne dorim ca pe viitor Complexul Muzeal Arad să participe la cât mai multe expoziții de acest nivel, pentru a face cunoscută colecția muzeului și pentru a promova valorile Aradului”, a declarat Blaga Bogdan, managerul interimar al Complexului Muzeal Arad.

    De la Pecica provin o podoabă din aur și un pandantiv din aur, descoperite în cadrul celui mai mare cimitir eneolitic timpuriu şi mijlociu din arealul intra-carpatic, cel de la situl Pecica „Est” (aproximativ 4300-4100 BC). Pandantivul din aur a fost descoperit în mormântul unei femei, despre care arheologii au stabilit că făcea parte din elita socială a comunităţii respective. Podoaba de aur, de formă conică, a aparținut unui bărbat, a cărui mormânt a conținut un inventar funerar bogat format din: două vase, un topor din cupru, o lamă din piatră şi o dăltiţă confecţionată din acelaşi material, un vârf de săgeată, o lamă din piatră de mari dimensiuni, podoaba de aur şi mai multe oase de animale.

    Vasul zoomorf, în formă de berbec a fost descoperit în aşezarea epocii târzii a bronzului de la Șagu „situl A1_1”, situat pe tronsonul autostrăzii Arad-Timişoara, în anul 2010.

    „Toate descoperirile efectuate până în prezent arată importanţa sitului de la Șagu în rafinarea cronologiei relative a finalului epocii bronzului din această zonă. De asemenea situl oferă informaţii vaste cu privire la habitatul acestei comunităţi din epoca târzie a bronzului, îndeletnicirile oamenilor, organizarea internă a aşezării şi nu în ultimul rând asupra credinţelor magice ale acestei comunităţi umane”, spune Dr. Victor Sava, arheolog.

    Colectiv de cercetare „situl A1_1” Șagu:

    George Pascu Hurezan – responsabil, dr. Victor Sava, dr. Florin Mărginean.

    Despre vasul expus în cadrul expoziției „Originile Europei. Civilizații preistorice între Carpați și Dunărea de Jos”, Dr. Victor Sava, arheolog expert declară: „Piesa ilustrată reprezintă un vas zoomorf, în formă de berbec, descoperit în aşezarea epocii târzii a bronzului de la Şagu «Situl A1_1». Pântecul vasului este decorat cu caneluri şi incizii dispuse vertical; coloana vertebrală şi coada sunt reprezentate prin nervuri crestate. Coarnele încovoiate sunt decorate cu mici crestături. Ochii sunt realizaţi printr-o mică incizie circulară; picioarele din faţă au reliefate şi copitele, printr-o mică crestătură. Gura vasului este dispusă în partea dorsală a piesei. Vasul are o lungime de 19 cm, lăţime de 8,7 cm, înălţime de 10,6 cm, iar grosimea peretelui variază între 0,6 şi 0,7 cm. Remarcând priceperea desăvârşită a artizanului care a modelat această piesă din lut, ne întrebăm dacă acesta putea fi un locuitor al aşezării, ori poate un artizan itinerar, care îşi punea în practică abilităţile la solicitarea comanditarului?”.

    Echipa de arheologi a Complexului Muzeal Arad:

    – Dr. Peter Hügel, arheolog expert
    – Dr. Florin Mărginean, arheolog expert
    – Dr. Victor Sava, arheolog expert
    – Cristian Cireap, arheolog
    – Drd. Kapcsos Norbert, arheolog, responsabilul Colecției de istorie veche și arheologie

    „Originile Europei. Civilizații preistorice între Carpați și Dunărea de Jos” este cel de-al doilea proiect expozițional cu tematică arheologică organizat în Belgia, în cadrul Festivalului Internațional de Arte EUROPALIA.

    Expoziţia reuneşte peste 450 de bunuri culturale și seturi de artefacte arheologice preistorice de primă importanţă, descoperite pe teritoriul României și aduce în atenția publicului și a specialiștilor unele dintre cele mai valoroase piese arheologice din patrimoniul istoric al României, oferind prilejul unui amplu și inedit periplu prin civilizațiile (culturile arheologice) preistorice documentate în cuprinsul spațiului românesc actual, prezentând în premieră o serie de importante descoperiri arheologice din ultimele două decenii.

