Vincențiu Babeș – o stradă liniștită, deși centrală, pe care arădeanul obișnuit nu avea niciun motiv să se plimbe precum pe Bulevard, decât în tranzit. Eventual seara, cu câinele, în cazul celor care locuiesc în zonă. Aici era mai demult Serviciul de Pașapoarte și aici va fi mutată, cândva, „în curând”, Secția de Oncologie a Spitalului, dar în mare parte sunt doar case particulare, nimic de văzut în mod deosebit. Așa a fost până acum, cel puțin. De curând, Asociația Citizenit a „reformulat” rostul și imaginea acestei străzi, i-a dat o imensă pată de culoare.

Dinspre strada Aviator Ioan Sava (din direcția pieței), respectiv dinspre intersecția cu strada George Coșbuc, sare în ochi de acum o imensă pictură murală intitulată „The String” (Sfoara), realizată de artistul bucureștean Recis.

Unii se vor întreba, poate, de ce se numește „Sfoara”? Cine trage sforile sau cine a fost tras pe sfoară? Semnificația, respectiv mesajul picturii au de-a face însă cu importanța meșteșugurilor și a timpului (sfoara fiind o metaforă pentru timp). Pictura „vorbește” despre ce poate crea omul cu mâinile sale, despre o mână de oameni care pun mână de la mână ca să ofere ceva ce să ne delecteze ochii și ceva ce să contribuie, pas cu pas, la aspectul orașului.

Noua lucrare de artă completează cercul turistic propus de Citizenit, după picturile murale realizate recent de artista Ocu alături de opt tineri pe o latură a Pieței Mihai Viteazul, pictura arădeanului Radu Pandele de acum doi ani din curtea cinematografului Arta, aflată la o distanță de câteva străzi, sau, pe partea cealaltă a bulevardului, șirul de picturi murale de pe malul Mureșului, în zona Bazei Sportive „Constructorul” – rezultat al unui atelier de artă stradală din 2022, la care invitatul principal a fost tot artistul Recis – și, nu în ultimul rând, murala realizată de artista Wanda Hutira din imediata apropiere a falezei, pe calcanul blocului de pe str. Praporgescu.

Cele menționate mai sus sunt doar o parte din operele de artă urbană care, cu siguranță, nu ar fi apărut în orașul nostru fără „citizeniți”.

Ar fi deja, în total, 17 lucrări de artă stradală (unele, din păcate, au fost eliminate între timp) realizate la inițiativa și prin efortul colectiv al celor de la Citizenit, în zece ani. Asociația aniversează, de altfel, chiar în acest an, un deceniu de existență.

Un deceniu de când o mână de arădeni tineri au încercat – și au reușit – să „reformuleze”, să „coloreze” orașul („Rephrasing the City” și „Color Your City” sunt două dintre sloganele sau denumirile de proiect folosite de asociație de-a lungul anilor).

Astăzi (duminică), de la ora 16:00, Asociația Citizenit marchează această „piatră de hotar” cu un tur al picturilor murale, invitând arădenii să descopere evoluția și diversitatea artei stradale în oraș. Punctul de plecare este la Podul Traian (vama veche) și se va deplasa pe jos, dar și cu tramvaiul, datorită unui parteneriat Citizenit cu Compania de Transport Public (CTP). Se vor vizita locații precum fosta fabrică Teba, fosta terasă Riviera, Cinema Arta, Piața Mihai Viteazul și, desigur, noua pictură de pe Vincențiu Babeș, apoi malul Mureșului și Calea Aurel Vlaicu (zona Atrium Mall).

Mai durează puțin

Inaugurarea oficială a picturii de pe strada Vincențiu Babeș trebuia să fie sâmbătă seara și un număr deloc neglijabil de arădeni, în special tineri, au și venit să admire lucrarea, dar nu este, deocamdată, finalizată în totalitate.

„Mai avem aproximativ o zi, două, de finalizat. Ne-am străduit să lucrăm și la detaliu, să reparăm clădirea. Nu ne-am asumat un proiect foarte simplu, nu a fost un perete de-a gata de preluat și pictat, ci a constat în implicarea echipei pe partea de reconstrucție, să zicem, sau finalizarea construcției pe această parte de clădire. Am finalizat partea de anvelopare cu polistiren, am reparat puțin arcul clădirii, i-am dat o culoare s-o uniformizăm ș.a.m.d. A presupus destul de multe zile de muncă. De zece zile suntem aici «pe sit»”, ne-a explicat regizorul Mihnea Rareș Hanțiu, membru fondator Citizenit.

