Pictura murală are o istorie fascinantă și, totodată, incredibil de neglijată, deși a fost prima amprentă a memoriei și imaginației umane, prima „semnătură”, practic, a civilizației noastre. Fără să ne dăm seama, această formă de artă străveche a evoluat odată cu omenirea, „pornind” cu pași primitivi din pereții unor peșteri, trecând prin îndelungata inițiere în tainele (și regulile) bisericii, ca în cele din urmă să ajungă… (sună dezolant, dar nu e chiar așa) în stradă, căpătând o libertate instabilă, adesea asociată cu impulsuri rebele. Pașii picturii murale pe scara valorilor nu s-a oprit însă aici. Ceea ce numim astăzi „artă stradală” sau „artă urbană”, a început, de curând, să primească o binemeritată „ștampilă” culturală, în special în țările occidentale, pătrunzând până și în muzee, ori în conștiința generală a societății, ca un bun public, care „încearcă să completeze locuri goale, anomalii arhitecturale, colțuri părăsite, clădiri abandonate, pereți singuri… cu desen”, după cum foarte bine a formulat un artist stradal român, Pisica Pătrată, cel care are o lucrare și la Arad. Din fericire, nu e singurul.

Ca o paralelă pentru situarea orașului nostru pe scena culturală europeană, nu putem să nu constatăm că, la acest capitol, Aradul se află deocamdată doar în niște „baby steps” (cum s-ar spune în engleză). Dar așa cum nici povestea universală a picturii murale nu e una tragică, nici Aradul nu e un caz total pierdut. Primul mare pas a fost deja făcut.

Iar rezultatul s-a văzut chiar ieri.

Cea mai mare pictură murală din orașul nostru, la ora actuală, este realizată de Radu Pandele, un artist născut la București, dar crescut la Arad, care și-a câștigat renumele, în schimb, în capitală și în alte orașe ale țării, ajungând să înfrumusețeze clădiri chiar și în străinătate. Grație Asociației CitiZenit, Radu Pandele a revenit cu mare bucurie la Arad, deja pentru a doua oară, ca să proiecteze o „bucată” din viziunea sa artistică pe o parte de clădire care „găzduia” până acum proiecții, dar numai într-un mod efemer. Și anume: filme. Este vorba, mai exact, de grădina de vară a cinematografului Arta, respectiv de peretele (până nu demult gol și insipid) din spatele pânzei.

Este „o pictură figurativă, care prezintă o scenă fictivă de teatru, ca niște personaje care veghează noaptea, într-un context artificial”, ne-a spus Radu Pandele. În cadrul lansării oficiale de ieri, artistul a precizat că a pus accentul pe luminile reflectoarelor care aduc lucrării dinamism și saturație cromatică și a mai atras atenția publicului numeros că a incorporat în opera sa și două elemente „furate” din peisajul citadin arădean, un stâlp și o bancă stradală. A lucrat la ea aproximativ două săptămâni.

În semn de recunoștință pentru orașul copilăriei sale, artistul chiar și-a tatuat pe picior textul „Arad”.

Radu Pandele s-a născut în 1993, a absolvit Universitatea Naţională de Arte la Bucureşti, şi-a continuat studiile de Artă şi Design la Cluj, apoi la Ecole Superieure d’Art Grenoble. Despre acest traseu academic onorabil spune că l-a parcurs numai ca să îşi dea seama că putea şi fără el. Face parte din grupul Sweet Damage, alături de care realizează proiecte murale monumentale în toată Europa. Picturile sale au fost expuse la Grenoble, Berlin, Lisabona, Luxembourg sau Bucureşti, la Muzeul de Artă Contemporană. Pe lângă pasiunea de a picta pe ziduri, Radu Pandele apelează la tehnici diverse – instalaţii multimedia, digital media, sculptură. E bun prieten cu arta abstractă, dar pledează în propriile lucrări pentru arta figurativă, cu multe niveluri de citire, potrivit Digi24 (în emisiunea „Frumusețea salvează lumea”). Pandele se numără printre puținii artiști stradali premiați de Uniunea Artiștilor Plastici din România (în 2020).

