Faptul că la ora actuală țara noastră se confruntă cu o criză serioasă în domeniul meseriașilor calificați e un lucru bine știut mai ales de agenții economici. Lipsa profesioniștilor este resimțită și de firmele care activează în județul nostru, iar problema e pe departe de a fi rezolvată. Special Arad a lansat chiar și o campanie de conștientizare în urmă cu câțiva ani prin care încercam să aducem în atenția tinerilor toate beneficiile pe care le-ar putea avea dacă optează spre un astfel de învățământ. Iată că acum problema a ajuns și în atenția unor arădeni cu putere de acțiune care și-au unit recent forțele și pun la cale lucruri mari.

Citește și: Școala de meserii – desconsiderată de majoritatea elevilor și părinților, căutată de marii investitori”

Aparatură depășită, programă ruptă de realitate, părinți orbi

Trebuie însă să înțelegem încă de la început că lipsa interesului pentru clasele profesionale nu e neapărat vina elevilor, ea având la bază o preconcepție pe care o au părinții care îi influențează pe copiii lor în alegerea unei profesii mult mai „prestigioase”. Dar de unde până unde a fi sudor, mecanic sau lăcătuș e ceva înjositor? De ce ne poticnim de astfel de stereotipuri? Toți trebuie să fim doctori, ingineri, avocați, toți trebuie să avem doctorat? Această mândrie a multor părinți generează însă următoarea situație: un număr imens de tineri care nu au o reală înclinație către un anumit domeniu, urmează un drum care le este pur și simplu impus, iar apoi, ca absolvenți de facultate, nu mai găsesc niciun loc de muncă. Iar, pe partea cealaltă, agenții economici se zbat să găsească profesioniști în domeniul lor de activitate, căci nimeni nu mai învață meserie.

O altă vină a scăderii continue a meseriașilor calificați o are indiscutabil și Ministerul Educației care pare efectiv rupt de realitate. Dacă, de exemplu, în urmă cu vreo 30 de ani, programa pentru clasele profesionale prevedea ca în primul an să se facă 12 ore de practică pe săptămână, acum elevii au la dispoziție doar două ore de lucru săptămânal în atelierele școlii. În condițiile acestea, ce pretenții putem avea ca elevii să învețe meserie în școli? Mai mult, programa e de multe ori atât de depășită, încât agenții economici când au elevi în practică se văd nevoiți să îi învețe de la zero cum să utilizeze aparatura de specialitate, pentru că la școală ei învață despre utilaje care nici nu mai există.

Toate aceste lipsuri le-au observat mai mulți oameni din orașul nostru care au hotărât că e nevoie de alcătuirea unui „nucleu” care să își centreze energia pentru dezvoltarea cât mai multor facilități pentru învățământul dual. Prima întâlnire a avut loc săptămâna trecută, când s-au notat principalele puncte care se doresc atinse în viitorul apropiat.

Citește despre prima întâlnire aici: „Se caută soluții pentru încurajarea învățământului profesional la Arad”

La Arad se încearcă, de câțiva ani, un „hibrid” de învățământ dual

Închegarea acestei echipe de lucru de la Arad nu e singurul caz din țară. Alte orașe ne-au luat-o înainte. Primul care a înțeles această nevoie a fost Brașovul, care a demarat acțiunea în urmă cu aproximativ 5 ani. Județul Caraș-Severin a „înțeles” în decursul anului trecut cât au realizat alte orașe în ani de zile.

E important de explicat și ce anume înseamnă învățământul dual și de ce se încearcă atât de mult promovarea lui. Diferența dintre cel profesional și cel dual este că în timp ce învățământul profesioanal se desfășoară strict la școală (prin metode de mult timp depășite, după cum am menționat și mai sus), învățământul dual îi aduce direct față în față pe elevi cu actualii muncitori calificați și cu viitorii angajatori, căci în procesul de învățare a unei meserii se implică direct agenții economici care au activitate în oraș și care cunosc exact ce anume trebuie să știe la ora actuală un muncitor în fabrica lor. În plus, agentul economic oferă jumătate din banii care trebuiesc investiți, iar cealaltă parte o oferă municipalitatea. Vorbim de burse, de cazare, de transport etc.

La Arad, un model de cum ar trebui să funcționeze învățământul dual a fost început deja de DRW (Deutsch-Rumänischer Wirtschaftsverein – Asociaţia Economică Româno-Germană DRW ) Arad, la Colegiul Tehnic Aurel Vlaicu. Spunem model pentru că toată susținerea financiară e realizată de firmele din cadrul DRW. Ca să fie o structură duală, ar însemna ca toate costurile să fie achitate jumătate din partea agenților economici, iar jumătate din partea Primăriei. Însă deocamdată Primăria tace mâlc.

Proiectul în plină desfășurare a celor de la DRW împreună cu Colegiul Tehnic Aurel Vlaicu ( „Implementarea și susținerea învățământului  profesional dupa model german”) a început în noiembrie  2014, iar prin intermediul lui s-au  renovat și dotat cabinetele școlii (în foto de mai jos vedeți un aparat care a costat în jur de 30.000 euro), iar elevii au desfășurat practica direct în fabricile celor 6 agenți economici implicați, unde au fost răsplătiți cu burse (pe lângă cea oferită de stat) care au crescut de la un an la altul, iar în urma acestui program au primit direct și calificarea profesională și loc de muncă.

Citește și Școala profesională reînvie la Arad! Copiii învață meserie pe bani din Germania)

Știu că au un drum lung, plin de obstacole

Revenind la planurile de viitor ale acestei echipe de lucru formată la Arad, trebuie menționat că planurile pe care le au membrii echipei nu sunt utopice. Am discutat cu Dan Codre (de la Consiliul Județean) și cu Lolita Mallinger (de la DRW Arad) și am înțeles că sunt conștienți că au în față o sumedenie de obstacole și că trebuie timp pentru a găsi soluții care să funcționeze pe termen lung, dar sunt ambițioși și determinați să fie luați cât mai în serios de către autorități.

Însă momentan, dat fiind faptul că structura educațională a fost deja stabilită pentru anul școlar 2019-2020, echipa trebuie să-și centreze eforturile pe partea de promovare și pe clasele care există la ora actuală, iar ulterior, din noiembrie 2019, când se va alcătui la Ministerul Educației structura pentru anul 2020-2021, va încerca să înființeze cât mai multe clase de învățământ dual la Arad. Orașul nostru va avea pentru asta și susținere financiară de la Tubingen (un parteneriat pe care Consiliul Județean l-a dezvoltat în urma vizite a unei echipe în orașul din Germania, iar ulterior în urma unei vizite a nemților la Arad). În plus, pe lângă încurajarea elevilor, au planuri și pentru instruirea profesorilor care, în unele cazuri, sunt și ei, la rândul lor, depășiți de tehnologiile de ultimă generație care se folosesc acum în fabrici, predându-le elevilor aceleași lucruri pe care le-au învățat ei în urmă cu zeci de ani.

În încheiere, vă invităm să vă faceți o impresie cu realitatea din școlile profesionale românești. Jurnaliștii de la Recorder au realizat un scurt documentar („Școlile profesionale din România. Cum ne-am autosabotat economia”) prin care puteți înțelege perfect cât de înapoiate sunt uneltele și procedeurile cu care sunt instruiți cei care vor fi viitorii meseriași profesioniști ai țării.