„Nici noi și nici Recis nu lăsăm lucrurile de izbeliște. Ne prelungim cazarea, zilele de nacele, dacă trebuie, mai aducem vopsea, mai aducem spray-uri, cu suportul familiei Drăgan, care ne-a primit aici în curtea de pe Vincențiu Babeș nr. 1, cu suportul Administrației Fondului Cultural Național și terțe firme din Arad: Labrador, Opel West. Au fost mai multe entități care au participat cu mai mult, mai puțin, fiecare mână de la mână”, a mai adăugat Mihnea Rareș Hanțiu.

Continuarea lucrărilor din cauza acestor impedimente survenite înseamnă însă și costuri suplimentare, pe lângă finanțarea obținută pe proiectul depus și câștigat la AFCN. De regulă (nu este primul caz), Asociația Citizenit este nevoită să suporte această gaură financiară pe cheltuiala proprie.

„E foarte greu să creezi proiecte de o asemenea anvergură fără un suport care să consiste și în latura financiară”

„În continuare, noi dorim să lucrăm pentru comunitatea arădeană, dar pentru asta avem nevoie de puțin mai mult suport și din partea arădenilor și, cumva, până acum ne era rușine să spunem asta, dar o spunem verde-n față: e foarte greu să creezi proiecte de o asemenea anvergură fără un suport care să consiste și în latura financiară”, a mai declarat Mihnea Rareș Hanțiu pentru Special Arad.

„De ce scriu ăștia pe pereți?”

Programul de sâmbătă seara propus de Citizenit a mai însemnat și o scurtă dezbatere cu Recis despre arta stradală, proiecția filmului documentar „De ce scriu ăștia pe pereți?” și un concert al trupei Desolate Moors în curtea Filarmonicii Arad.

Primul documentar al lui Alin Boeru a fost proiectat la Arad în premieră (Aradul fiind al doilea oraș din țară).

Trecând fugitiv prin cele mai importante momente ale istoriei recente a României, filmul prezintă povestea unui angajat de corporație devenit regizor de documentar care, în încercarea de a înțelege dedesubturile fenomenului de graffiti și street art din România, se descoperă pe sine.

Nu în ultimul rând, filmul explică diferența dintre graffiti și street art, respectiv diferența dintre vandalism și artă ca un manifest cultural, și caută o explicație pentru motivația artiștilor stradali de a lăsa atât un mesaj în societate, cât și o amprentă personală, în ciuda riscurilor evidente, la marginea legii.

Apar în film cei mai celebri grafferi și artiști stradali din București, precum Erps, Msero, Cage, Sage, Homeboy, Ohboy, Sinboy, Irlo, Aeul, Kero, Harcea Pacea, Pisica Pătrată (cel care are o pictură de artă stradală și la Arad, în Parcul Eminescu), Robert Obert, John Dot S, Wanda Hutira (cea care a realizat pictura de mari dimensiuni de pe str. Praporgescu), Ocu (invitată recent de Citizenit la Arad să înfrumusețeze o latură a Pieței Mihai Viteazul), Kaput, Recis (cel invitat zilele aceastea la Arad de Citizenit), Sc13ence, Neon, Pulsar Sinaps sau arădeanul mutat la București, Radu Pandele (are și el două picturi la Arad, ambele la inițiativa Citizenit) și nu numai.

De asemenea, apar în film și nume sonore precum celebrul artist Dan Perjovschi (invitat și el la Arad tot de Citizenit, la prima ediție a festivalului Particles), Corina Șuteu (fost Ministru al Culturii și, de altfel, președintele festivalului arădean de film FARAD, eveniment la dezvoltarea căruia a contribuit și Citizenit), artistul și curatorul Mihai Zgondoiu (și el cu o legătură cu Aradul, fiind colaborator kinema ikon), dar și rapperii români Deliric (membru fondator al trupei C.T.C.) și 1Q Sapro (membru al trupei Morometzii și, nu în ultimul rând, artist plastic și fost artist stradal).

Mihnea Rareș Hanțiu, membru Citizenit, cel care l-a luat puțin la întrebări pe artistul Recis ieri seara, în curtea Filarmonicii, înainte de proiecția filmului, a divulgat publicului prezent că, mai mult ca sigur, filmul va mai fi proiectat și la Cinema Arta, la inițiativa și recomandarea Citizenit.

Prima seară din cadrul proiectului „Alternative Creative Urbane” – finanțat de AFCN – s-a încheiat cu un concert al trupei Desolate Moors.

Urmează astăzi, așa cum am precizat mai sus, turul picturilor murale, în cadrul aceluiași proiect Citizenit.