Artistul arădean a fost ajutat în realizarea acestei picturi de mari dimensiuni de către prietena lui, artista vizuală Antonia Corduneanu. Dar ea nu a fost singurul său ajutor.

De fapt, lucrarea nu ar fi fost posibilă fără un efort comun admirabil.

„The citizens of the zenith”

Totul se datorează, în primul rând, Asociației CitiZenit, o forță creativă efervescentă și entuziastă, care și-a propus să redefinească posibilitățile intervenției în comunitatea arădeană, prin artă. „Reconfigurarea” fabricii Teba, de prin 2015, respectiv inițierea arădenilor în lumea filmelor de artă (influențând din umbră ceea ce înseamnă astăzi Cinema Arta) au fost doar primii pași. Să nu uităm nici de festivalul „Particles”, un proiect – din păcate – prea „ahead of its time” pentru orașul nostru, care nu e complet defunct, de altfel, dacă totul va decurge conform planului, va reveni chiar în acest an, dar de data aceasta într-o formă puțin mai restrânsă, concentrată pe arta locală.

„CitiZenit” este un colectiv de tineri al cărui număr și componență variază periodic, dar care reușește de fiecare dată să adune laolaltă tineri arădeni dornici de a schimba ceva în bine în acest oraș.

„Unii merg mai departe în viață și în carieră, pe drumul lor, dar CitiZenit rămâne viu, iar ei rămân «citizeniți», astfel că au mereu un motiv să revină la Arad”, ne-a spus Ioana Popa, gazda evenimentului de luni seara.

Chiar așa a fost și ieri, la lansarea oficială a picturii murale, care a culminat cu proiecția filmului „Mur Murs” de Agnès Varda (documentar despre picturile murale din Los Angeles). Au fost prezenți și trei dintre membri fondatori ai Asociației CitiZenit, Oana Tarce, Oana Furdea și Mihnea Rareș Hanțiu, fiind implicați și ei în toate proiectele în derulare ale asociației, împreună cu alți membri CitiZenit, care s-au alăturat în ultimii ani.

„CitiZenit” înseamnă artiști din diverse domenii, precum și o sumedenie de voluntari (constanți sau ocazionali), mulți dintre ei stând, de obicei, în umbra proiectelor derulate, dar aportul lor este esențial. Tocmai de aceea, Ioana Popa (membru CitiZenit de un an) a ținut neapărat să îi menționeze pe toți cei implicați în realizarea muralului și anume pe Daniela Ursachi, Lucian Țidorescu, Michael Iliesco, Petru Ciacli, Sebastian Lata, Robert Gîț, Călin Vodă, Bogdan Boca, Sandra Dinulescu, Rudolf Veres, David Ardelean, Florin Popa, Alexandru Leric, Teofil Cociuba, Diana Serghiuță, Alex Malom, Radu Mereuța, Sorin Neamțu, Anca Miruna Lăzărescu, Florin Bădiță-Nistor, Eduard Stoll, Onaka Alquilier, Philip Găicean, Daniel Pandele, Ruben Ardelean și Rafael Coman.

Ideea în sine a acestui proiect CitiZenit – numit „Intervenții la Intersecții: artă, comunitate și spații” – a început anul trecut, printr-un dosar depus pentru finanțare la AFCN, iar în cadrul acestuia, pictura murală din grădina cinematografului Arta a fost cofinanțată de CMCA.

„În cadrul proiectului am gândit un atelier de artă urbană pentru elevi, dorind să ajungem la noile generații, pentru că ei aduc acel dinamism. Am vrut să-i implicăm pe tineri în acest proces de construire a acestor intervenții. Am inclus în acest proiect mai multe evenimente interdisciplinare, care să includă proiecții de film, dar și discuții, concerte, expoziții ș.a.m.d., care să aducă împreună mici comunități din Arad care, poate, nu se reunesc neapărat, ci fiecare face lucruri faine pe cont propriu. Ne-am dorit să spargem cumva aceste bule”, ne-a spus Ioana Popa.