    Expoziția pune accent pe rolul și semnificația civilizațiilor preistorice documentate, al conexiunilor lor cu alte spații și comunități la nivelul continentului european, aducând în prim-plan repere ale istoriei începuturilor civilizației Europei și teme precum schimbul la distanță, circulația unor idei, tehnologii și materii prime rare, toate acestea etalate într-o contextualizare cronologică și tematică. Expoziția este structurată pe trei paliere majore: Formă, însemn, simbol – o prezentare a principalelor stiluri ceramice ale perioadelor preistorice amintite; Artă și spiritualitate – o selecție a unor artefacte de excepție, mărturii unicat ale credințelor oamenilor preistorici; Putere și prestigiu – un grupaj al unor obiecte reprezentative, din materii prime rare, care oferă prilejul cunoașterii și înțelegerii unor concepte și valori ale societăților timpurii.

    În cadrul expoziţiei sunt prezentate artefacte de primă importanță din perioada neo-eneolitică, a epocii bronzului și a primei epoci a fierului (Hallstatt): obiecte din ceramică, os, scoică, piatră, sticlă, chihlimbar, aur și argint, cupru, bronz și fier, descoperite în arealul geografic definit de Munții Carpați și Dunărea de Jos, care ilustrează originile civilizației europene. Printre cele mai importante obiecte arheologice prezentate în expoziție se numără: „Gânditorul” și „Femeie șezând” (cultura Hamangia, prima jumătate a mileniului V a. Chr., pereche de statuete descoperite în necropola neolitică de Cernavodă, jud. Constanța); modelul de sanctuar de la Căscioarele (cultura Gumelnița, a doua jumătate a mileniului V a. Chr., descoperit în așezarea preistorică de la Căscioarele, jud. Călărași); vasul antropomorf de la Parța (cultura Tiszapolgár, prima jumătate a mileniului V a. Chr.); „Hora de la Frumușica” (cultura Cucuteni, a doua jumătate a mileniului V a. Chr., piesă descoperită în stațiunea preistorică de la Bodeștii de Jos, jud. Neamț); depozitul de la Hăbășești cultura Cucuteni, a doua jumătate a mileniului V a. Chr., descoperit într-o locuință din așezarea de la Hăbășești, jud. Iași); vasele afumătoare de la Oarța (cultura Wietenberg, prima jumătate a mileniului II a. Chr., descoperite în situl arheologic de la Oarța de Sus – Ghiile Botii, jud. Maramureș); depozitele de bronzuri de la Apa (jud. Satu Mare) și Ighiel (jud. Alba), datând din perioada mijlocie a epocii bronzului (prima jumătate a mileniului II a. Chr.); podoabe din aur aparținând tezaurelor de la Sarasău (jud. Maramureș) și Hinova (jud. Mehedinți), datând de la finalul epocii bronzului (sfârșitul mileniului II a. Chr.); podoabe din sticlă și chihlimbar din Peștera Cioclovina (jud. Hunedoara), probabil unul dintre cele mai mari sanctuare în peșteră de la finalul epocii bronzului (sfârșitul mileniului II a. Chr.); situlele din bronz de la Remetea Mare (jud. Timiș), Sâg (jud. Sălaj) și Brâncovenești (jud. Mureș), obiecte de prestigiu datând de la începutul primei epoci a fierului (Hallstatt timpuriu, începutul mileniului I a. Chr.); carul votiv miniatural de Bujoru (jud. Teleorman), obiect cu caracter de unicat, datând din perioada mijlocie a primei epoci a fierului (cultura Basarabi, sec. IX/VIII–VII a. Chr.)” – text preluat de la Departamentul de Relații Publice al Muzeului Național de Istorie a României.

    Festivalul EUROPALIA este considerat manifestarea culturală de cea mai mare amploare din Belgia, fiind organizat sub patronajul Familiei Regale a Belgiei, o dată la doi ani, în Belgia și în țări învecinate – Franța, Olanda, Luxemburg și Germania sau Marea Britanie. Cea de-a 27-a ediție a Festivalului EUROPALIA este dedicată României, țara invitată de onoare.

    Distribuie articolul

    Scrie un comentariu

    3 + 8 =

    Redacția Special Arad își rezervă dreptul de a selecta și a modera comentariile în funcție de relevanța lor față de subiect. Comentariile care nu fac referire la subiectul prezentat nu vor fi aprobate. De asemenea, răspunderea juridică aparține autorului comentariului.

    Acest site folosește cookies. Prin navigarea pe acest site, vã exprimați acordul asupra folosirii lor. Am actualizat politicile în conformitate cu Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Detalii.